PELERIN ORTODOX

PREDICA LADUMINICA A XXIX-A DUPĂ RUSALII A MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA 

(Luca 17, 12-19)

Legături:

• APOSTOLUL și EVANGHELIA la Duminica a 29-a după Rusalii (a celor 10 leproși)
• MITROPOLITUL AUGUSTIN DE FLORINA: „Hristoase, iartă-ne! Curăţeşte-ne de lepra nemulţumirii. Dă-ne o inimă care să Te iubească şi să-Ţi fie veşnic recunoscătoare.”
• Predici AUDIO/VIDEO la Duminica a XXIX-a după Rusalii (VINDECAREA CELOR 10 LEPROŞI)
• Iisus Hristos, Vindecătorul sufletelor şi al trupurilor
• Predica PS SEBASTIAN la Duminica a XXIX-a după Rusalii: IUBIREA ŞI COMUNIUNEA CA ÎMPLINIRI ALE CREDINŢEI
• Predică la pericopa apostolică din Duminica a 29-a după Rusalii: ÎMBRĂCAŢI-VĂ CU OMUL CEL NOU
• Pr. Dorin Picioruș : Predică la Duminica a 29-a după Rusalii [2012]

RECUNOSCĂTORI

„Nu s-a găsit să se întoarcă să dea slavă lui Dumnezeu decât acesta de alt neam?” (Luca 17, 18)

„…Omul este cea mai desăvârşită făptură pe care a creat-o Dumnezeu pe pământ. Este coroana creaţiei lui Dumnezeu. Din acest motiv toată dragostea şi grija lui Dumnezeu se îndreaptă spre el. Pronia lui Dumnezeu asigură omului toate cele necesare vieţii: aerul, pe care-l respiră, apa, pe care o bea, lumina, care-l luminează, copacii şi plantele, care-l hrănesc, păsările, care-i cântă, marea, care-l răcoreşte, uscatul, unde trăieşte şi propăşeşte. Închipuiţi-vă ce s-ar întâmpla (să presupunem!), dacă ar lipsi aceste bunuri zilnice, pe care Dumnezeu le oferă gratuit şi celui mai sărac om. Dacă, de pildă, s-ar fi stins soarele, cum s-a stins în ziua răstignirii lui Hristos; atunci, întreaga D.E.I. să funcţioneze, n-ar putea înlocui nici pentru puţin timp lumina naturală. Gândiţi-vă iarăşi: Ce s-ar întâmpla, dacă râurile şi izvoarele ar seca? Omul ar suferi după un pahar de apă.
Spun unii că astronautul american, care a ajuns şi a călcat primul pe lună, a însetat şi, pentru că acolo nu există nici măcar o picătură de apă, astronautul a spus: „Ah, Dumnezeul meu, când mă voi întoarce pe pământ să deschid robinetul casei mele să beau!… Putem să spunem că înotăm la propriu în marea nesfârşitelor binefaceri ale lui Dumnezeu. Citeşte mai departe…

MITROPOLITUL AUGUSTIN DE FLORINA:

„Hristoase, iartă-ne! Curăţeşte-ne de lepra nemulţumirii. Dă-ne o inimă care să Te iubească şi să-Ţi fie veşnic recunoscătoare.”

„…Aşadar, zece de astfel leproşi, care trăiau izolaţi şi deznădăjduiţi, când L-au văzut de departe pe Hristos trecând pe drumul public şi mergând într-un sat, imediat, toţi împreună au început să strige şi să-I ceară ajutor. Strigau: „Iisuse, Învăţătorule, miluieşte-ne!” (Luca 17, 13). Strigau aceste cuvinte cu credinţă. Credeau că Hristos, aşa cum a vindecat mii de bolnavi, care pătimeau de diferite boli, doar El ar putea să-i facă şi pe ei bine. Şi Hristos i-a făcut bine doar prin cuvântul Său cel atotputernic. Într-o secundă, trupul lor s-a curăţat. N-a rămas asupra lor niciun semn al groaznicei boli. O, Hristoase, cât de mare este puterea Ta! Citeşte mai departe…

BISERICA NOASTRĂ ESTE ÎN PERICOL!

Sursa: „Ne vorbeşte Părintele Augustin, Mitropolitul de 103 ani”

• Mitropolitul Ierotheos de Navpaktos şi Sfântul Vlasie: SFÂNTUL MARCU EVGHENICUL DESPRE CATOLICI
• 23 IUNIE 1444 – 23 IUNIE 2015: 571 DE ANI DE LA STRĂMUTAREA ÎN CORTURILE CEREŞTI A SFÂNTULUI MARCU EVGHENICUL, STÂLPUL ORTODOXIEI

Sfântul Marcu, Mitropolitul Efesului, Evghenicul. Se numeşte aşa pentru că este altul decât Sfântul Marcu Evanghelistul. Vom spune câteva cuvinte despre Sfântul Marcu al Efesului.

***

Acest mare sfânt şi mărturisitor al Credinţei noastre Ortodoxe s-a născut în 1392. Unde s-a născut, în ce cetate? O, cetatea care l-a născut! Nu este elin şi nu este creştin ortodox cel care aude numele acestei cetăţi şi nu se emoţionează. S-a născut în cetatea visurilor noastre, în Constantinopol!
S-a născut din părinţi binecinstitori şi bogaţi, care şi-au dorit realizarea copilului lor. Inteligent şi studios cum era, a studiat la diferite şcoli şi a audiat mulţi profesori. În felul acesta, a dobândit o aleasă educaţie. Îl ştia pe Homer pe de rost! Acum, dacă vei întreba vreun copil de elin, nu ştie nici măcar un vers din Homer. Păcat de banii pe care îi cheltuieşte statul cu şcolile. Englezii îl ştiu pe Homer, germanii îl ştiu pe Homer. Noi? Nimic. O, patrie, unde ai ajuns cu politicienii care se laudă în Parlamentul elinilor că au „îngropat” – ei, groparii – frumoasa limbă elină!…
Aşadar, Marcu Evghenicul a studiat operele antice. Însă, înainte de toate, citea zi şi noapte şi avea sub perna sa – ce carte? – Sfânta Scriptură. A învăţat foarte bine Scriptura şi a devenit unul din cei mai înţelepţi profesori din Constantinopol. Cu această zestre, a devenit apoi monah, diacon şi preot al Bisericii, iar, în cele din urmă, mitropolit al istoricei cetăţi Efes. Citeşte mai departe…

CINSTITUL PARACLIS AL CELUI ÎNTRE SFINŢI
PĂRINTELUI NOSTRU MARCU EVGHENICUL,
MITROPOLITUL EFESULUI,
FĂCĂTORUL DE MINUNI
– 19 IANUARIE –

După obişnuitul început şi ‘‘Dumnezeu este Domnul…’’ cântăm următoarele tropare pe glasul al IV-lea, podobia: Cel ce Te-ai înălţat pe Cruce…

La Cuviosul Dascăl şi iscusit Păstor, să alergăm acum în grabă cu dragoste şi să-l chemăm rugându-l să ne scape acum din toate ispitele şi eresuri cumplite, să tămăduiască-n dar şi cumplitele boale, că îndrăzneală la Domnul câştigând Ierarhul Marcu ajută pe toţi degrab (de 2 ori).

Slavă… Şi acum…a Născătoarei:

Nu vom tăcea de Dumnezeu Născătoare-n veac a spune pururi ale tale prea mari puteri, că de n-ai fi stătut tu să te rogi pentru noi, cine ne-ar fi izbăvit din atâtea primejdii sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? De tine, Doamnă, nu ne vom depărta, că tu ne izbăveşti din toate nevoile.

Psalmul 50 şi CANONUL

Cântarea I, glasul al VIII-LEA:
Irmos: Pe faraon cel ce se purta în car…

Sfinte Părinte Marcu, roagă-te pentru noi.

La prea viteazul voievod al taberei dreptmăritoare alerg, care înecat-a faraonicul eres, ce ridicat-a valuri mari împotriva Bisericii Israelului celui nou, a Ortodoxiei Părinţilor.

Sfinte Părinte Marcu, roagă-te pentru noi.

Apărător Ortodoxiei, Dascăl şi Tâlcuitor luminat, Teolog prea mare şi sfinţit tăinuitor te-ai arătat Bisericii, alăută Cuvântului şi a Duhului trâmbiţă, Marcu, făcătorule de minuni.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Urând vicleana uneltire foarte te-ai îmbărbătat oarecând a vădi eresul şi a-1 dezrădăcina şi-a apăra Biserica în Ferrara-Florenţa ca un ostaş nebiruit, Marcu, prea viteazule luptător.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

De negrăit este minunea naşterii dumnezeieştii Făclii cum n-a ars, Fecioară, preacurat mitrasul tău, ci mai vârtos l-a luminat spre a fi încăpere a Făcătorului tuturor? Căruia te roagă pentru noi toţi. Citeşte mai departe…

Viața Sfântului Lavrentie de Cernigov

Citeşte mai departe…

Părintele Teoclit Dionisiatul – sfaturi duhovniceşti

MONAHUL DAMIAN ŢÂRU

Mănăstirea Secu – Neamţ (1892-1964)

a. Viaţa

Monahul Damian Ţâru a fost un mare nevoitor, un neîntrecut isihast al zilelor noastre.

S-a născut la Târgu Ocna – Bacău, dintr-o familie de ţărani credincioşi. După terminarea şcolii primare este dat ca ucenic la un atelier de tâmplărie din localitate. Însă, fiind ales de Duhul Sfânt, în anul 1915 intră în viaţa monahală. Mai întâi se duce la Mănăstirea Frăsinei, pentru a fi cât mai înstrăinat de lume. După zece ani de ascultare, aceeaşi dorinţă de linişte îl trimite la Mănăstirea Turnu. Aici nu stă decât patru ani.

În anul 1930, călăuzit de pronia lui Dumnezeu, se reîntoarce în Moldova şi se stabileşte la Schitul Ţibucani – Neamţ. Între timp şi sora sa după trup intră în viaţa monahală. În anul 1935 este călugărit cu numele de Damian, iar în anul 1940 se retrage la Mănăstirea Secu unde rămâne până la moarte. Aici părintele Damian Ţâru ajunge la o mare sporire duhovnicească, întrecând pe toţi ceilalţi din mănăstire cu ascultarea, cu rugăciunea şi cu smerenia.

La 20 ianuarie 1964, se mută din viaţa aceasta şi este înmormântat în cimitirul Mănăstirii Secu

b. Fapte şi cuvinte de învăţătură

1. Părintele Damian dorea din copilărie să slujească lui Hristos. Spunea ucenicului său că, pe când era mic, se furişa din casa părintească şi se încuia singur în biserica satului. Acolo petrecea toată noaptea, rugându-se şi citind sfintele cărţi cu lumânarea în mână, iar când se lumina de ziuă, se întorcea din nou acasă. Mama lui, nu o dată, îl bătea să-i spună unde doarme noaptea. Dar el răbda toate pentru dragostea lui Hristos. Citeşte mai departe…

Cuviosul Eftimie cel Mare

Sfântul Eftimie cel Mare, Bizanţ, 950-960, ilustraţie de evanghelie

Citeşte mai departe…

20 ianuarie: Troparul Sf. Eftimie –

Απολυτίκιο του Αγ. Ευθυμίου – 20 ΙΑΝΟΥΑΡΙΟΥ

20 ΙΑΝΟΥΑΡΙΟΥ
( Απολυτίκιο – Ευθύμιος ο Μέγας)

Ψάλλει ο αρχ. π. Νικόδημος Καβαρνός – Kabarnos
ισοκρατούν π. Ιωάννης Μπούτσης, π. Λάμπρος Κεφαλληνός, Γεώργιος Σάββας, Γρηγόρης Χατζηλυμπέρης, Νικόλαος Καββαδίας, Κωνσταντίνος Σκαρμούτσος, Θωμάς Καραγεώργος, Καβαρνός Εμμανουήλ.
μονταζ – επεξεργασία: Θωμάς Καραγεώργος. Citeşte mai departe…

Sufletul e acelaşi la bărbat, ca şi la femeie

Venerable Euthymius the Great

Saint Euthymius the Great came from the city of Melitene in Armenia, near the River Euphrates. His parents, Paul and Dionysia, were pious Christians of noble birth. After many years of marriage they remained childless, and in their sorrow they entreated God to give them offspring. Finally, they had a vision and heard a voice saying, “Be of good cheer! Citeşte mai departe…