Arhivă

Arhivă pentru august, 2011

UN SLUJITOR REMARCABIL, ARHIEPISCOPUL DE DALLAS ŞI EPARHIA DE SUD, S-A MUTAT LA DOMNUL

august 30th, 2011 Fără comentarii

UN SLUJITOR REMARCABIL, ARHIEPISCOPUL DE DALLAS ŞI EPARHIA DE SUD, S-A MUTAT LA DOMNUL

 Autoritatea care nu se poate cumpara…

Arhiepiscopul Dmitri de dallas 2011 4

Inaltpreasfinţitul Dmitri, în vârstă de 87 de ani, fost Arhiepiscop de Dallas şi Eparhia de Sud, a adormit întru Domnul, în locuinţa proprie, la orele 2:00 dimineaţa, duminică, 28 august 2011, informeaza Agentia de Stiri Lacasuri Ortodoxe.

Preafericirea Sa Mitropolitul Iona şi mai mulţi preoţi şi credincioşi au participat la o slujbă de priveghere, pentru Arhiepiscopul Dmitri. Mitropolitul urma să se deplaseze în Republica Cehă, cu o delegaţie a Bisericii Ortodoxe din America, dar a rămas în Dallas pentru a fi alături de Arhiepiscop.

Slujba înmormântării va fi oficiată în Catedrala parohială Sfântul Serafim, din Dallas, fondată de Arhiepiscopul Dmitri, în misiunea sa, la scurt timp după hirotonire, în 1954.

Citeşte mai departe…

Categories: ŞTIRI Tags:

Pr. Dr. Petru Pruteanu: PENTRU A NE ÎNDREPTA, TREBUIE SĂ RECUNOAŞTEM MAI ÎNTÂI GREŞELILE

august 30th, 2011 Fără comentarii

Pr. Dr. Petru Pruteanu:
PENTRU A NE ÎNDREPTA, TREBUIE SĂ RECUNOAŞTEM MAI ÎNTÂI GREŞELILE

 

Deseori Biserica Ortodoxă este învinuită de tot felul de greşeli, pe care, chipurile, nici nu vrea să le recunoască. Ortodocşilor le vine greu să răspundă la unele dintre ele, dar sunt şi cazuri când ei abia de reuşesc să precizeze că acestea nu sunt nici pe departe generale, ci oarecum sporadice şi accidentale. După părerea mea, cele mai grave acuzaţii aduse Bisericii Ortodoxe sunt următoarele:

  • Sfânta Scriptură şi învăţătura de credinţă nu sunt cunoscute şi respectate, iar misiunea şi catehizarea sunt neglijate. Uneori aşteptăm ca statul să ne protejeze de secte, dar noi înşine favorizăm răspândirea lor;
  • Învăţătura sănătoasă este pusă alături de legende, mituri şi obiceiuri păgâne;
  • Episcopii şi preoţii sunt ca nişte aristocraţi, care se ţin departe de popor şi problemele lor, caută cinste, onoruri şi mai ales bani – exact invers decât au fost apostolii şi marii părinţi ai Bisericii;
  • Clerul nu învaţă poporul şi nu face asistenţă socială, ci îşi reduce închipuita lui slujire la nişte servicii liturgic
    e făcute formal („fără duh”);
  • Preoţii caută numai distincţii şi decoraţii, iar ierarhii îi şantajează sau fac bani pe goana lor după onoruri;
  • Şcolile teologice sunt foarte proaste, iar în cler sunt promovaţi oameni incompetenți şi imorali;
  • Clericii acceptă să fie folosiţi de politicieni sau caută să se folosească de oamenii puternici şi bogaţi;  Citeşte mai departe…
Categories: ORTODOXIE Tags:

CONTINUAREA COOPERĂRII ŞI SOLIDARITĂŢII INTERORTODXE

august 30th, 2011 Fără comentarii

CONTINUAREA COOPERĂRII ŞI SOLIDARITĂŢII INTERORTODXE

Continuarea cooperării şi solidarităţii interortodoxe

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE ne informează:

În ziua de 30 august 2011, la Reşedinţa patriarhală, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, l-a primit în vizită pe Excelenţa Sa domnul Spyros Attas, ambasadorul Republicii Cipru la Bucureşti, la încheierea misiunii diplomatice în România.

Excelenţa Sa a dorit să mulţumească pentru sprijinul şi prietenia poporului român şi a Bisericii Ortodoxe Române manifestate faţă de poporul cipriot cu speranţa continuării şi intensificării cooperării dintre cele două popoare ortodoxe.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat bunele relaţii tradiţionale dintre cele două popoare cu o bogată şi îndelungată tradiţie creştină, exprimându-şi speranţa ca domnul ambasador va continua să promoveze legăturile culturale şi religioase dintre cele două ţări, inclusiv prin organizarea de pelerinaje la mănăstirile din Cipru şi România.  Citeşte mai departe…

Categories: ŞTIRI Tags:

ÎNVĂŢĂTURILE LUI NEAGOE BASARAB CĂTRE FIUL SĂU TEODOSIE (16)

august 30th, 2011 Fără comentarii

ÎNVĂŢĂTURILE LUI NEAGOE BASARAB CĂTRE FIUL SĂU TEODOSIE 

XI. ÎNVĂȚĂTURĂ A LUI IOAN NEAGOE VOEVOD, CARE AU ÎNVĂȚAT PRE FIE-SĂU THEODOSIE VOEVOD ȘI CĂTRĂ ALȚI DOMNI, CA SĂ NU FIE PIZMĂTAREȚI, NICI SĂ FACĂ RĂU PENTRU RĂU

Cuvânt al 24

Vino la mine, fătul mieu Theodosie, vino și te apropie cătră învățătura și sfatul cel bun! Că eu, fătul mieu, voi să te sfătuiescu foarte bine. Și mai întâi de toate să umpli învățăturile și poruncile care plac Dumnezeului nostru, lui Iisus Hristos, cu toate bunătățile și cu multă frică și cutremur. Apoi pizmă să n-aibi în inima ta, iar altuia să nu faci rău pentru rău, precum și Dumnezeu învață. Că iată că-ți aduc aminte, fătul mieu, dă-ți va da Dumnezeu și te va dărui să stăpânești și să domnești tu țara aceasta în urma mea, să te nevoești și să te silești să fii tuturor blând și bun. Că eu am auzit de niște oameni foarte înțelepți și temători de Dumnezeu lăudând mai mult bunătatea și îndulcirea, decât răutatea și amărăciunea. Pentru-acéia-ți zic și eu ție; de te va dosădi cineva din slugile tale și nu va umplea voia ta în copilăriia ta, până voi fi eu viu, sau și pre urma mea, ci de va căuta Dumnezeu cu milă asupra ta și te va pune să fii domn și vei ajunge în toată mintea și vârsta, iar tu să nu-ți aduci aminte dă necazurile ce te va fi necăjit cineva în tineréțele tale. Măcar de te-ar fi necăjit cineva din tinerețile tale, și din slugile tale, sau alți streini cineva, să nu te nevoești să-i faci rău pentru rău. Că toți oamenii fug de rău, iar de bine iar să apropie toți. Dreptu acéia, fătul mieu, așa te învăț: în loc de rău, tu să silești să faci tuturor bine, ca să trimiță și Dumnezeu mila sa spre tine.

Pentru că de vei rămânea sărac de mine, pentru păcatele méle, măcar cât de mititel, să nu te întristezi căci ai rămas de mic sărac de mine. Că să știi, fătul mieu, că așa iaste rândul și obiceaiul lumii aceștiia și toată veseliia și bucuriia ei nu poate să fie într-alt chip, până nu să umple cu jale. Așijderea și jalea să umple cu veselie și cu bucurie. De-acéia zic, fătul mieu, nici foarte să te veseléști de slava lumii aceștiia, nici iar foarte să te intrestezi, ci neîncetat să mulțumești lui Dumnezeu de toate, măcar de vei și rămânea de mine sărac. Că n-ai rămas numai tu sărac și în tristăciuni, ci mulți feciori de împărați și de domni au rămas săraci, precum iaste obiceaiul și tocmeala lumii aceștiia, și multe necazuri au pățit, și au pătimit întru împărățiile și domniile lor de la oamenii cei răi și nemulțumitori, iar alții nici domnie n-au ajunsu în urma părinților lor, deaca au rămas de dânșii. Citeşte mai departe…

Categories: Cuvinte de folos Tags:

Sf. Luca al Crimeii: JUGUL MEU ESTE BUN ŞI SARCINA MEA ESTE UŞOARĂ

august 30th, 2011 Fără comentarii

 Sf. Luca al Crimeii:

JUGUL MEU ESTE BUN ŞI SARCINA MEA ESTE UŞOARĂ

St._Luke_Archbishop_of_Simferopol_2Voi întrebaţi: „Doamne, Doamne, oare uşor este să fii prigonit? Oare uşor este să mergi prin uşa cea strâmtă şi pe calea cea pietroasă?” Voi întrebaţi cu nedumerire, poate că în inima voastră se strecoară îndoiala: „Oare chiar este uşor jugul lui Hristos?” Iar eu vă spun: „Da, da ! Uşor, din cale-afară de uşor”. Dar de ce uşor ? De ce este uşor să mergi în urma Lui pe calea cea spinoasă ? Fiindcă nu vei fi singur, istovit de puteri, ci te va însoţi însuşi Hristos; fiindcă harul Lui cel nemăsurat îţi va întări puterile când te vei chinui sub jugul Lui, sub sarcina Lui, fiindcă El însuşi te va sprijini, te va ajuta să porţi această sarcină, această cruce.

Vă vorbesc nu numai din raţiune, ci din proprie ex­perienţă – fiindcă trebuie să vă mărturisesc că atunci când mergeam pe o cale foarte grea, când purtam sar­cina grea a lui Hristos, ea nu era nicidecum grea şi ca­lea aceea era o cale plină de bucurie, fiindcă simţeam în chip cât se poate de real că alături de mine merge însuşi Domnul Iisus Hristos şi sprijină sarcina mea şi crucea mea. Grea era această sarcină, însă îmi amin­tesc de ea ca de o bucurie luminoasă, ca de o mare milă a lui Dumnezeu – fiindcă harul lui Dumnezeu se revarsă din belşug asupra oricui poartă sarcina lui Hristos. Asta anume fiindcă sarcina lui Hristos este nedespărţită de harul lui Hristos, anume fiindcă Hris­tos nu-l lasă singur pe cel ce a luat crucea şi merge în urma Lui, nu îl lasă lipsit de ajutorul Său, ci merge alături de el, sprijină crucea lui, îl întăreşte cu harul Său. Amintiţi-vă de sfintele Lui cuvinte, căci mare ade­văr este cuprins în ele: Jugul Meu este bun şi sarcina Mea este uşoară. Pe voi toţi, pe toţi cei care aţi crezut în El, vă cheamă Hristos să mergeţi în urma Lui luând sarcina Lui, jugul Lui. Citeşte mai departe…

Categories: Cuvinte de folos Tags:

CRUCEA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC, SEMN AL JERTFEI ŞI AL BIRUINŢEI

august 30th, 2011 Fără comentarii

 CRUCEA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC, SEMN AL JERTFEI ŞI AL BIRUINŢEI

„Iată, prin Cruce a venit bucurie la toată lumea.”

 (Slujba Utreniei de Duminică)

Crucea este simbolul creştinismului pentru că pe o cruce Iisus Hristos a arătat cât de mult iubeşte Dumnezeu lumea (cf. Ioan 3, 16).

Nici o altă Biserică nu se referă, în viaţa sa liturgică sacramentală, mai mult decât Ortodoxia, la puterea Sfintei şi de Viaţă Făcătoarei Cruci şi nu foloseşte mai mult decât ea simbolul sau semnul Crucii, pentru că Sfânta Cruce este semnul iubirii lui Hristos mai tare decât păcatul şi moartea. Ea este „puterea lui Dumnezeu” (I Corinteni 1, 18). Prin smerenia Crucii, Hristos a biruit mândria şi răutatea demonilor (cf. Coloseni 2, 15). În Cruce sunt ascunse lumina şi bucuria Învierii. De aceea, în fiecare duminică se cântă la Utrenie: „Iată, prin Cruce a venit bucurie la toată lumea”.

Ortodoxia înţelege şi trăieşte profund taina nedespărţitei legături care există între Crucea şi Învierea lui Hristos, între dăruirea Sa totală ca om, lui Dumnezeu şi semenilor, pe de o parte, şi dăruirea totală a lui Dumnezeu umanităţii Sale jertfelnice, pe de altă parte. Crucea este manifestarea frumuseţii iubirii jertfelnice a omului mai tare decât teama de moarte, iar Învierea lui Hristos este preamărirea din partea lui Dumnezeu a acestei iubiri. De aceea, Ortodoxia înţelege puterea Crucii ca fiind făcătoare de viaţă, iar slava Învierii ca fiind preamărire a puterii Crucii.

Creştinat, adică unit cu Hristos prin Botez, pe când se forma ca popor nou în istorie,poporul român poartă în sufletul său în acelaşi timp pecetea tainei Crucii şi Învierii lui Hristos. Citeşte mai departe…

Categories: ORTODOXIE Tags:

ANECDOTE DUHOVNICEŞTI CU PĂRINTELE IOIL IANAKOPOULOS

august 30th, 2011 Fără comentarii

ANECDOTE DUHOVNICEŞTI CU PĂRINTELE IOIL IANAKOPOULOS

Acum două zile am început să citesc scrierile arhimandritului Ioil Ianakopoulos, unul dintre cei mai prolifici scriitori dintre părinţii greci contemporani. S-a născut în 1901 şi a trecut la Domnul în 1967, deci şi-a trăiat viaţa destul de aproape de societatea în care trăim. Mai jos am ales câteva întâmplări şi cuvinte ale părintelui:

Bomba cu hidrogen

Părintele Ioil zicea odată:

„Se neliniştesc oamenii pentru ce se va întâmpla dacă va fi război şi va cădea o bombă cu hidrogen…

Creştinul meu, ce sunt acestea care cugeţi? Ce bombă cu hidrogen să cadă? Bomba cu hidrogen a căzut! A căzut cu mii de ani înainte. Atunci când a păcătuit Adam, iar numele ei este moarte! Aşadar, ce importanţă are dacă va fi război? Ce importanţă are dacă vei muri împreună cu mulţi de la o bombă sau de unul singur din cauza unei boli?

Un fapt este sigur: vei muri! Fii aşadar gata şi încetează să te mat preocupi plin de nelinişte dacă va fi război şi dacă vor cădea bombe de un fel sau de altul… Bomba a căzut şi în fiecare clipă seceră o mulţime de vieţi omeneşti…”

Acţiunile şi clocot”

Discuţie cu un teolog:

–   Creştinul, părintele meu, trebuie să fie omul acţiunii. Viaţa monahală însemna lipsă  de activitate.

–    Oh, bietul de tine! Nu laşi puţin acţiunea şi clocotul pentru a privi puţin şi la starea ta? Doar acţiune şi clocot suntem, lăsând sufletele noastre să ajungă nişte pământuri sterpe. Curăţă-ţi cu mult sârg sufletul de patimi şi tot ce vei oferi aproapelui va fi nu din goliciunea ta interioară, ci din prisosul tău. Citeşte mai departe…

Categories: Cuvinte de folos Tags:

Patriarhul României: SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL REPREZINTĂ CONŞTIINŢA DREPTĂŢII, A CURĂŢIEI VIEŢII, A SFINŢNIEI ÎNTR-O LUME DECĂZUTĂ

august 29th, 2011 Fără comentarii

Patriarhul României:

SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL REPREZINTĂ CONŞTIINŢA DREPTĂŢII, A CURĂŢIEI VIEŢII,  A SFINŢNIEI ÎNTR-O LUME DECĂZUTĂ

Biserica Ortodoxă Română prăznuieşte astăzi, 29 august 2011, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. El este cunoscut în mod special pentru sfinţenia vieţii lui, pentru severitatea ascezei şi râvna înflăcărată după dreptate şi după cele cereşti. A fost denumit de imnologii Bisericii „înger în trup” sau „înger omenesc”, iar în calendarul ortodox îi sunt închinate nu mai puţin de trei sărbători, fiind cea mai cinstită personalitate a Vechiului Testament.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a rostit un cuvânt de învăţătură la Mănăstirea Sfânta Maria-Jercălăi din judeţul Prahova.

După cum ne informează Radio TRINITAS, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, în cuvântul Său, a evocat viaţa şi învăţăturile Sfântului Ioan Botezătorul: „Sfântul Ioan era un om al dreptăţii dumnezeieşti în viaţa omului. El voia să îndrepteze o societate coruptă, lacomă, plină de patimi şi de căderi omeneşti. El cu adevărat era iubit de popor pentru că poporul simţea în el că este prezent Duhul lui Dumnezeu. Sfântul Ioan deci reprezintă conştiinţa dreptăţii, a curăţiei vieţii, a sfinţeniei într-o lume decăzută, lumea păcatului, lumea degradării morale şi spirituale. Şi desigur, el avea mult curaj. Citeşte mai departe…

Categories: ŞTIRI Tags:

ÎNVĂŢĂTURILE LUI NEAGOE BASARAB CĂTRE FIUL SĂU TEODOSIE (15)

august 29th, 2011 Fără comentarii

ÎNVĂŢĂTURILE LUI NEAGOE BASARAB CĂTRE FIUL SĂU TEODOSIE

X. ÎNVĂȚĂTURĂ A LUI NEAGOE VOEVOD CĂTRĂ FIE-SĂU THEODOSIE VODĂ ȘI CĂTRĂ ALȚI DOMNI, CĂTRĂ TOȚI, CA SĂ FIE MILOSTIVI

Cuvântul al 21-lea

Fătul mieu, și de aceasta te învăț, să știi cum își va milui domnul slugile sale și cum și le va odihni. Cade-să domnului să miluiască pre săraci, iar nici pre slugile tale să nu le lași, nici să le uiți, ci mai vârtos să-ți miluești slugile decât pre săraci. Căci că săracului, de nu-l vei afla să-i dai milă într-un loc, iar într-altul tu-l vei afla, și-i vei da. Sau de nu-l vei milui tu, alții îl vor milui, și tot va fi miluit. Iar sluga ta nu mai așteaptă altă milă de la nimeni, fără numai de la tine. Că ei de-ar vrea să și cée, le iaste rușine, că să cheamă salugi domnești. Pentr-acéia, deaca nu-ți vei milui slugile tale cu mâinile tale, altă nădéjde ei nu mai au la nimeni să-i miluiască. Că saracul umblă den casă în casă, sau șade în uliță și cére de la toți câți trec pre acolea și-l miluiescu, iar sluga ta, când n-are milă de la tine, atuncea el nu mai are nădéjde la nimini, de la nimini să-l mai miluiască. Ci numai ci pune răbdare în inima lui și-i géme inima întrînsul, ca și un lemnu când îl bagi în foc și are un cariu întrînsul, și când îl încinde iuțimea focului, el de răutate foarte-i iaste nevoe și greu. Așa să face și inima slugii tale când nu-l miluești. Că el numai de la tine să nădăjduiaște să aibă milă și așteaptă să aibă milă și cuvânt bun, să să îndulcéască de dânsul și de vederea féței tale. Iar pentru mila care-i vei milui și pentru cuvintele céle bune ce-i vei îndulci, ei niciodată mila și cuvintele tale nu le vor uita. Că săracului deaca-i dai mila, el îți mulțumește numai o dată; iar sluga ta îți va mulțumi totdeauna, căci că altă milă de la nimeni n-are, făr’ numai de la tine. Deacii, pentru mila acéia ce-i vei face, nu numai ce-ți va mulțumi în lumea aceasta, el și feciorii lui, ce încă și capul își va pune pentru tine, și el, și feciorii lui. Și până să va sfârși neamul și sămânța lui, toți vor zice: „Dumnezeu să ierte pre cutare domnu, că ne-au miluitu”.

Însă, fătul mieu, nu zic eu să nu miluești săracii, nice să iai mila de la mănăstiri. Să nu fie aceasta. Ci zic: „Toate acéstea să le umpli, că și umplérea aceasta foarte iaste bună“. Ce numai să nu miluești săracii, nici să întărești mănăstirile cu leafa slugilor tale, nici cu venitul lor să fie săracii și mănăstirile miluite, iar slugile tale să le faci în zilele tale să fie cerșitori. Ci să cade să iai seama cu mintea ta și să socotești foarte bine: câte vor fi moșii ale slujitorilor, să fie deosebi, să n-aibi cu acélea améstec. Că ei pentru dragostea ta și pentru mila care vei să-i miluești, pentr-acéia-ți slujăscu și vor să-și pue și capetele și să-și vérse și sângele pentru tine. Citeşte mai departe…

Categories: Cuvinte de folos Tags:

Pr. Arsenie Papacioc: AVEM PE MAICA DOMNULUI, DACĂ ESTE ATÂT, E DESTUL!

august 29th, 2011 Fără comentarii

Pr. Arsenie Papacioc:

AVEM PE MAICA DOMNULUI, DACĂ ESTE ATÂT, E DESTUL!

Cu toate cerurile, cu toată creaţia lui Dumnezeu, dacă n-ar fi Maica Domnului, n-ar fi atât de foarte frumos şi împlinită. Este stăpâna cerului şi a pământului! E uşor să spui lucrul acesta, dar când spui şi a cuvântului… Este atâta loc în împărăţia lui Dumnezeu, să stea ca o împărăteasă, dar îi convine mai mult să stea la căpătâiul nostru!

Şi să ştiţi că oricare ar fi motivul întristărilor şi al supărărilor, sunt numai de la draci! Cum e posibil să deznădăjduim când avem un frate atât de grozav şi de puternic, care este Hristos, şi o mamă atât de cuprinzătoare, peste tot, care e Maica Domnului! Dumnezeu ne-a făcut dintr-o mare iubire, dar numai pentru El, nu ne-a făcut şi pentru altceva, ca să fim în Împărăţie împreună în marea bucurie şi veselie alături de El! Dar pentru lucrul acesta trebuie să jertfim.

A căzut Adam, Dumnezeu ne-a creat perfecţi, ne-a creat cu mari posibilităţi pentru că umanitatea este superioară angelităţii îngerilor! Domnul Iisus Hristos ne-a adus mai mult decât ne-a pierdut Adam, ne-a adus putinţa de a ne îndumnezei după har.
Maica Domnului spunea Sfântei Elisabeta că mare dar mi-a dat, de acum mă vor bucura toate neamurile pământului, a căutat spre smerenia roabei Sale! Ce-o să zică duşmanii Maicii Domnului, care zic că-i o simplă femeie, măcar că şi chiar femeia simplă înseamnă viaţă, înseamnă nădejde! Dar cum să vorbeşti aşa de Maica Domnului? E îngrozitor de vinovat! Şi totuşi acestor oameni la judecata cea din urmă, Maica Domnului le va arăta această nebănuită pedeapsă:Vă iert, dar, fraţi creştini! Domnul Dumnezeu poate să facă orice dar un lucru nu poate, să-şi calce cuvântul! Şi dacă este vorba aşa şi nu se va pocăi, în focul iadului zice că o să se ducă! Ne aşteaptă clipă de clipă, veacuri întregi, ne aşteaptă să ne îndreptăm inima către El, pentru că o simplă suspinare e o rugăciune mare! Citeşte mai departe…