PELERIN ORTODOX

MITROPOLITUL AUGUSTIN DE FLORINA,
PREDICĂ LA VINDECAREA DEMONIZATULUI DIN GADARA

Alte predici:

• PS Calinic Botoşăneanul: FĂRĂ HRISTOS SUNTEM ÎNTR-O CONTINUĂ ROBIE
• Sf. Teofan Zăvorâtul: DUMINICA A 23-A DUPĂ RUSALII
• Pr. Dorin Octavian Picioruş: PREDICĂ LA DUMINICA A 23-A DUPĂ RUSALII (2011)
• PREDICI AUDIO/VIDEO LA DUMINICA A 23-A DUPĂ RUSALII
• PREDICA SFÂNTULUI CHIRIL AL ALEXANDRIEI LA DUMINICA A XXIII-A DUPĂ RUSALII
• PREDICA PĂRINTELUI CLEOPA LA DUMINICA A XXIII-A DUPĂ RUSALII: DESPRE OAMENII DEMONIZAŢI
• Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș : Predică la Duminica a 23-a după Rusalii (2012)
• Predica Părintelui Matei Vulcănescu la Duminica a 23-a după Rusalii (2013, Mănăstirea Paltin)
• Predica IPS Teodosie la Duminica a 23-a după Rusalii (AUDIO, 2013)
• Cuvânt teologic al Părintelui Dumitru Stăniloae la Duminica a 23-a după Rusalii (Vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor)
• Predica Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la Duminica a XXIII-a după Rusalii: HRISTOS ELIBEREAZĂ PE OM ŞI-L VINDECĂ DE ÎNSTRĂINARE

 * * *

ŢINUTUL GADARENILOR

„Şi s-a dus Iisus în ţinutul gadarenilor” (Luca 8:26)

           S-a dus, zice Evanghelia, s-a dus Hristos în ţinutul gadarenilor. Care era acest ţinut? Se afla la graniţele Israelului, aproape de închinătorii la idoli, pe malul răsăritean al Ghenizaretului.
          Ce erau gadarenii? Iudei erau. Dar deşi credeau în Dumnezeu, nu încercau să împlinească poruncile Lui. Aveau religie, dar o religie formală. Religia spunea că evreul nu trebuie să mănânce carne de porc. Gadarenii însă aveau turme de porci. Făceau comerţ, un comerţ nelegiuit, interzis de legea mozaică. Căutau doar la jalnicele lor interese şi nimic mai sus.
În ţinutul gadarenilor nu împărăţea Dumnezeu; împărăţea satana. Şi dovezi sunt demonizaţii. Ţinutul lor avea mulţi demonizaţi. Unul dintre ei era fiară sălbatică. Îşi sfâşia hainele, rupea obezile cu care era legat, alerga prin munţi, intra prin peşteri, locuia în morminte în compania oaselor celor morţi, arunca cu pietre. Nu îndrăznea nimeni să treacă pe acolo. Era o frică şi o groază în acel ţinut. Citeşte mai departe…

Accesați și: http://acvila30.ro/a-aparut-volumul-16-din-seria-ne-vorbeste-parintele-augustin-mitropolitul-de-104-ani/

Iubiţii mei! Din vremea formarii micului nostru stat, au ieşit – ia număraţi – mii de legi. Dar polinomia este anomie, adică multa legiuire este nelegiuire. Nu este nevoie însă de atâtea legi. Una singură ajunge, legea Evangheliei: „După cum voiţi să vă facă vouă oamenii şi voi faceţi lor asemenea”!

Citeşte mai departe…

Citește și: http://acvila30.ro/a-aparut-volumul-22-din-seria-ne-vorbeste-parintele-augustin-mitropolitul-de-104-ani/

„…Nu există doar leii din junglă. De aceşti lei să nu vă temeţi. Cel mai rău leu este omul. Câţi oameni poate să mănânce un leu? Cincizeci, o sută, două sute? Mai mult nu mănâncă. Omul însă se dovedeşte mai înspăimântător. Din toate fiarele pământului cea mai rea este omul. Dar şi în acest sens este valabil cuvântul „au astupat gurile leilor”. Sfinţenia biruieşte şi leii cu chip omenesc. Nu e o poveste ceea ce vă voi spune.

Citeşte mai departe…

Mitropolitul Ieremia de Gortina:

 „Trăim în vremurile premergătoare fiarei din Apocalipsă”

Autor: Sfânta Mitropolie de Gortina

Marți, 10 octombrie 2017

Iubiții mei creștini din Sfânta Mitropolie de Gortina și Megalopole,

Mi-e rușine ca elen și sunt indignat ca ierarh al poporului evlavios și desigur eroic al Arcadiei și sufăr ca fiu de erou din Munții Albaniei, deoarece în slăvita și sfințita noastră patrie, Elada, a fost votată  deja o lege despre schimbarea de sex, o lege a destrăbălării și rușinii.

Citeşte mai departe…

Mitropolitul Ieremia de Gortina:

 „Nu ne aşteptam să se ajungă într-un asemenea hal în Elada noastră”

Autor: Sfânta Mitropolie de Gortina

Duminică, 8 octombrie 2017

Citeşte mai departe…

Citește și: http://acvila30.ro/a-aparut-volumul-22-din-seria-ne-vorbeste-parintele-augustin-mitropolitul-de-104-ani/

          Dacă vizitaţi un atelier de pictor, veţi vedea că acolo îşi are colaboratori, dar şi ucenici pe care-i învaţă arta. Pictorul aşează înaintea lor ca model o pictură a unui mare pictor şi le spune: O vedeţi? Încercaţi s-o copiaţi cu fidelitate (forme, culori, proporţii, lumini), aşa încât, când veţi termina copia, să semene cu modelul.

Citeşte mai departe…

Mitropolitul Serafim de Pireu:

„Să nu mai calce în biserică, dacă votează schimbarea de sex”

Citeşte mai departe…

Sfinții şapte tineri din Efes

Peștera celor șapte tineri din Efes 

Απολυτίκιο των Αγ. 7 Παίδων – 04 ΑΥΓΟΥΣΤΟΥ

TROPARUL ŞI VIAŢA SFINŢILOR 7 TINERI

 4 august/22 octombrie

Pomenirea Sfintilor sapte Tineri din Efes: Maximilian, Exacustodian, Iamvlih, Martinian, Dionisie, Ioan si Constantin.

Cînd Deciu avea în stăpînirea sa sceptrul împărăţiei Romei, a mers din cetatea Cartagina la Efes, cu mare mînie împotriva creştinilor de acolo. Atunci toate ţările dimprejur, din porunca lui, s-au adunat în cetatea Efesului să aducă jertfe deşerţilor zei. Iar Biserica credincioşilor era în prigonire, încît mulţi robi ai lui Hristos, preoţi, clerici şi ceilalţi credincioşi se ascundeau fiecare pe unde puteau, temîndu-se de cumplitul prigonitor. Împăratul, înălţîndu-se cu inima, a pus idoli în mijlocul cetăţii, aducîndu-le jertfe necurate.

Mai întîi a poruncit celor mai mari ai cetăţii ca, împreună cu dînsul, să aducă jertfe zeilor şi să stropească pămîntul cu sîngele dobitoacelor înjunghiate; iar fumul şi duhoarea celor jertfite umpleau văzduhul, săvîrşindu-se de tot poporul necredincios praznicul păgînilor cel urît de Dumnezeu. A treia zi împăratul a poruncit să prindă pe toţi creştinii şi să-i silească la jertfele idoleşti. Deci, credincioşii erau căutaţi pretutindeni. Ei erau traşi din case şi din peşteri, şi închişi, ducîndu-i cu necinste la poporul cel adunat, care se închina cu jertfe idolilor. Toţi creştinii care erau fricoşi şi mici la suflet, temîndu-se de munci, cădeau din credinţă şi se închinau idolilor înaintea poporului. Citeşte mai departe…

22 octombrie: SFÂNTUL AVERCHIE, EPISCOPUL IERAPOLEI

SFÂNTUL KUKŞA AL ODESSEI

(25 ianuarie 1875 – 24 decembrie 1964)

Proorocia Cuviosului Kukşa al Odesei (1875-1966), canonizat în 1994

Nu peste mult timp va avea loc Sinodul Ecumenic, numit „sfânt”. Însă acest Sinod nu va fi cel de-al optulea, fiind o adunătură de necredincioşi. În cadrul lui toate credinţele se vor uni în una.

Posturile vor fi anulate, călugăria va fi anulată, călugărilor şi episcopilor li se va permite să se căsătorească, iar preoţilor, să se recăsătorească.

Stilul nou va fi introdus în toată Biserica Universală.

Noi însă nu trebuie să acceptăm aceste schimbări.

Fiţi vigilenţi!

Străduiţi-vă să mergeţi la Bisericile lui Dumnezeu acum, cât ele sunt încă ale noastre. Va veni timpul când nu le vom mai putea frecventa. Numai cei aleşi vor înţelege ce se întâmplă. Pe oameni îi vor obliga să se duca la biserica apostată, însa nu trebuie sa mergem într-acolo în nici un caz.

Vă rog, staţi în credinţa ortodoxă până la ultima suflare şi vă veţi mântui.

 VIAŢA

Sfantul Kuksa din Odesa este unul dintre sfintii cuviosi ai secolului al XX-lea. Sfantul, dupa numele sau de botez Cosma, s-a nascut in ziua de 25 ianuarie 1875, in satul Arbuzinca, din regiunea Nicolaevsk, Ucraina.

Citeşte mai departe…

 TROPARUL ŞI VIAŢA SF. AVERCHIE

 22 octombrie 

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL CUVIOS ILARION CEL MARE

Troparul Sfântului Cuvios Ilarion cel Mare, glasul al 8-lea:

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Ilarion, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.

Cântarea 1, glasul al 2-lea

Irmosul:

Întru adânc a aşternut de demult toată oastea lui Faraon, puterea cea prea într-armată; iar, întrupându-Se Cuvântul, a pierdut păcatul cel prea rău; Domnul Cel Preamărit, căci cu Mărire S-a preamărit.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ilarion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dorind cu bucurie a lăuda viaţa ta, fericite, cea purtătoare de lumină şi cu chip luminat, roagă-te să mă luminez eu, pă­rinte, cu blândeţea luminii tale şi alungă de la mine întunericul păcatelor.

Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Ilarion, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

În tot chipul, fericite, ai mers către Dumnezeu bucurându-te, făcându-te afară de trup şi de lume, şi ţi-ai păzit gândul netul­burat, întărindu-te prin înfrânare; logodindu-ţi prin aceas­ta nepătimirea cea îndum­nezeită.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Luminându-te cu Razele Prealuminate ale Dumnezeirii Celei Stăpânitoare şi Nezidite, neluând în seamă necredinţa cea părintească, te-ai lepădat de necunoştinţa ei cea mult tulburătoare, unindu-te numai cu Preasfânta Treime.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Răsărind Soarele din tine, Maică pururea Fecioară, Cel Ce a fost gândit mai înainte de veci din Tatăl, Cel Nevăzut şi Cuprins minunat de Trupul cel văzut, a luminat pe oameni cu lumina dreptei credinţe. Citeşte mai departe…

VIAŢA SFÂNTULUI CUVIOS ILARION CEL MARE

Cuviosul Ilarion s-a născut într-un sat ce se numea Tavata, ce era în Palestina, aproape de cetatea Gaza. Părinţii cuviosului au fost eleni, din care s-a născut Ilarion ca un trandafir din spini, şi bună mireasmă i s-a arătat lui Hristos; căci, fiind trimis de părinţii lui în Alexandria ca să înveţe carte, el nu numai acea înţelepciune a deprins-o degrabă – pe care elenii o caută – ci şi înţelepciunea cea duhovnicească a învăţat-o bine. Pentru că a crezut întru Domnul nostru Iisus Hristos, a primit Sfântul Botez şi, intrând adeseori în biserica lui Dumnezeu, lua aminte la cuvintele cele care luminează şi înţelepţesc pe prunci. Ardea cu inima de dragostea lui Dumnezeu şi, obiceiurile cele bune deprinzându-le, gândea în ce chip ar plăcea Lui. Şi auzind de Sfântul Antonie cel Mare, de a cărui viaţă îmbunătăţită străbătuse vestea pretutindeni, a dorit să-l vadă şi a mers la dânsul cu sârguinţa. Citeşte mai departe…

Sf. Cuvioşi Mărturisitori Visarion,
Sofronie şi Sf. Mucenic Oprea

(21 Octombrie)

* * *

• CÂNTĂRI DIN SLUJBA SFINŢILOR MĂRTURISITORI ARDELENI, CUVIOŞII VISARION ŞI SOFRONIE ŞI MUCENICUL OPREA (21 octombrie)

* * *

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

Sfântul Visarion Mărturisitorul

Mişcarea românească de la 1744 din Transilvania şi din Banat, dezlănţuită de propovăduirea Călugărului Visarion, apare în perspectiva istoriei ca parte a luptei de secole duse de popor pentru libertate naţională şi religioasă, pentru dreptate şi omenie. Cuvântul său simplu, spus cu suflet deschis, e scânteia care răscoleşte adânc conştiinţa maselor şi zădărniceşte în câteva săptămâni înfăptuirile unei jumătăţi de veac de silnicii. S-a vădit încă o dată atunci că Ortodoxia românească este una cu aspiraţiile întregului neam, iar apărarea credinţei înseamnă păstrarea fiinţei naţionale.

În aceste vremi de suferinţă pentru românii din vestul Carpaţilor, când credinţa lor, singurul bun ce le mai rămăsese, era primejduită, în numele ei vine Călugărul Visarion, expresie a solidarităţii ortodoxe, a colaborării întru apărare, precum şi a luptei împotriva asupririi (1). Citeşte mai departe…