Arhivă

Arhivă pentru iulie, 2013

PRĂZNUIREA CUVIOSULUI ANTONIE CEL NOU – OCROTITORUL VERIEI (PHOTO, gr)

iulie 31st, 2013 Fără comentarii

PRĂZNUIREA CUVIOSULUI ANTONIE CEL NOU – OCROTITORUL VERIEI

(PHOTO, gr)

Veroia1

Το απόγευμα της Τετάρτης 31 Ιουλίου πραγματοποιήθηκε στον ιερό ναό οσίου Αντωνίου του νέου, πολιούχου Βεροίας, ο πανηγυρικός εσπερινός της θερινής πανηγύρεως.

Χοροστάτησε ο σεβασμιώτατος Μητροπολίτης Βεροίας κ. Παντελεήμων, ο οποίος κήρυξε και το θείο λόγο.

Νωρίτερα ο σεβασμιώτατος, ο ιερός κλήρος και οι πιστοί υποδέχθηκαν τον Τίμιο Σταυρό από την Παναγία Σουμελά, που όπως κάθε χρόνο συμπανηγυρίζει με τον πολιούχο της Βέροιας, λόγω της αυριανής τελετής της προόδου του Τιμίου Σταυρού. Citeşte mai departe…

Categories: BISERICA ELADEI Tags:

Deasa, rara sau moderata împărtăşanie?

iulie 31st, 2013 3 comentarii

Deasa, rara sau moderata împărtăşanie?

 

Şi la noi, anii ‘50-56 au adus o discuţie întreagă în revistele teologice. Pe de o parte, unii susţineau deasa împărtăşanie, pe de altă parte alţii susţineau rara sau foarte rara împărtăşanie. „Nici deasă, nici rară – spunea Sf. loan Gură de Aur- ci cu vrednicie“.

Cred că am mai atins puţin acest subiect în serile noastre, dar merită să vorbim foarte mult despre acest aspect.

Şi la noi, anii ‘50-56 au adus o discuţie întreagă în revistele teologice. Pe de o parte, unii susţineau deasa împărtăşanie, pe de altă parte alţii susţineau rara sau foarte rara împărtăşanie. „Nici deasă, nici rară – spunea Sf. loan Gură de Aur- ci cu vrednicie“.

Imediat după 1990 s-a tradus din Sf. Nicodim Aghioritul o carte despre deasa şi rara împărtăşanie, ulterior reeditată. Cartea spune un lucru care mie mi se pare de bun simţ. Cartea spunea că există o posibilitate de a te împărtăşi din punct de vedere euharistic o dată în zi cu Trupul şi Sângele lui Hristos, la fiecare Liturghie. Dar există şi o altă posibilitate de a te împărtăşi cu Hristos, în chip mistic, în fiecare clipă, în fiecare secundă, în altarul de taină al inimii tale. Şi, spunea Sf. Nicodim, dacă în fiecare clipă nu te împărtăşeşti de Hristos în inima ta, zadarnică îţi este orice fel de împărtăşanie o dată în zi, în afara inimii tale.

Cu alte cuvinte, dacă între interiorul tău şi exteriorul tău există o schizoidie, o rupere de sensuri, fariseismul acela despre care spuneam că subminează Liturghia subminează şi mântuirea. Nu te poţi împărtăşi de Hristos nici măcar o dată în zi dacă inima ta nu se împărtăşeşte în fiecare clipă din zi cu Hristos.

Iar când vorbim de vrednicie şi nevrednicie la Sf. Împărtăşanie – fie vorba între noi, nimeni nu e vrednic a se împărtăşi. Hristosul din noi ne face să fim vrednici de Hristosul din potirul de dinaintea noastră. Atunci, în această grilă de valori, a teopatiei, a împreună-pătimirii cu noi a Dumnezeului Celui Viu, între Hristosul Ce locuieşte în noi şi Hristosul dinaintea noastră, stă toată cheia mântuirii noastre, până la urmă! Noi ne împărtăşim şi ne mântuim nu pentru că ne învrednicim, ci pentru că Dumnezeu ne-a voit întâi. Or, e foarte greu să-i faci pe oameni să înţeleagă acest lucru.

Să încui toate şansele omului de a se împărtăşi iar mi se pare, într-un fel sau altul, o lipsă de scrupule pastorale. Şi o lipsă de bun simţ pastoral să faci din ţânţar armăsar de fiecare dată şi să-i spui omului că dacă se împărtăşeşte din 40 în 40 de zile, abia atunci e în regulă cu Biserica. 40 de zile după care calendar? Exact ca imposibila imagine pe care mi-am creat-o în toamna aceasta mergând în Canada, în care îmi dădeam seama că ora 7 dimineaţa, în România, când preoţii se pregăteau să meargă la biserică, era ora 12 noaptea pentru mine, în Canada, când eu mă pregăteam de somn.

În condiţiile acestea, în care timpul şi spaţiul sunt atât de fluctuante şi ancorate atât de diferit latitudinal şi longitudinal, este de dorit să ne păstrăm această unitate de sens mistic asupra împărtăşaniei, şi anume să înţelegem că nu noi suntem cei care-l dictăm lui Hristos când să ne împărtăşim, ci Hristos este Cel Care ne oferă şansa de împărtăşire. Şi, de obicei, e bine să nu ne refuzăm.

Eu am foarte mulţi – chiar studenţi teologi – care, după ce sunt dezlegaţi în scaunul spovedaniei să se împărtăşească, se simt extrem de scrupuloşi, îşi mai fac tot felul de temeri, se complexează şi se hiperbolizează, fiecare strănut din biserică transformându-l într-un fel de păcat şi, deşi vezi că arde inima în ei să se împărtăşească, există în ei o cenzură mult mai aspră care nu îi lasă să o facă. Pentru că au citit ei la nu ştiu ce părinte, la nu ştiu ce sfânt, la nu ştiu care cutărică, la câte-o tanti de prin biserică, că nu-i prea bine să se împărtăşească chiar atunci. Şi le spun de fiecare dată că, din fericire, Biserica e mai mult decât carte citită, e Carte întrupată. Adică este Însuşi Cuvântul lui Dumnezeu Care S-a întrupat, şi dacă nu respecţi verbialitatea ta cu duhovnicul tău, cu ceea ce ai rostit cu el împreună şi cu ceea ce el ţi-a poruncit, până la urmă, duhovniceşte, chiar nu eşti vrednic de împărtăşanie.

(Preot Constantin Necula, Îndumnezeirea maidanului, Editura Agnos, 2006, p. 279)

Sursa: DOXOLOGIA.ro

Categories: ORTODOXIE Tags:

Paraclisul Maicii Domnului în fiecare zi la Catedrala Patriarhală în Postul Adormirii Maicii Domnului

iulie 31st, 2013 8 comentarii

Paraclisul Maicii Domnului în fiecare zi la Catedrala Patriarhală în Postul Adormirii Maicii Domnului

 

Biserica Ortodoxă se află începând de astăzi, 31 iulie 2013, în Postul Adormirii Maicii Domnului. Anul acesta, postul a început mai devreme cu o zi, miercuri, pe 31 iulie, şi se va încheia pe 15 august, când se prăznuieşte Adormirea Maicii Domnului. În mod normal se lasă sec în seara zilei de 31 iulie, însă când această dată cade miercurea sau vinerea, așa cum s-a întâmplat anul acesta, se lasă sec cu o zi mai înainte.

În fiecare seară din acest post, la Catedrala Patriarhală, după oficierea Vecerniei va fi săvârşit în continuare şi Paraclisul Maicii Domnului. Aceeaşi rânduială va fi respectată în toate mănăstirile şi schiturile Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Despre rânduielile liturgice speciale în post de la Catedrala Patriarhală din Bucureşti a oferit mai multe detalii pentru Ziarul Lumina părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale şi Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor: „La Catedrala patriarhală din Bucureşti se respectă tradiţia din ultimii ani, care mai întâi a fost împământenită la Iaşi, şi mai apoi la Bucureşti, ca Paraclisul Maicii Domnului să fie rostit sau cântat în fiecare zi din acest post. În fiecare seară din acest post, la Catedrala patriarhală, după oficierea Vecerniei va fi săvârşit în continuare şi Paraclisul Maicii Domnului. Aceeaşi rânduială va fi respectată în toate mănăstirile şi schiturile Arhiepiscopiei Bucureştilor. În această perioadă, credincioşii trebuie să intensifice rugăciunea, facerea de bine, atenţia arătată oamenilor singuri, celor aflaţi în suferinţă, dar mai ales rostirea rugăciunilor speciale închinate Maicii Domnului, paraclise, acatiste, citiri din Canonul Maicii Domnului, rânduieli cunoscute credincioşilor din cărţile de rugăciune“.

 

Sursa: BASILICA.ro

Categories: PATRIARHIA ROMÂNIEI Tags:

Pemptousia: O mare minune săvârșită de părintele Porfirie

iulie 31st, 2013 Fără comentarii

O mare minune săvârșită de părintele Porfirie

 

Legături:

În cartea sa, «Călătorind printre zidurile cetății», monahia Porfiria relatează o mare minune și o apariție cu totul minunată a părintelui Porfirie, care demonstrează că viața continuă după moarte și că niciodată nu trebuie să ne pierdem nădejdea, fiindcă Dumnezeu este bun și atotputernic.

Într-o zi, pe la ora două la amiază, mă aflam în piața Aghíon Anargýron (Sfinților Doctori fără de arginți) din Atena. La un moment dat, se apropie de mine un domn, care îmi zice:

– Mă duceți, vă rog, în Menídi?

– Nu, i-am răspuns, nu am suficient timp la dispoziție.

Într-adevăr, nu aveam timp suficient, fiindcă la ora trei trebuia să predau taxiul în Pireu. Domnul acela stătea și aștepta să treacă alt taxi. Ceva în mine îmi zicea să-l ajut. Îndată i-am făcut semn să vină. Cum a intrat în taxi, a strigat: Citeşte mai departe…

PRAZNICUL SFINTEI IRINA HRISOVALANT ÎN LEROS (PHOTO)

iulie 31st, 2013 Fără comentarii

O εορτασμός της Αγίας Ειρήνης Χρυσοβαλάντου στη Λέρο

 
 *

XRYSOVALANTOY2013 7

Με λαμπρότητα και βυζαντινή μεγαλοπρέπεια εόρτασε και φέτος ο ενοριακός Ιερός Ναός της Οσίας Ειρήνης Χρυσοβαλάντου, στην περιοχή Δρυμώνα Νήσου Λέρου. To απόγευμα του Σαββάτου τελέσθηκε πανηγυρικός Αρχιερατικός Εσπερινός χοροστατούντος του Σεβ. Μητροπολίτου Προικονήσσου κ.Ιωσήφ.

Citeşte mai departe…

Categories: BISERICA ELADEI Tags:

PREDICĂ LA SF. MARE MC. ŞI TĂMĂDUITOR PANTELIMON A ÎPS TEODOSIE AL TOMISULUI

iulie 31st, 2013 Fără comentarii

PREDICĂ LA SF. MARE MC. ŞI TĂMĂDUITOR PANTELIMON

 

În numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, Amin!

Purtatorule de chinuri, Sfinte şi Tămăduitorule Pantelimon roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi,
Iubiţi credincioşi,

Astăzi prăznuim pe cel ce de mai multă vreme ocroteşte şi împodobeşte Catedrala Arhiepiscopiei Tomisului, pe Sf. Mare Mc. şi Tămăduitor Pantelimon.

SF. MUCENIC PANTELIMONContemporan cu Sf. Epictet şi Astion, el a trăit in timpul Împăratului Maximian. Tatăl său era păgân şi mama sa creştină. Mama sa a început să-l înveţe cele mai sfinte şi frumoase învăţături creştineşti, dar a murit devreme şi fiul său a rămas tânăr. Şi tatăl său,păgân înfocat, a căutat să-i dea o educaţie după tradiţia păgână, de aceea l-a trimis să înveţe meşteşugul doctoricesc la cel mai vestit doctor din vremea aceea, Eufrosin. Se ducea acest tânăr si trecea pe lângă chilia unui bătrân preot, Ermolae. Acesta şedea într-o chilie mică cu câţiva creştini, toţi ascunşi de frica împaratului şi a păgânilor, pentru că toţi creştinii erau vânaţi să fie daţi la moarte. Pe aici trecea şi Pantoleon, cum se numea la început. Şi iată, trecând pe acolo, bătrânul într-o zi s-a gândit să-l invite la sine, şi i-a zis: ,, Te văd că mergi undeva mereu,şi ţi-am văzut chipul tău cuviincios. Cine eşti şi unde te duci?”. Citeşte mai departe…

Categories: Predici Tags:

Postul Adormirii Maicii Domnului

iulie 30th, 2013 Fără comentarii

Postul Adormirii Maicii Domnului

 

 

Postul Adormirii Maicii Domnului (popular – al Sântă-Măriei), care precedă sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, e rânduit de Biserică spre aducerea aminte de virtuţile alese ale Sfintei Fecioare şi de postul cu care ea însăşi, după tradiţie, s-a pregătit pentru trecerea la cele veşnice.

Ca vechime, este cel mai nou dintre cele patru posturi de durată. Originea lui trebuie căutată, probabil, prin sec. V, când cultul Maicii Domnului a început a cunoaşte o dezvoltare mai mare şi când sărbătoarea Adormirii ei a început a căpăta o mai mare importanţă. La început însă, nici timpul din an, nici durata şi nici felul postirii nu erau la fel peste tot; unii, în părţile Antiohiei, posteau o singură zi (6 august), alţii mai multe zile (4 la Constantinopol, 8 la Ierusalim); în răsărit posteau în luna august şi de aceea postul era numit şi Postul lui August, alţii în septembrie (apusenii, cum fac până azi), iar alţii nu posteau deloc, socotind că sărbătoarea Adormirii este zi de mare bucurie, deoarece Maica Domnului a trecut de la amărăciunea pământească la bucuria cerească, unde stă în nemijlocită apropiere de Fiul ei iubit. Data şi durata postului au fost uniformizate în toată Ortodoxia abia în secolul XII, la Sinodul Local din Constantinopol, ţinut la 1166, sub patriarhul ecumenic Luca Crysoverghi, care a hotărât ca postul să înceapă la 1 august şi să dureze 14 sau 15 zile, până la Sărbătoarea Adormirii (15 august), aşa cum, de altfel, se practica mai înainte prin unele părţi.

Se lasă sec în seara zilei de 31 iulie, iar când această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte; de asemenea, postul se prelungeşte şi în ziua sărbătorii înseşi, dacă aceasta cade miercurea sau vinerea, făcându-se dezlegare la untdelemn, peşte şi vin.

Postul Sântă-Măriei este mai uşor decât al Patruzecimii, dar mai aspru decât al Naşterii Domnului şi al Sfinţilor Apostoli.

Tipicul cel mare (cap. 35, p. 44) şi învăţătura pentru posturi din Ceaslovul mare (ed. cit., p. 707) prescriu ajunare lunea, miercurea şi vinerea, până la Ceasul IX, când se consumă mâncare uscată; marţea şi joia se consumă legume fierte, fără untdelemn, iar sâmbăta şi duminica se dezleagă la untdelemn şi vin. La 6 august (sărbătoarea Schimbării la Faţă), în orice zi ar cădea, se face dezlegare la untdelemn, peşte şi vin, dar în Pravila mare (glava 385) se dă dezlegare la vin şi untdelemn nu numai pentru sâmbete şi duminici, ci şi pentru marţi şi joi. în timpul acestui post se citesc în bisericile mănăstireşti, zilnic (alternativ),cele două Paraclise ale Maicii Domnului din Ceaslov. (Informaţii preluate din Liturgica Generală, pr. Prof. Ene Branişte).

 

Sursa: BASILICA.ro

Categories: ORTODOXIE Tags:

Lăsatul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului

iulie 30th, 2013 Fără comentarii

Lăsatul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului

 

Biserica Ortodoxă se află astăzi, 30 iulie 2013, în ziua lăsatului secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului. Se lasă sec în seara zilei de 31 iulie, iar când această dată cade miercurea sau vinerea (așa cum se întâmplă anul acesta), se lasă sec cu o zi mai înainte; de asemenea, postul se prelungeşte şi în ziua sărbătorii înseşi, dacă aceasta cade miercurea sau vinerea, făcându-se dezlegare la untdelemn, peşte şi vin.

Începând cu data de 1 august, Biserica a rânduit începutul unei noi etape de pregătire duhovnicească printr-un post aşezat spre cinstirea Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria.

Momentul adormirii Fecioarei Maria nu este consemnat în Sfânta Scriptură, dar mărturia lăsată de Dionisie Areopagitul lămureşte faptul că Fecioarei Maria i-a fost descoperit momentul morţii – adormirii sale, iar Apostolii care erau în diferite ţări spre a împlini misiunea de propovăduire au fost aduşi pe nori la sicriul Maicii şi, desigur, au săvârşit rugăciuni şi cântări până în momentul îngropării ei în satul Ghetsimani.

Astfel, pe lângă faptul că Biserica a stabilit data prăznuirii Adormirii Maicii Domnului la 15 august, a mai hotărât ca acest eveniment din viaţa religioasă să fie precedat de post.

Încă din primele secole, postul acesta nu se ţinea peste tot în acelaşi timp şi în acelaşi fel. Creştinii din Antiohia posteau doar o singură zi, la praznicul Schimbării la Faţă a Domnului. În partea Constantinopolului se postea doar patru zile; doar creştinii din Ierusalim posteau opt zile. Această situaţie a făcut ca Biserica să ia atitudine asupra stabilităţii acestui post.

Astfel, în anul 1166, la Constantinopol a avut loc întrunirea unui sinod prezidat de patriarhul locului respectiv, Luca Chrisoberg, unde s-a hotărât: ‘Postul acesta să înceapă în ziua de 1 august şi să se termine în dimineaţa zilei de 15 august, când începem sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului’.

Postul Adormirii Maicii Domnului este rânduit de Biserică spre aducerea aminte de virtuţile alese ale Sfintei Fecioare şi de postul cu care ea însăşi, după tradiţie, s-a pregătit pentru trecerea la cele veşnice.

 

Sursa:  BASILICA.ro

Categories: ORTODOXIE Tags:

Familia creştină şi pericolul „contracepţiei naturale”

iulie 30th, 2013 3 comentarii

Familia creştină şi pericolul „contracepţiei naturale”

Irina Nastasiu
 

În societatea contemporană, avortul, contracepţia sau sterilizarea au devenit practici banale, în timp ce asumarea naşterii şi creşterii copiilor şi sacrificiul pe altarul familiei sunt responsabilităţi pe care tinerii noştri se feresc să şi le asume.

 

Una din metodele contraceptive vehiculate astăzi chiar şi în sânul familiilor de credincioşi practicanţi o reprezintă aşa numita „contracepţie naturală”. Adepţii acestei metode consideră că, întrucât există o perioadă lunară a femeii natural infertilă, Dumnezeu a rânduit posibilitatea manifestării relaţiilor conjugale fără scop procreativ. Însă perioade infertile din viaţa unei femei se regăsesc şi la menopauză, în timpul sarcinii sau în perioada scurgerii menstruale, când Biserica descurajează relaţiile sexuale. Spre exemplu, Sfinţii Părinţi credeau că în timpul menstruaţiei femeia este natural infertilă şi tocmai de aceea, urmând Sf. Scriptură, relaţiile sexuale desfăşurate în această perioadă erau întinate:„Să nu te apropii de o femeie în timpul necurăţiei ei, când este la soroc, ca să-i descoperi goliciunea.” (Levitic 18) Citeşte mai departe…

Categories: Diverse Tags:

Arhimandrit Placide Deseille: Să zdrobim gândurile rele de Piatra care este Hristos

iulie 30th, 2013 Fără comentarii

Să zdrobim gândurile rele de Piatra care este Hristos

 
 

 

Pentru a fi creștin, nu este de ajuns să mergi în fiecare duminică la Liturghie, să spui în fiecare zi câteva rugăciuni sau să ții posturile rânduite de Biserică, iar în rest să trăiești ca toți ceilalți. Pe lângă asta mai trebuie, și asta este esențial, să ducem ceea ce Părinții numesc războiul nevăzut sau să zdrobim de Piatră – care este Hristos – pruncii Babilonului – care nu sunt altceva decât gândurile rele. Căci fără încetare în inima noastră defilează o mulțime de gânduri rele sau inutile pe care le lăsăm să mișune prin ea și care o umbresc și ne duc mai apoi spre păcat. Dorințe păcătoase de tot felul, judecată, gânduri de gelozie, invidie, vrajbă, iritare… Din moment ce un astfel de gând se naște înlăuntrul nostru trebuie să fim extrem de atenți. Când acesta nu este decât un mic prunc al Babilonului, adică al divolului și al patimilor noastre, să-l zdrobim de Piatră, adică s-o tăiem din scurt cu el spunând și repetând: „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă!”

Arhimandrit Placide Deseille 

 

traducere şi adaptare: Vlad Botez pentru http://www.doxologia.ro
sursa: http://vie-orthodoxe.blogspot.ro 

Categories: Cuvinte de folos Tags: