Acasă > Cântările Ortodoxiei > 18 octombrie: TROPARUL, CANONUL ŞI VIAŢA SF. EV. LUCA (Gr, Ro, En)

18 octombrie: TROPARUL, CANONUL ŞI VIAŢA SF. EV. LUCA (Gr, Ro, En)

 TROPARUL ŞI VIAŢA SF. EV. LUCA

18 octombrie

Canon de rugăciune către Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca

Troparul Sfântului Apostol şi Evanghelist Luca, glasul al 3-lea:

Apostole Sfinte şi Evanghe­liste Luca, roagă pe Milostivul Dumnezeu, ca să dea iertare de greşeli sufletelor noastre.

 

Cântarea 1, glasul al 8-lea. Irmos: Cel Tăiat pe cea Netăiată…

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Gura ta ştiind-o pahar Dumnezeiesc, al Înţelep­ciunii Celei Preaînalte, Înţelep­te Apostole Luca, Vistieria Cea Mare şi Negrăită a harului, îmbogăţindu-ne, o luăm cu osâr­die, Domnului cântând, căci cu Mărire S-a preamărit.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu Taină învăţându-te Hristos cele cereşti şi Scripturile cele de Dumnezeu insuflate, fără mijlocire deschizându-le ţie Apostole Luca, tăinuitor te-a arătat şi propovăduitor preaînţelept, al celor mai presus de minte, care cu osârdie cânţi: Domnu­lui să cântăm, căci cu Slavă S-a preaslăvit.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pusu-te-a Biserica lui Hristos împreună călător cu Apostolul Pavel, Sfinte Luca Preafericite, pe tine cel ce ai stră­lucit Dumnezeieşte cu harul Lui; şi urmelor lui ai urmat, cântând: Domnului să-I cântăm, căci cu Slavă S-a preaslăvit.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Chipul zămislirii celei Negrăi­te şi Dumnezeieşti, ale celei Cu­rate, cu totul lăudate l-ai arătat, Apostole Luca; cum că Duhul cel Preasfânt arătat a venit peste Dânsa şi cuvântul a umbrit-o; căruia cu un glas să-I cântăm, căci cu Slavă S-a preaslăvit.

Catavasia:

Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duhul şi cuvânt răspunde-voi Împără­tesei Maici; şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă.

 

Cântarea a 3-a. Irmos: Tu eşti Întărirea celor ce…

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Evanghelia ta, Dumnezeiescule Luca, a arătat şi arată pe Răsăritul Cel de sus, care a cercetat pe oameni.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Faptele Apostolilor prea Dum­nezeieşte urmându-le cu toată buna credinţă, slăvite, prin scrisoare le-ai însemnat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Apostolul Pavel, fericitul, ţi-a împletit ţie începături de laude şi laudele tale le-a arătat prin epistole.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Iată, acum te fericesc, precum mai înainte ai zis, Preacurată, toate neamurile oamenilor, mân­tuite fiind prin tine acum.

Catavasia:

Pe ai tăi cântăreţi, Născă­toare de Dumnezeu, Ceea ce eşti Izvor Viu şi Îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească, întăreşte-i, în Dumnezeiască Mărirea ta, de cununile măririi învrednicindu-i.

 

Cântarea a 4-a. Irmos: Încălecat-ai pe cai pe Apostolii Tăi, Doamne…

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dacă te-ai văzut luminat cu Razele Duhului, te-ai învrednicit cu mâinile tale a ti­pări, preabunule, Legile Lui, ce­lor iubitori de Dumnezeu, credincioşilor celor ce cântă: Slavă Puterii Tale, Doamne!

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Harul aflându-te pe tine locaş Mângâietorului, s-a vărsat de prisos în buzele tale şi propovă­duitor păcii te-ai arătat, tutu­ror celor ce cântă cu credinţă: Slavă Puterii Tale, Doamne!

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca unul care te-ai arătat păr­taş nevoinţelor Apostolului Pavel, slă­vite, de cununi după dreptate te-ai învrednicit şi împreună cu dânsul bucurându-te pentru Împărăţie, cu un glas cântaţi: Slavă Puterii Tale, Doamne.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Aflând Domnul frumuseţea minţii tale, ca şi cu nişte Dum­nezeieşti Raze, frumos strălu­cind, ai fost orânduit propovă­duitor celor ce cântă cu credinţă: Slavă Puterii Tale, Doamne!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Surpat-a Domnul pe cei pu­ternici de pe scaune, Fecioară şi Maică, precum a zis; şi pe cei flămânzi i-a umplut de Dum­nezeieşti bunătăţi; pe cei ce cântă cu credinţă: Slavă Puterii Tale, Doamne!

Catavasie:

Sfatul cel neurmat şi Dumnezeiesc al Întrupării Tale, celei de sus, celei din Fecioară, proorocul Avacum avându-l în minte, a strigat: Slavă Puterii Tale, Doamne.

 

Cântarea a 5-a. Irmos: Luminează-ne pe noi…

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Lumina Cea Înţelegătoare, în inima ta luând-o, dacă te-ai curăţit de întinăciunile cele de mai înainte prin Legea dragostei, tuturor, Sfinte Luca, ai îm­părţit-o.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tu, cu fulgerele harului, preafericite, strălucit te vezi ară­tat, vorbind Dumnezeieşte, Apostole Luca, cu limbă de foc.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Dorit-ai cu Apostolul Pavel,  Preaînţeleptul, împreună ai umbla; că iubit te-ai numit, ca un slujitor şi Evanghelist al Harului.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Bucură-te, Ceea ce eşti cu adevărat Vistieria Fecioriei, Che­marea strămoaşei şi Dezlegarea blestemului strămoşului.

Catavasia:

Spăimântatu-s-au toate de Dumnezeiască mărirea ta; că tu, Fecioară, Neispitită de nuntă, ai avut în pântece pe Dumnezeu Cel peste toate şi ai născut Fiu pe Cel fără de ani, Cel Ce dăruieşte pace tuturor celor ce te laudă pe tine.

 

Cântarea a 6-a. Irmos: Rugăciune ridic către Domnul…

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe muntele virtuţilor suindu-te, Apostole, ai vorbit cu Cel Dorit ca şi Moise; şi Ta­blele cele de Dumnezeu scrise, însemnate cu degetul Duhului, îndoite le-ai luat, Fericite Luca, Învăţătorule al lumii.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Lumea ai luminat cu învăţă­turile tale, ca un ritor al cinsti­tei Biserici, căci cu Razele Preasfintei Trei­mi Celei Nezidite, luminat te-ai văzut de Dumnezeu primite; şi te-ai făcut ca un Luceafăr, lumi­nând marginile lumii.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Bolile sufletelor, de Dum­nezeu însuflate, acum le vin­deci şi ale trupurilor, precum de demult ţi s-a încredinţat din cer harul Duhului; că Apostolul Pavel pe tine te mărturiseşte a fi doctor celor de faţă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Căutat-a spre tine Domnul, înnoind firea mea, ca un puter­nic făcându-ţi mărire, precum ai zis, Născătoare de Dum­nezeu, cu totul fără prihană; şi m-a mântuit prin tine din stri­căciune, ca un Dumnezeu şi de oameni Iubitor.

Catavasie:

Înţelepţii de Dumnezeu, care faceţi acest praznic Dumnezeiesc şi cu totul cinstit, al Maicii lui Dumnezeu, veniţi să batem din palme, slăvind pe Dumnezeu, Cel Ce s-a născut dintr-Însa.

 

CONDAC, glasul al 4-lea. Podobie: Arătat-Te-ai astăzi lumii…

Ucenic făcându-te Cuvântu­lui lui Dumnezeu, împreună cu Apostolul Pavel ai luminat tot pământul şi negura ai gonit, scriind Dum­nezeiască Evanghelie a lui Hristos, Dumnezeul nostru.

 

Cântarea a 7-a. Irmos: Tinerii evrei oarecând…

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

O, cum Apostolilor Luca şi Cleopa S-a arătat Stă­pânul din mormânt! Că înviind i-a învăţat pe ei să cânte: Bine­cuvântat eşti Doamne Dum­nezeule în veci!

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe cărarea vieţii mergând, împreună călător ai aflat feri­cite pe Cuvântul, Care ţi-a des­chis uşile Locaşurilor celor Ce­reşti ţie, celui ce cântai: Binecuvântat eşti Doamne Dum­nezeule în veci.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Alăuta Duhului te-ai arătat, care vesteşte de la Dumnezeu cântările cele dulci, luminând Sfinte Luca pe oamenii cei ce cântă: Binecuvântat eşti Doamne Dum­nezeule în veci!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Cel fără de trup a grăit ţie Fecioară: Bucură-te Marie, de Dumnezeu Născătoare, cu care împreună credincioşii cântăm Fiului tău: Binecuvântat este Preacurată, Rodul pântecelui tău.

Catavasia:

N-au slujit făpturii cuge­tătorii de Dumnezeu, ci numai Făcătorului; ci, groaza focului bărbăteşte înfruntând-o, se bucurau cântând: Prealăudate Dumnezeul părinţilor noştri şi Doamne, bine eşti cuvântat!

 

Cântarea a 8-a. Irmos: Pe Cel Ce S-a preamărit…

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca nişte Table de Dumnezeu scrise, luând cărţile tale cu credinţă, ne îndulcim de lu­minarea harului, preafericite; pe Domnul lăudându-L şi preaînălţându-L întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca şi cu un organ cu limba ta Duhul lucrând, luminează pe oameni, cu Taină învăţând dog­mele harului, pe cei ce laudă pe Domnul şi-L preaînalţă întru toţi vecii.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Legat fiind în dragoste cu Apostolul Pavel cel de Dumnezeu grăitor, de Dumnezeu grăitorule, Sfinte Apostole Luca şi însoţire preacinstită v-aţi ară­tat, pe Domnul lăudându-L şi preaînălţându-L întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Cu năvodul cuvintelor tale, cel de Dumnezeu împletit, ai vânat pe oamenii cei ţinuţi în rătăcire şi ai prins cu lumina­rea credinţei pe cei ce laudă pe Domnul şi-L preaînalţă întru toţi vecii.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Sfânta Elisabeta, Maică a Domnului te-a vestit pe tine, proorociţă arătându-se, purtând pe Botezătorul şi Înaintemergătorul; pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Catavasie:

Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Pe tinerii cei binecredincioşi, în cuptor, naşterea Născătoarei de Dumnezeu i-a mântuit, atunci fiind închipuită, iar acum plinită, pe toată lumea ridică să-Ţi cânte Ţie: pe Domnul, lucrurile, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

 

Cântarea a 9-a. Irmos: Hotarele firii le-ai trecut…

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ai stat, Sfinte Luca, întru bucuria celor de tine dorite, întru­cât ai ajuns la săvârşire şi sfâr­şit fericit ai dobândit după ade­văr, dezlegându-se simbolurile prin arătările Adevărului.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Strălucit-ai lumii ca un soa­re, de Dumnezeu insuflate, stând înaintea Treimii cu Apostolul Pavel cel de Dumnezeu văzător, Sfinte Luca Prealăudate. Cu care neîncetat te mărim pe tine, de Dumnezeu arătătorule.

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Luca, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu Raza cea de Lumină, Purtătorule Apostol Luca, roagă-te a se lu­mina cântăreţii tăi şi dăruieşte pace lumii, preafericite, ca ne­încetat să te mărim pe tine, de Dumnezeu grăitorule.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Bucurându-te, acum, Sfinte Apostole Luca, stai înaintea Împăratului tuturor, fiind împodobit cu cununa Dumnezeieştii Bunei Podoabe şi a Frumuseţii. Pentru aceasta pe tine, de Dumnezeu grăitorule, neîncetat te mărim.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Pe Cuvântul Cel fără de trup L-ai primit, pe Cel Ce a voit să înnoiască firea mea şi pe Aces­ta Întrupat Fecioară L-ai năs­cut. Pentru aceasta pe tine, de Dumnezeu Născătoare, neîncetat te mărim.

Catavasie:

Tot neamul pământesc să salte cu duhul, fiind luminat; şi să prăznuiască firea minţilor celor fără de trup, cinstind sfânta prăznuire a Maicii lui Dumnezeu şi să strige: Bucură-te, Preafericită Născătoare de Dumnezeu, Curată, pururea Fecioară.

 

SEDELNA, glasul al 3-lea. Podobie: De frumuseţea Fecioriei…

Călătorind tu după Învierea lui Hristos, Apostole Luca Preasfinţite, împreună cu Sfântul Cleopa în satul Emmaus, pe când vă întrebaţi a stat de faţă Domnul în chip ne­cunoscut; şi luând iarăşi dare de pâine, ai cunoscut pe Mân­tuitorul, căruia roagă-te, să ne dăruiască nouă mare milă.

 

SEDELNA, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…

Ca un călător împreună cu Apostolul Pavel, feluri de nevoi ai suferit cu răbdare, întru tot lăudate Apostole al Domnului şi alerga­rea credinţei prin chinuire să­vârşind, te veseleşti, fericite, împreună cu dânsul întru cele de sus. Pentru aceasta şi lumii propovăduind Evanghelia lui Hristos, ai luminat toată partea cea de sub soare, Sfinte Luca Preacin­stite. Roagă-te lui Hristos Dum­nezeu, iertare de greşeli să dă­ruiască celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…

Pe Ceea ce este Uşă Cerească şi Sicriu, Munte cu totul Sfânt, Nor Strălucitor, să o lăudăm; pe Scara cea Cerească, Raiul cel Cuvântător, Mântuirea Evei şi Odorul cel Mare a toată lumea; că într-Însa s-a lucrat Mântuirea lumii şi iertarea greşelilor celor de de­mult. Pentru aceasta grăim că­tre dânsa: roagă pe Fiul tău şi Dumnezeu, să dăruiască iertare de greşeli, celor ce se închină cu credinţă, Preasfintei naşterii tale.

Pomenirea Sfântul Apostol si Evanghelist Luca.

Luca apostolul si evanghelistul

Sfîntul evanghelist Luca era de neam din Antiohia Siriei şi din tinereţe a deprins înţelepciunea elinească şi meşteşugul doctoricesc, făcîndu-se doctor iscusit. Apoi a fost şi zugrav ales. Cunoştea bine limba egipteană şi greacă şi, deprinzîndu-se desăvîrşit şi cu învăţătura evreiască, a mers la Ierusalim.

În acea vreme Domnul nostru Iisus Hristos, petrecînd pe pămînt cu oamenii, semăna sămînţa cuvîntului mîntuirii, care, crescînd şi în inima lui Luca, fiind un pămînt bun şi răsărind, a adus rod însutit; căci Luca, auzind învăţătura înţelepciunii din gura lui Dumnezeu, mai multă ştiinţă a scos de acolo decît din şcolile elineşti şi egiptene, pentru că a învăţat a cunoaşte pe adevăratul Dumnezeu, a crede în El şi a învăţa şi pe alţii credinţa. El a fost unul din cei şaptezeci de apostoli, despre care chiar el pomeneşte în Evanghelia sa, zicînd: „A arătat Domnul şi pe mulţi alţii şaptezeci şi i-a trimis, cîte doi, înaintea feţii Sale, în toată cetatea şi locul”. Fiind şi Luca din aceeaşi ceată apostolească, umbla înaintea feţii Domnului, prin propovăduirea cea sfîntă, gătind calea Lui şi încredinţînd popoarele că Mesia, Care era aşteptat, a venit în lume.

În vremea mîntuitoarelor patimi, cînd fiind bătut păstorul s-au risipit oile turmei, acest fericit Luca umbla tînguindu-se şi plîngînd pentru Domnul său, Care de voie a binevoit a pătimi. Şi precum a semănat cu lacrimi, cu bucurie a secerat răsplătire. Căci înviind Hristos, pe cînd Luca şi Cleopa mergeau în Emaus şi vorbeau între ei cu jale despre pătimirile iubitului lor învăţător, însuşi Domnul nostru Iisus Hristos, prin arătarea Sa, i-a mîngîiat şi a şters lacrimile de pe ochii lor, căci, apropiindu-se de dînşii, le-a zis: „Ce sînt cuvintele acestea de care vă întrebaţi între voi mergînd şi de ce sînteţi trişti?” Şi a fost atunci călător Sfîntul Luca împreună cu Acela Care a zis pentru Sine: „Eu sînt calea, adevărul şi viaţa”. Deci, mergînd şi vorbind cu El, a rostit adînc negrăit de înţelepciune.

Cît de scumpă îi era Sfîntului Luca învăţătura Domnului nostru Iisus Hristos, cînd Iisus cu gura Sa cea preadulce povestea, începînd de la Moise şi de la toţi proorocii şi le tîlcuia lor toate Scripturile cele pentru Dînsul! De aceea Luca, bunul ucenic al lui Hristos, învăţînd tainele lui Dumnezeu, a adus şi el la sfînta credinţă toate cetăţile Beoţiei şi pe mulţi din cei ce erau în întunericul necunoştinţei de Dumnezeu i-a luminat cu lumina înţelegerii Sfintei Evanghelii. Mai întîi a şezut în Emaus cu Hristos la cină, urmînd să mănînce cu El prînz întru împărăţia lui Dumnezeu. Apoi a cunoscut în frîngerea pîinii pe Fiul lui Dumnezeu, pe Care Iuda, la Cina cea de Taină, nu a voit să-L cunoască.

Focul dragostei către Dumnezeu care se ascundea în inima Sfîntului Luca a ieşit la vedere prin aceste cuvinte: „Oare nu era inima noastră arzînd întru noi, cînd ne grăia nouă pe cale şi cînd ne tîlcuia Scripturile?” Şi ca să nu fie uitată pomenirea Domnului, pe care din toată inima Îl iubea, după cincisprezece ani de la Înălţarea Lui la cer, cu toată adeverirea i-a scris Evanghelia. Şi a scris nu numai cele ce singur a văzut şi le-a auzit, ci şi pe cele pe care le avea scrise în inima sa, nu din condei, ci din dragoste. De asemenea le-a povestit şi pe acelea pe care mai înainte el le-a văzut şi le-a auzit de la cei ce merseseră după Hristos. Iar mai pe urmă, aproape de patimile lui Hristos, a început a umbla după Dînsul, precum se scrie la începutul Evangheliei: „Ne-au dat nouă cei ce au fost din început, singuri văzători şi slujitori ai Cuvîntului”.

Sfîntul Luca a fost părtaş durerilor şi ostenelilor lui Pavel întru bunăvestirea lui Hristos, pentru că îi urma lui propovăduindu-L pe Hristos nu numai Iudeilor, ci şi neamurilor. El a fost în Roma la dînsul, precum arată Faptele Apostolilor, pe care tot el le-a scris, şi era foarte iubit de Pavel. Scriind către Coloseni Apostolul Pavel, zice: „Închină-se vouă Luca, doctorul cel iubit”. La fel, în Epistola către Corinteni, Pavel îl laudă pe Luca, zicînd: „Dar nu numai atît, ci este şi ales de către Biserici ca tovarăş al nostru de călătorie, avînd darul acesta, spre slava Domnului Însuşi şi spre osîrdia noastră” (II Corinteni 8, 19). Aici Sfîntul Ieronim înţelege că Apostolul Pavel îl laudă pe Luca.

Apoi Luca, plecînd din Roma, a mers spre răsărit, binevestind pe Hristos şi suferind dureri şi osteneli pentru sfînt numele Lui. Străbătînd toată Livia, a mers în Egipt unde a luminat Tivaida, cea de mai sus zisă, prin bunavestire şi în Tivele (cetăţile) Beoţiei a rînduit bisericile, hirotonind preoţi şi diaconi. Apoi pe cei bolnavi cu trupul şi cu sufletul i-a tămăduit şi, pătimind multe, s-a odihnit întru Domnul, avînd mai mult de optzeci de ani.

Pe locul unde s-a pus sfîntul lui trup, Dumnezeu, preamărind pe plăcutul Său, a plouat colirie (apă limpede) care tămăduieşte durerea de ochi, în semnul meşteşugului celui doctoricesc. Pentru aceasta era ştiut de credincioşi mormîntul lui, căci se vindecau de diferite boli, cu rugăciunile Sfîntului Apostol. Apoi aflînd Constantie, fiul lui Constantin cel Mare, de moaştele lui tămăduitoare, a trimis pe Artemie, cîrmuitorul Egiptului, care mai pe urmă a fost chinuit pentru Hristos de Iulian Paravatul, care a adus cu mare cinste în cetatea împărătească moaştele Sfîntului Apostol şi evanghelist Luca.

Cînd s-au adus cu cîntări şi cu laude în cetate sfintele moaşte, un famen al palatului împărătesc, anume Anatolie, zăcînd de multă vreme pe patul durerii şi cheltuind avere multă la doctori, căutînd tămăduirea pe care n-o putuse dobîndi de nicăieri, auzind că se aduc în cetate moaştele Sfîntului Apostol Luca s-a rugat cu toată osîrdia către sfîntul şi, pe cît îi era lui cu putinţă, s-a sculat de pe pat, poruncind să fie dus la tămăduitoarea raclă a apostolului. Cînd a ajuns şi s-a atins de ea cu credinţă, închinîndu-se moaştelor sfîntului, s-a vindecat îndată de boală şi, cîştigînd desăvîrşită sănătate şi tărie, a purtat pe umerii săi, împreună cu ceilalţi oameni, racla cu moaştele Sfîntului Apostol Luca în Biserica Sfinţilor Apostoli. Acolo, sub sfinţita masă, unde erau sfinţii Andrei şi Timotei, au pus sfinţitele moaşte ale sfîntului Luca.

Se spune despre dînsul că el a zugrăvit minunat chipul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, purtînd în braţe pe Pruncul cel mai înainte de veci, pe Domnul nostru Iisus Hristos. Apoi a zugrăvit şi alte două icoane ale Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi le-a adus la Maica Domnului, spre a vedea dacă îi vor plăcea; iar ea, văzînd acele chipuri ale sale, a grăit astfel: „Darul Celui ce S-a născut din mine şi al meu să fie cu icoanele acestea”. Sfîntul Apostol Luca a mai zugrăvit pe lemn şi chipurile sfinţilor şi marilor Apostoli Petru şi Pavel şi de la dînsul s-a început în toată lumea acel bun şi preacinstit lucru, adică zugrăvirea sfintelor icoane, întru slava lui Dumnezeu, a Maicii Lui şi a tuturor sfinţilor, pentru împodobirea Bisericii şi spre mîntuirea credincioşilor, celor ce cu dreaptă credinţă cinstesc sfintele icoane. Amin.

În această zi se prăznuieşte şi pomenirea Sfîntului Mucenic Marin bătrînul, cel din Anazarvi, cetatea Ciliciei, care a pătimit pentru Hristos pe vremea împăratului Diocleţian, de la Lisie ighemonul. Tot în această zi se mai face pomenirea cuviosului părintelui nostru Iulian Pustnicul, care a vieţuit în Mesopotamia, lîngă rîul Eufrat, şi a zidit biserică în Muntele Sinai, pe piatra pe care proorocul Moise a văzut pe Dumnezeu, care piatră există pînă acum. Acesta, în vremea prigoanei celei cumplite ce se făcea asupra Bisericii de către Iulian Paravatul, rugîndu-se către Dumnezeu, a auzit un glas de sus, zicîndu-i: „Nu numai pentru ale tale rugăciuni, ci şi pentru rugăciunile şi lacrimile celor mulţi, păgînul Iulian a fost ucis şi acum este mort, spurcatul şi nelegiuitul acela”. Şi cu puterea lui Dumnezeu, făcînd multe minuni, cuviosul acesta, Iulian, s-a mutat către Domnul.

Καταγόταν ἀπὸ τὴν Ἀντιόχεια τῆς Συρίας. Ἦταν γιατρὸς στὸ ἐπάγγελμα, ὅμως γνώριζε πολὺ καλὰ τὴ ζωγραφικὴ τέχνη. Μάλιστα σὲ αὐτὸν ἀποδίδονται οἱ πρῶτες εἰκόνες τῆς Θεοτόκου μὲ τὸν Ἰησοῦ Χριστὸ βρέφος στὴν ἀγκαλιά της, καθὼς καὶ αὐτὲς τῶν Ἀποστόλων Πέτρου καὶ Παύλου.

Στὴν χριστιανικὴ πίστη κατηχήθηκε ἀπὸ τὸν Ἀπόστολο Παῦλο καὶ ἔκτοτε ἀφοσιώθηκε στὸ κήρυγμα τοῦ Εὐαγγελίου. Περιόδευσε στὴ Δαλματία, Ἰταλία, Βοιωτία κ.ἄ.

Συνέγραψε τὸ τρίτο κατὰ σειρὰ Εὐαγγέλιο τῆς Καινῆς Διαθήκης, καθὼς καὶ τὶς πράξεις τῶν Ἀποστόλων. Ἀναπαύθηκε εἰρηνικὰ σὲ ἡλικία 80 ἐτῶν.
Ἀργότερα ὁ γιὸς τοῦ Μεγάλου Κωνσταντίνου, ὁ Κωνστάντιος διέταξε νὰ μεταφερθεῖ τὸ λείψανο τοῦ Εὐαγγελιστοῦ στὴν Κωνσταντινούπολη καὶ νὰ τοποθετηθεῖ κάτω ἀπὸ τὴν Ἁγία Τράπεζα τοῦ Ἱ. Ν. τῶν Ἀγ. Ἀποστόλων, μαζὶ μὲ τὰ λείψανα τῶν Ἀποστόλων Ἀνδρέου καὶ Τιμοθέου.

Ἀπολυτίκιον. Ἦχος δ’. Ταχὺ προκατάλαβε.
Ἀκέστωρ σοφώτατος, ἱερομύστα Λουκᾶ, ζωγράφος πανάριστος, τῆς Θεοτόκου Μητρός, ἐδείχθης Ἀπόστολε· ἔγραψας μάκαρ λόγους, διὰ Πνεύματος θείου· ἔδωκας ἐννοῆσαι, συγκατάβασιν ἄκραν, Χριστοῦ τῆς παρουσίας· διὸ πρέσβευε σωθῆναι ἡμᾶς.

Κοvτάκιον. Ἦχος δ’. Ἐπεφάνης σήμεροv.
Μαθητὴς γενόμενος τοῦ Θεοῦ Λόγου, σὺν τῷ Παύλῳ ἅπασαν, ἐφωταγώγησας τὴv γῆν, καὶ τὴν ἀχλὺν ἀπεδίωξας, τὸ θεῖον γράψας, Χριστοῦ Εὐαγγέλιον.

Μεγαλυνάριον.
Μακαρίζομέν σου τὴν δεξιάν, Λουκᾶ θεηγόρε, δι’ ἧς ἔχομεν οἱ πιστοί, τὰς τοῦ Θεοῦ Λόγου, διττὰς ἁγίας πλάκας, καὶ τὴν σεπτὴν Εἰκόνα, τῆς Θεομήτορος.

The Holy Apostle and Evangelist Luke, was a native of Syrian Antioch, a companion of the holy Apostle Paul (Phil.1:24, 2 Tim. 4:10-11), and a physician enlightened in the Greek medical arts. Hearing about Christ, Luke arrived in Palestine and fervently accepted the preaching of salvation from the Lord Himself. As one of the Seventy Apostles, St Luke was sent by the Lord with the others to preach the Kingdom of Heaven during the Savior’s earthly life (Luke 10:1-3). After the Resurrection, the Lord Jesus Christ appeared to Sts Luke and Cleopas on the road to Emmaus. 

Luke accompanied St Paul on his second missionary journey, and from that time they were inseparable. When Paul’s coworkers had forsaken him, only Luke remained to assist him in his ministry (2 Tim. 4:10-11). After the martyric death of the First-Ranked Apostles Peter and Paul, St Luke left Rome to preach in Achaia, Libya, Egypt and the Thebaid. He ended his life by suffering martyrdom in the city of Thebes. 

Tradition credits St Luke with painting the first icons of the Mother of God. „Let the grace of Him Who was born of Me and My mercy be with these Icons,” said the All-Pure Virgin after seeing the icons. St Luke also painted icons of the First-Ranked Apostles Peter and Paul. St Luke’s Gospel was written in the years 62-63 at Rome, under the guidance of the Apostle Paul. In the preliminary verses (1:1-3), St Luke precisely sets forth the purpose of his work. He proposes to record, in chronological order, everything known by Christians about Jesus Christ and His teachings. By doing this, he provided a firmer historical basis for Christian teaching (1:4). He carefully investigated the facts, and made generous use of the oral tradition of the Church and of what the All-Pure Virgin Mary Herself had told him (2:19, 51). 

In St Luke’s Gospel, the message of the salvation made possible by the Lord Jesus Christ, and the preaching of the Gospel, are of primary importance. 

St Luke also wrote the Acts of the Holy Apostles at Rome around 62-63 A.D. The Book of Acts, which is a continuation of the four Gospels, speaks about the works and the fruits of the holy Apostles after the Ascension of the Savior. At the center of the narrative is the Council of the holy Apostles at Jerusalem in the year 51, a Church event of great significance, which resulted in the separation of Christianity from Judaism and its independent dissemination into the world (Acts 15:6-29). The theological focus of the Book of Acts is the coming of the Holy Spirit, Who will guide the Church „into all truth” John 16:13) until the Second Coming of Christ. 

The holy relics of St Luke were taken from Constantinople and brought to Padua, Italy at some point in history. Perhaps this was during the infamous Crusade of 1204. In 1992, Metropolitan Hieronymus (Jerome) of Thebes requested the Roman Catholic bishop in Thebes to obtain a portion of St Luke’s relics for the saint’s empty sepulchre in the Orthodox cathedral in Thebes. 

The Roman Catholic bishop Antonio Mattiazzo of Padua, noting that Orthodox pilgrims came to Padua to venerate the relics while many Catholics did not even know that the relics were there, appointed a committee to investigate the relics in Padua, and the skull of St Luke in the Catholic Cathedral of St Vico in Prague. 

The skeleton was determined to be that of an elderly man of strong build. In 2001, a tooth found in the coffin was judged to be consistent with the DNA of Syrians living near the area of Antioch dating from 72-416 A.D. The skull in Prague perfectly fit the neck bone of the skelton. The tooth found in the coffin in Padua was also found to fit the jawbone of the skull. 

Bishop Mattiazzo sent a rib from the relics to Metropolitan Hieronymus to be venerated in St Luke’s original tomb in the Orthodox cathedral at Thebes.

Categories: Cântările Ortodoxiei Tags:
  1. Nici un comentariu momentan.
  1. Nici un trackbacks momentan.