Arhivă

Arhivă pentru septembrie, 2009

Vizita Patriarhului Bartolomeu în Creta

septembrie 30th, 2009 Fără comentarii

28.09.2009

VIZITĂ CU SCOP ECUMENIST

A PATRIARHULUI  BARTOLOMEU ÎN CRETA

Patriarhul Bartolomeu va vizita Hania1 între 6 şi 8 octombrie. Principalul scop al vizitei sale este proclamarea debutului lucrărilor Comisiei ,,Credinţă şi Ordine” a Consiliului Mondial al Bisericilor (cunoscutul ΠΣΕύδους 2). Simultan, Mitropoliile pe care le va vizita, îi pregătesc o primire fastuoasă şi deja au început să îl tămâieze şi să îl laude cu expresii exagerate.

Ne exprimăm regretul pentru faptul că patriarhul continuă demersul său ecumenist. Prezidează pentru încă o dată lucrările monstruosului Consiliu Mondial al Bisericilor, întreţinându-se cu perverşii protestanţi de tot felul (,,preoţi’’ femei şi ,,clerici’’ homosexuali), depăşind şi călcând în picioare hotarele ,,pe care Părinţii noştri le-au aşezat”. ,,Credinţa şi Ordinea” nu pot fi exprimate de CMB, oricât va uzurpa un astfel de titlu Comisia care se va întruni. ,,Credinţa şi Ordinea” o reprezintă Mărturisirea de Credinţă, după cum foarte sugestiv a scris Orthodoxos Typos în ultimul său număr.

Regretăm şi pentru ierarhii din Creta care “cu picior vesel”3 aleargă să-l primească pe patriarh, faţărnicindu-se că nu se întâmplă nimic şi dându-i girul pentru paşii săi ecumenişti. Ar fi trebuit să refuze patriarhului primirea cu onoruri şi să-l mustre pentru toate acţiunile filo-catolice şi de trădare a credinţei. Şi singură participarea patriarhului la lucrările CMB ar fi trebuit să constituie un motiv suficient pentru a nu-l primi cu onoruri şi laude exagerate.

(traducere din neogreacă: ierom. Fotie; sursa: http://thriskeftika.blogspot.com)

Notă: Articolul este publicat cu acordul autorului.


1Oraş în Creta (n.tr.)

2 Consiliul Mondial al Bisericilor, care în limba română se abreviază  CMB, în limba greacă se abreviază ΠΣΕ, abreviere care coincide cu primele trei litere ale cuvântului ΠΣΕύδους (se citeşte „psevdus” – în text  G, sg.) care înseamnă minciună (n.tr.).
3 Expresie liturgică din canonul pascal care sugerează rapiditatea (n.tr.).

Categories: ECUMENISM, PATRIARHIA ECUMENICĂ Tags:

Scrisoarea Mitropolitului Andrei de Driinoupoli, Pogoniani şi Koniţa către Arhiepiscopul Atenei despre dialogul cu catolicii

septembrie 29th, 2009 Fără comentarii

29.09.2009

Mitropolitul Andrei de Driinoupoli, Pogoniani şi Koniţa a trimis o scrisoare către PF Ieronim, Arhiepiscopul Atenei şi a toată Elada, cu pretextul întâlnirii Comisiei Mixte de Dialog între ortodocşi şi romano-catolici din octombrie, în Cipru.16konitsia

În scrisoarea sa Mitropolitul Andrei de Driinoupoli, Pogoniani şi Koniţa exprimă către Arhiepiscopul Ieronim câteva nelinişti în legătură cu dialogul şi insistă asupra faptului că respectabila Ierarhie trebuie să fie informată cât mai curând asupra acestei întâlniri.

Scrisoarea:

„Preafericite Sfinte Preşedinte,

Dintr-o sursă autorizată am fost informat că la întrunirea Comisiilor „Dialogului” dintre Biserica Ortodoxă şi romano-catolici, care va avea loc în Cipru în apropiata lună octombrie, se va dezbate tema primatului şi a infailibilităţii papei. În mod deosebit, în ceea ce priveşte primatul, voci insistente spun că ortodocşii trebuie să accepte primatul papei ca „primat de onoare”, precum şi era în realitate înainte ca romano-catolicii să se despartă de Biserică.

Însă, cu toate acestea, papa va continua să îl considere ca „primat de autoritate (jurisdicţional)”. Atunci ce se va întâmpla? Va exista oare vreun inadmisibil compromis? Personal îmi este cu totul imposibil să accept aşa ceva.

Şi cu vestita „infailibilitate” ce se va întâmpla? În legătura cu aceasta, Preafericite, eu aşa cuget:

a) Aduceţi la cunoştinţă respectabilei Ierarhii persoanele care vor alcătui Comisia ortodoxă de „Dialog”, ca nu cumva să păţim vreo nouă umilinţă ca cea pe care am suferit-o cu câţiva ani în urmă la Balamand.

b) Aduceţi la cunoştinţă dacă membrilor Comisiei s-a trasat linia directoare corect-ortodoxă, asupra căreia trebuie să rămână neclintiţi.

Informarea respectabilei Ierarhii trebuie să se facă fără întârziere, cel mai rapid posibil şi odată cu începerea lucrărilor Sfântului Sinod.

Evenimentele se derulează cu rapiditate. Neliniştea clerului şi a poporului creşte pe zi ce trece. Vă rog călduros să nu rămânem inactivi. „Vremurile nu stau pe loc”. Avem o mare responsabilitate înaintea lui Dumnezeu şi înaintea Sfintei noastre Biserici.

Închei cu acestea,

Cel mai mic frate în Hristos,

Andrei, Mitropolit de Driinoupoli, Pogoniani şi Koniţa”

Andreas
(traducere din neogreacă: http://acvila30.ro; sursa: romfea.gr)
Categories: BISERICA ELADEI, ECUMENISM Tags:

Inima perfectă

septembrie 29th, 2009 Fără comentarii

      Se povesteste ca intr-o zi, un tanar s-a oprit in centrul unui mare oras si a inceput sa le spuna trecatorilor ca are cea mai frumoasa inima din lume. Nu dupa mult timp, in jurul lui s-au strans o multime de oameni care ii admirau inima: era intr- adevar perfecta! Toti au cazut de acord ca era cea mai frumoasa inima pe care au vazut-o vreodata…

      Tanarul era foarte mandru de inima lui si nu contenea sa se laude singur cu ea. Deodata, de multime s-a apropiat un batranel. Cu glas linistit, el a rostit ca pentru sine:
  – Si totusi, perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea inimii mele!
     Oamenii au inceput sa-si intoarca privirile spre inima batrnelului. Pana si tanarul a fost curios sa vada inima ce indraznea sa se compare cu inima lui. Era o inima puternica, ale carei batai ritmate se auzeau pana departe. Dar era plina de cicatrice, si erau locuri unde bucati din ea fusesera inlocuite cu altele care nu se potriveau chiar intru totul, liniile de unire dintre bucatile straine si inima batranului fiind sinuoase, chiar colturoase pe alocuri. Ba, mai mult, din loc in loc lipseau bucati intregi, lasand sa se vada rani larg deschise, inca sangerande.
  -Cum poate spune ca are o inima mai frumoasa? isi sopteau uimiti oamenii.
  – Cred ca glumesti, spuse tanarul dupa ce a examinat atent inima batranelului. Priveste la inima mea, este perfecta! Pe cand a ta este toata o rana, numai lacrimi si durere.
  – Da, a spus bland batranul. Inima ta arata perfect, dar nu mi-as schimba niciodata inima cu a ta. Vezi tu, fiecare cicatrice de pe inima mea reprezinta o persoana careia i-am daruit dragostea mea: rup o bucata din inima mea si i-o dau omului de langa mine, care adesea imi da in schimb, o bucata din inima lui, ce se potriveste in locul ramas gol in inima mea. Dar pentru ca bucatile nu sunt masurate la milimetru, raman margini colturoase, pe care eu le pretuiesc nespus de mult, deoarece imi amintesc de dragostea pe care am impartasit-o cu cel de langa mine. Uneori am daruit bucati din inima mea unor oameni care nu mi-au dat nimic in schimb, nici macar o bucatica din inima lor… Acestea sunt ranile deschise din inima mea, pentru ca a-i iubi pe cei din jurul tau implica intotdeauna un oarecare risc. Si desi aceste rani sangereaza inca si ma dor, ele imi amintesc de dragostea pe care o am pana si pentru acesti oameni. Cine stie, s-ar putea ca intr-o zi sa se ntoarca la mine si sa-mi umple locurile goale cu bucati din inimile lor… Intelegi, acum, dragul meu, care este adevarata frumusete a inimii? a incheiat cu glas domol si zambet cald batranelul.
       Tanarul a ramas tacut deoparte, cu obrazul scaldat in lacrimi. S-a apropiat apoi timid de batran, a rupt o bucata din inima lui perfecta si i-a ntins-o cu maini tremurande. Batrnul i-a primit bucata si a pus-o in inima lui. A rupt, apoi, o bucata din inima brazdata de cicatrice si i-a intins-o tanarului. Se potrivea, dar nu perfect, pentru ca marginile erau cam colturoase.
      Tanarul si-a privit inima, care nu mai era perfecta, dar care acum era mai frumoasa ca niciodata, fiindca in inima candva perfecta pulsa de-acum dragoste din inima batranului. Cei doi s-au imbratisat, si-au zambit si au pornit impreuna la drum.
      Cat de trist trebuie sa fie sa mergi pe calea vietii cu o inima intreaga in piept… O inima perfecta, dar lipsita de frumusete… Inima ta cum este? O poti imparti cu altii?

(sursa: http://www.povesticutalc.ro/povesti-Inima-Perfecta.html)

Categories: Diverse Tags:

Articol „Orthodoxos Typos” referitor la „Mărturisirea de Credinţă” şi reacţia patriarhală

septembrie 28th, 2009 Fără comentarii
28.09.2009
Reacţia Patriarhului ecumenic apărută referitor la „Mărturisirea de Credinţă împotriva ecumenismului” a stârnit revolta tuturor credincioşilor ortodocşi, semnatarii acesteia fiind catalogaţi de către Patriarhul Bartolomeu drept „hiper-ortodocşi”, iar fapta lor drept „lucru inadmisibil”. Însă acest răspuns duce la o mai mare unitate între toţi ortodocşii care reclamă panerezia ecumenismului.
08_06_29_peterpaul10
Zilele acestea, în revista „Presa Ortodoxă” a apărut următorul articol legat de această reacţie patriarhală:

„Mărturisirea de Credinţă împotriva ecumenismului” exprimă „Credinţa şi Ordinea” Bisericii Ortodoxe


Publicăm articolul de pe prima pagină din „Orthodoxos Typos” referitor la „Mărturisirea de Credinţă” şi reacţia patriarhală la aceasta:

„Patriarhul ecumenic a formulat o ameninţare împotriva mitropoliţilor, ieromonahilor, egumenilor, teologilor şi simplilor laici, pentru că au semnat călduroasa „Mărturisire de Credinţă…”. S-a simţit deranjat pentru că se face trimitere la îmbrăţişările sale cu ecumeniştii şi cu catolicii. Care este însă păcatul celor care au semnat „Mărturisirea de Credinţă”?

Primul lor păcat este că rămân ataşaţi Predaniilor pe care le-au primit.

Al doilea lor păcat este că pun în practică cuvântul Sfântului Apostol Pavel ca de omul eretic după întâia şi a doua mustrare să te îndepărtezi. Cu catolicii şi cu alţi creştini rătăciţi ne aflăm în dialog încă din anii 1960. Nu a rezultat nimic pozitiv. Se face dialog de dragul dialogului. În schimb, rezultatele negative sunt multe: secularizarea Bisericii noastre, recunoaşterea creştinilor rătăciţi drept „Biserici” egale cu Biserica Ortodoxă, confuzia în interiorul creştinilor ortodocşi care nu studiază Sfânta Scriptură şi învăţătura Părinţilor Bisericii, falsificarea gândirii ortodoxe şi nivelarea a toate.

Al treilea păcat al celor ce au semnat călduroasa „Mărturisire de Credinţă…” este că resping ipocrizia patriarhului ecumenic şi a mitropoliţilor filocatolici şi filoecumenişti din Grecia. Aceştia fac rugăciuni în comun cu creştinii eterodocşi, în timp ce Suprema Cartă de Conducere a Bisericii noastre – Pidalionul – interzice rugăciunile în comun şi co-liturghisirile ca cele care s-au întâmplat în Fanar (Constantinopol – n.tr.) în timpul vizitei papei. Unii ca aceştia sunt dascăli în ipocrizie şi în minciună proclamând că doar dialoghează cu catolicii. Televiziunea, în timpul vizitei papei în Fanar (Constantinopol), a vădit minciunile lor şi a difuzat rugăciunea în comun şi co-liturghisirea patriarhului ecumenic cu fratele „Sanctitate” şi co-liturghisitor – papa.
Însă în afara acestora, dascălii ipocriziei şi ai minciunii folosesc şi metode de propagandă. Îşi adaptează predicile în funcţie de „auditoriul” pe care îl au în faţă. Atunci când se află în faţa creştinilor ortodocşi vorbesc cu mare evlavie şi credinţă ca nişte „talibani” ai Ortodoxiei. Când se află cu „creştinii liberali” vorbesc ca propovăduitori ai mondializării nivelatoare, promovând nevoia urgentă a Unirii „Bisericilor”. Se pare că înainte de a deveni patriarhi, arhiepiscopi şi mitropoliţi au trecut prin şcoli speciale în care au fost educaţi în ipocrizie, minciună şi propagandă.

Al patrulea păcat al celor ce au semnat călduroasa „Mărturisire de Credinţă…” este că rămân ataşaţi Predaniilor şi comportamentului Sfinţilor Apostoli. Sfinţii Apostoli au mers după porunca Domnului nostru să înveţe toate neamurile Noul Testament. Erau indiferenţi faţă de religiile şi punctele de vedere ale închinătorilor la idoli. Şi au convins neamurile şi le-au botezat în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Aceasta au făcut-o după sute de ani şi sfinţii cei-întocmai-cu-Apostolii din Bizanţ, care au dus învăţătura Domnului nostru în diferite ţări. Sfinţii Apostoli şi cei-întocmai-cu-Apostolii nu au organizat conferinţe şi simpozioane inter-religioase cu închinătorii la idoli. Intrau în diferite ţări ignorând pericolele şi învăţau Noul Testament. Este sigur că dacă ar fi organizat conferinţe şi simpozioane inter-religioase sau dacă ar fi avut comportamentul ecumenistului şi filocatolicului patriarh ecumenic, învăţătura Domnului nostru s-ar fi limitat la anumite cercuri filozofice din epocă. Catolicii înainte de a deveni eretici au cunoscut adevărul credinţei. S-au lepădat de el. Şi continuă să se lepede de adevăr în ciuda dialogurilor, a dispreţuirii Sfintelor Canoane de către patriarhii şi mitropoliţii ortodocşi, a cedărilor ortodocşilor în faţa demonicei uniaţii (greco-catolicism), a încercării de falsificare a Botezului ortodox de către ortodocşi, a recunoaşterii statului Vatican drept Biserică egală cu cea Ortodoxă şi a părerilor multor funcţionari de astăzi – clerici ortodocşi, că Biserica Ortodoxă trebuie să devină ca şi Vaticanul , iar clericii ei trebuie să circule (vestimentar) precum catolicii. Catolicii au distorsionat Credinţa noastră şi au falsificat chiar şi cuvintele Domnului nostru de la râul Iordan despre Treimea Dumnezeului celui sfânt. Catolicii ştiu că ei constituie cauza din care izvorăsc toate ereziile. Acestea le ştie şi patriarhul ecumenic şi prietenii săi din Grecia şi din toată lumea. Continuă însă dialogurile şi rugăciunile în comun, în timp ce papismul (catolicismul) nu rămâne doar fidel în erezia sa, ci câştigă şi susţinători în sânul Ortodoxiei.

Papismul izbuteşte ceea ce pare a fi de neizbutit: trece la distrugerea Conducerii Administrative elinofone a Ortodoxiei, chiar dacă aceasta înseamnă fie patriarhul ecumenic, fie arhiepiscopii, fie mitropoliţii, fie teologii, fie clericii.
Poporul credincios îl vede pe patriarhul ecumenic împreună cu mitropoliţii filocatolici că se roagă împreună cu catolicii şi se întreabă: De ce ceea ce fac ei pentru mine este interzis?
Poporul credincios se întreabă: Ce sens are misiunea ortodoxă atunci când patriarhi şi mitropoliţi proclamă că nu există nici o diferenţă între noi şi catolici?
Poporul credincios se întreabă: De vreme ce patriarhi, arhiepiscopi, mitropoliţi se roagă în comun şi co-liturghisesc cu catolicii şi recunosc Vaticanul drept Biserică egală, de ce este păcat ca un creştin ortodox să se apropie de o biserică a catolicilor şi să se roage în comun cu ei?
Poporul credincios se întreabă: De ce să fac Taina Sfântului Maslu, atunci când biserica oficială , prin prezenţa şi participarea episcopilor, a încercat alterarea tainei pentru nevoile congresului Consiliului Mondial al Bisericilor (adică eresurilor), care s-a realizat sub fericitul arhiepiscop al Atenei, kir Hristodulos, şi a avut binecuvântările patriarhului ecumenic?
Poporul credincios se întreabă dacă se află cu toate acestea pe care le urmează într-o periculoasă confuzie sau dacă în ea se află patriarhi, mitropoliţi şi teologi sau dacă în spatele tuturor acestora se află un joc metodic în urma hotărârilor unor centre străine care au ca scop răsturnarea gândirii ortodoxe şi a Credinţei Ortodoxe cu scopul distrugerii elenismului, care, în ciuda putrefacţiei şi decadenţei, se opune curentelor subversive ale Americii.
Din acest motiv călduroasa „Mărturisire de Credinţă…”, care a deranjat pe patriarhul ecumenic şi pe mitropoliţii filocatolici, constituie „Credinţa şi Ordinea” Ortodoxiei noastre, neavând nici o legătură cu „Credinţa şi Ordinea” ereticului Consiliu Mondial al Bisericilor, pe care patriarhul ecumenic se grăbeşte să-l accepte şi să-l traseze drept linie de urmat”.

(tradus din neogreacă de http://acvila30.ro; sursa: Ορθόδοξος Τύπος, 25/9/2009)

Notă: Mulţumim autorului pentru acordul de a publica acest material.

Categories: ECUMENISM Tags:

„Fără de Mine nimic nu veţi putea face“ – Cuvânt la Duminica a XVIII-a după Rusalii (sau prima a lui Luca)

septembrie 27th, 2009 Fără comentarii

    Să nu ne străduim în deşert, bizuindu-ne pe puterile noastre!

      Sfântul Teofan Zăvorâtul spunea: ” Atâta vreme cât omul se osteneşte de unul singur şi vrea să dobândească ceva numai prin propriile-i puteri, totul îi scapă din mâini; atunci când se apropie de el Domnul, curg bunătăţi după bunătăţi. In privinţa moral-duhovnicească, faptul că reuşita nu este cu putinţă fără Domnul este limpede: „Fără de Mine nimic nu veţi putea face“, a grăit Domnul. Şi această lege lucrează în oricine.

       De cele mai multe ori, ne străduim să dobândim un lucru şi nu-l obţinem. Căutăm diferite lucruri, încercăm să acumulăm bogăţii materiale, înţelepciune, dar ne dăm seama că, în final, nu am realizat nimic…Ambiţia stă în  natura omului. Dar atunci când ne bizuim doar pe puterile proprii, fără a cere ajutor şi sprijin Domnului în lucrarea noastră, nu obţinem nimic măreţ, satisfăcător, cu adevărat util. Ajungem să avem plasele goale la finalul vieţii…

Dar Dumnezeu este tot timpul alături de noi. Aşteaptă să ne dăm seama că fără a urma Cuvântul Său nu vom reuşi să obţinem nimic..Dar când totuşi vom realiza că fără El nu putem, va fi oare prea târziu? Ne va cere oare să aruncăm din nou plasa?

       Trebuie să fim conştienţi că fiecare reuşită a noastră vine datorită harului lui Hristos, dăruit celor harnici, smeriţi şi ascultători ai Cuvântului Său. Dacă ostenim cu smerenie şi lucrăm cu nădejde în Domnul, vom obţine ceea ce dorim.  Trebuie să ne smerim, fără să disperăm, atunci când nu am reuşit în ceea ce ne-am propus. Atunci când suntem la capătul puterilor, trebuie să cerem ajutor Domnului şi va veni la toţi cei care împlinesc voia Lui.
       Oamenii, dacă nu rămân în părtăşie vie cu Domnul, nu pot aduce roadele dreptăţii, atât de preţioase pentru viaţa veşnică.  Să luăm aminte la Evanghelia din această Duminică, a „Pescuirii minunate”.


Arhim. Ioil Konstantaros, Predicator al Sfintei Mitropolii de Driinoupolis, Pogoniani şi Koniţa:

Cuvânt la Duminica a XVIII-a după Rusalii (sau prima a lui Luca)

(Luca 5: 1-11) Citeşte mai departe…

Categories: Predici Tags:

Confuzie inter-religioasă

septembrie 27th, 2009 Fără comentarii

20.09.2009

După confuzia intercreştină
acum şi o confuzie inter-religioasă
din partea Patriarhului Bartolomeu

Agenţia de ştiri bisericeşti Romfea publică mesajul Patriarhului Bartolomeu la sfârşitul Ramazanului. Citiţi ce scrie patriarhul:

Cu simţăminte de dragoste şi respect, le adresăm musulmanilor de pe întregul pământ felicitările noastre cordiale şi cele mai bune urări cu prilejul sfârşitului postului Ramazanului.
După această lungă perioadă de post, care a fost şi o perioadă de reculegere, rugăciune şi filantropie, a venit clipa pentru orice musulman să sărbătorească şi să primească dreapta răsplătire de sus.
În duh de pace, de iubire şi de înţelegere vă urăm încă o dată o prăznuire binecuvântată, rugându-ne ca Atotputernicul Dumnezeu să vă dăruiască toată duhovniceasca binecuvântare de sus, în speranţa că lumea va trăi unită.

Întru ale Patriarhiei, 17 septembrie 2009
Înflăcărat rugător către Dumnezeu pentru voi toţi
+ Bartolomeu,
Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă
şi Patriarh Ecumenic

Comentariul nostru:

Nu ştiam că postul musulmanilor duce la „o dreaptă răsplătire de sus”! Atunci să începem şi noi să postim Ramazanul şi nu Postul Mare pentru ca să primim răsplătire de la Allah! Care „Atotputernic Dumnezeu” va dărui „binecuvântare de sus”, Sanctitate? Allah sau Dumnezeul Treimic? Şi cum va „trăi lumea unită”? Cine va fi liantul unităţii? Credinţa noastră comună în Dumnezeul Treimic? Credinţa comună în Allah? Sau poate necredinţa noastră comună în dumnezei  şi unirea noastră sincretistă în unicul dumnezeu al religiei mondiale (panreligiei) pe care o promovează Noua Ordine?

(traducere din limba greacă: Ierom. Fotie;

sursa: http://thriskeftika.blogspot.com)

Notă: Articolul este preluat şi publicat cu acordul autorului.
Categories: ECUMENISM, PATRIARHIA ECUMENICĂ Tags:

Dialogând…dar în ce condiţii?

septembrie 26th, 2009 Fără comentarii

18.09.2009

Dialogând…dar în ce condiţii?
Expunem fragmente din ştirea postată de amen.gr:


amen „Dialogând nu trădăm Ortodoxia”, a accentuat arhiepiscopul Hrisostomos (al Ciprului) către amen.gr, chemat să comenteze reacţiile din Grecia contra apropierii dintre ortodocşi şi romano-catolici cu prilejul Întrunirii Comisiei Mixte de Dialog Teologic din Cipru între 16 şi 23 octombrie.
Arhiepiscopul Hrisostomos al Ciprului a fost concis: „Dialogul nu face rău”.  A spus şi a accentuat că Dialogul Teologic cu romano-catolicii a fost iniţiat şi se desfăşoară printr-o hotărâre a Sinoadelor tuturor Bisericilor Ortodoxe şi că, în urmă cu un an, Întâistătătorii acestora şi-au exprimat dorinţa ca dialogurile teologice şi inter-religioase să continue în pofida unor dificultăţi”.


Comentariul nostru:

„Dialogând trădaţi Ortodoxia”, Preafericite. Pentru că întreţineţi dialoguri nu în termeni ortodocşi, ci ecumenişti. Dialogaţi făcând rugăciuni în comun şi încălcaţi Sfintele Canoane. Semnaţi în cadrul dialogurilor texte care sunt străine de adevărul Ortodoxiei. Dialogaţi fără să aveţi în vedere neliniştea credinciosului popor şi semnalele laicilor şi clericilor ortodocşi. Şi întrebăm:

  • 1. Veţi ocoli în Cipru, acum în luna octombrie, orice rugăciune în comun?
  • 2. Aţi fost atent la mulţimea semnatarilor „Mărturisirii de Credinţă împotriva ecumenismului” înainte de a înainta la dialogurile cu cardinalul Kasper şi cu catolicii?
  • 3. Aţi studiat scrisorile domnului Tselenghidis pe care în aceste zile le-a trimis Sinodului Bisericii Greciei şi Sfântului Munte? Ce răspundeţi la toate întrebările pe care le pune?
  • 4. Veţi apăra poziţia ortodoxă de respingere a oricărui tip de primat papal sau veţi primi în octombrie „primatul diaconal” al papei trădând astfel Teologia şi Credinţa Ortodoxă?

Toţi suntem pentru dialog, însă atunci când acesta se face în condiţiile Dreptei-slăviri (Ortodoxiei). Din păcate, ecumeniştii de astăzi şi dumneavoastră, Preafericite al Ciprului, dialogaţi trădând Ortodoxia.

(traducere din neogreacă de ierom. Fotie; sursa: http://thriskeftika.blogspot.com)

Notă: Articolul este preluat având consimţământul autorului şi se află la adresa http://www.impantokratoros.gr/1789224D.ro.aspx .

Categories: ECUMENISM Tags:

Contact PS. Petroniu, Episc. Sălajului – reprezentant la Întrunirea Comisiei Mixte Internaţionale de Dialog Teologic, Cipru,oct. 2009

septembrie 23rd, 2009 Fără comentarii

          Sfătuiesc pe cei cărora le pasă de cum vom fi reprezentaţi şi de ce se va întâmpla la Întrunirea Comisiei Mixte Internaţionale de Dialog Teologic dintre ortodocşi şi catolici ce va avea loc in octombrie a.c. în Cipru să comunice neliniştile, îngrijorările şi nedumeririle lor faţă de acest dialog Preasfinţitului Petroniu Episcopul Sălajului, care este Delegat al Bisericii Ortodoxe Române la dialogul teologic internaţional între Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică
ADRESA:
40143 Zalău, str. Avram Iancu nr. 29A, municipiul Zalău, jud. Sălaj
Tel./Fax +40 360 100321, e-mail: [email protected]

Ieromonah Fotie

Categories: Anunţuri Tags:

Mitropolitul Serafim de Kithire semnează împotriva ecumenismului!

septembrie 23rd, 2009 Fără comentarii

14.09.2009

Mitropolitul Serafim de Kithire:
Scrisoarea cu semnătura pentru
„Mărturisirea de credinţă împotriva ecumenismului”

serafimkithire

  Periodicul „Theodromia” (aprilie-iunie 2009) publică scrisorile mitropoliţilor şi ale altor personalităţi din spaţiul eclezial care au semnat „Mărturisirea de Credinţă împotriva Ecumenismului”. Astăzi publicăm scrisoarea Mitropolitului Serafim de Kithire prin care semnează „Mărturisirea de credinţă”.

Kithire, 15 mai 2009
Către conducerea
periodicului „Theodromia”
T. Θ. 1602-54124 Tesalonic

Preaînvăţate şi respectabile părinte profesor Teodore,
HRISTOS A ÎNVIAT!

         Cu multă bucurie duhovnicească şi veselie sufletească am primit şi am parcurs pe nerăsuflate textul foarte important şi insuflat al Sinaxei Clericilor şi Monahilor  Ortodocşi şi anume „Mărturisirea de Credinţă împotriva Ecumenismului”.
Sunt de acord cu toate punctele aceste mărturisiri ortodoxe şi o semnez cu osârdie „din tot sufletul şi din toată inima”. M-ar fi odihnit încă şi mai mult dacă în Rezumatul Mărturisirii (pagina 18, paragraful 3) s-ar fi adăugat şi condamnarea arianismului, care deşi nu supravieţuieşte până astăzi sub forma sa iniţială, dar constituie nucleul învăţăturii şi substratul celor ce s-au intitulat „Martori ai lui Iehova”, care seamănă permanent neghine în ogorul Domnului nostru.
Felicitând din tot sufletul Sinaxa Clericilor şi Monahilor Ortodocşi pentru această iniţiativă plăcută lui Dumnezeu, rog călduros să mi se permită ca acest text să fie postat pe pagina de internet a Sfintei Mitropolii a Kithirelor pentru luminarea şi zidirea duhovnicească a turmei mele.

Cu acestea,
închei cu frăţeşti urări pascale

                † Serafim al Kithirelor .

(traducere din neogreacă de Ierom. Fotie; sursa: http://thriskeftika.blogspot.com/2009/09/blog-post_6368.html )

Categories: BISERICA ELADEI, ECUMENISM Tags:

Intervenţie a profesorului Dimitrios Tselenghidis

septembrie 23rd, 2009 Fără comentarii

16.09.2009

Intervenţie a profesorului Dimitrios Tselenghidis pe lângă Sfântul Sinod al Bisericii Greciei pentru dialogul cu catolicii

dimittsel

       Profesorul de dogmatică de la Facultatea de Teologie a Universităţii Aristotelice din Tesalonic, domnul Dimitrios Tselenghidis, în scrisoarea sa către Sfântul Sinod al Bisericii Greciei cere de la ierarhi să se ocupe cu textul de la Ravenna şi să ia o poziţie în chestiunea primatului papal înainte de întrunirea critică a Comisiei Mixte de Dialog între ortodocşi şi romano-catolici în luna octombrie ce se apropie, în Cipru. O scrisoare asemănătoare domnul profesor a trimis şi către Sfântul Sinod al Bisericii Ciprului, dar şi către Sfânta Chinotită a Sfântului Munte. Textul scrisorii este următorul: Citeşte mai departe…

Categories: BISERICA ELADEI, ECUMENISM Tags: