Arhive lunare: noiembrie 2016

Evaluarea Sfântului Sinod al Patriarhiei Alexandriei referitoare la Sfântul și Marele Sinod din Creta

sinod-patriarhia-alexandriei

Sfântul Sinod al Patriarhiei Alexandriei s-a întrunit în şedinţă de lucru în perioada 15-17 noiembrie 2016, sub președinția Preafericitului Părinte Teodor al II-lea, Papă și Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi. Miercuri, 16 noiembrie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Alexandrine a publicat un comunicat referitor la lucrările Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, care a avut loc în Creta, în luna iunie a acestui an.

  1. Dăm slavă și laudă Dumnezeului în Treime, Care ne-a învrednicit să participăm la Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, în luna iunie, care a trecut. Sinodul a reprezentat pecetluirea unui drum lung, de mai multe zeci de ani, parcurs prin consultări teologice intense, acorduri și dezacorduri. El a fost viziunea predecesorilor noștri luminați și harismatici, care s-au rugat să ajungă ziua convocării acestuia, însă nu au reușit. Ne exprimăm adânca recunoștință față de aceștia și ne rugăm pentru odihna sufletelor lor. Continuă să citești

Ierarhii Bisericii Greciei se întrunesc în şedinţă extraordinară pe tema Sfântului şi Marelui Sinod

ierarxia1

Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe a Greciei a hotărât la începutul acestei luni convocarea tuturor ierarhilor din Grecia pentru a discuta despre Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, care a avut loc în Creta în luna iunie a acestui an. Continuă să citești

PĂRINTELE RAFAIL NOICA LA IAŞI ÎN A DOUA ZI A COLOCVIULUI ÎNTÂLNIREA CU DUHOVNICUL

Cuvant in afara programului din a a doua sesiune din cea de-a doua zi a Colocviului Internațional „Întâlnirea cu duhovnicul” – Iasi, 14 nov. 2016

Cuvânt despre conştiinţă şi ascultare

  Numai cel care a cunoscut roada ascultării poate vorbi despre ea. Aceasta este calea cea binecuvântată, în care omul leapădă, mai ales, demonul cel rău al egoismului şi al mândriei, care aduce toate relele, şi dobândeşte smerita cugetare şi lipsa de grijă.

Cuvânt despre conştiinţă şi ascultare 

Cuvant despre constiinta si ascultare
Arhim. Efrem Filotheitul

Atunci când omul păzeşte ascultarea desăvârşită faţă de conştiinţa sa şi face tot ce-i spune ea, încetează să-l mai mustre. Şi aceasta nu pentru că ar fi slăbit glasul ei, ci fiindcă pentru ascultarea cea bună conştiinţa nu are ce să mustre.

Apostolul Ioan spune: „Atunci când conştiinţa omului nu-l mustră, îndrăznire are către Dumnezeu”.

Este cu neputinţă ca în calea sa omul să nu se împiedice de ceva. Căci pe de o parte diavolul, pe de altă parte trupul, pe de alta lumea ridică mereu piedici în calea sa, iar omul se împiedică din pricina neatenţiei sale. De aceea atunci când cade, să se ridice îndată şi să ceară iertare. Atunci când omul se va pocăi pe măsură, conştiinţa, care mai înainte îl mustra, încetează să-l mai mustre.

Continuă să citești

Mitropolitul Antonie Plămădeală și „minunatul stareț” Cleopa de la Slatina

Mitropolitul Antonie Plămădeală și „minunatul stareț” Cleopa de la Slatina

Mănăstirea Slatina nu avea deloc bucovineni şi basarabeni. Începuse, însă, să fie interesantă prin aceea că avea un stareţ minunat, cel care a trăit până de curând la Mănăstirea Sihăstria, Părintele Arhimandrit Ilie Cleopa.

Cum a ajuns Antonie la Slatina? Era o mănăstire de pedeapsă sau era o modalitate a ierarhului de atunci de a scoate din „văzul” Securităţii nişte „indezirabili” pentru că erau prea credincioşi şi prea anticomunişti? Sau erau numai basarabeni şi bucovineni?

Mănăstirea Slatina nu avea deloc bucovineni şi basarabeni. Începuse, însă, să fie interesantă prin aceea că avea un stareţ minunat, cel care a trăit până de curând la Mănăstirea Sihăstria, Părintele Arhimandrit Ilie Cleopa. Asta se întâmpla, bineînţeles, înainte de a fi eu episcop. Aşa că, prin multe încercări trecând eu, şi încă nerezolvându-le ‒ pentru că eram deja condamnat la 7 ani de închisoare ‒ cineva mi-a spus de Mănăstirea Slatina, care era departe în Moldova, şi în care începea să se simtă suflu duhovnicesc. Ajutat de părintele Arsenie Papacioc, am ajuns şi eu la această mănăstire.

Continuă să citești

Sfinții care ne veghează ‒ prietenia lor ne schimbă viața pentru totdeauna

„Ce este un suflet, o inimă plină de compasiune? Este o ardere a inimii pentru fiecare făptură ‒ pentru oameni, pentru păsări, pentru animale, pentru târâtoare, chiar și pentru diavoli. Gândul la ele ori vederea lor îi face pe sfinți să verse din ochi șiroaie de lacrimi. Iar compasiunea adâncă și intensă care stăpânește inima sfinților îi face incapabili să suporte vederea celei mai mici răni, oricât de neînsemnate, făcute vreunei făpturi. Pentru aceasta, ei se roagă în tot ceasul cu lacrimi chiar și pentru animale, pentru dușmanii adevărului și pentru cei ce le fac rău”.

Sfinții care ne veghează ‒ prietenia lor ne schimbă viața pentru totdeauna

Prin smerenia sa, sfântul trece aproape neobservat, dar el se face totdeauna prezent când e nevoie de sprijin, de mângâiere, de încurajare. El rămâne alături de cel pe care toți l-au părăsit. Pentru el, nici o greutate nu este de netrecut, nici o piedică de neînvins, când e vorba de a scoate pe cineva dintr-o situație disperată.

În persoana sfântului, prin disponibilita­tea sa în relații, prin extrema sa atenție față de celălalt, prin promptitudinea cu care se dăruiește lui Hristos, umanitatea este tămăduită și înnoită. Cum se manifestă în mod con­cret aceasta umanitate înnoită? Sfântul lasă să se întrevadă, față de fiecare ființă umană, un comportament plin de delicatețe, de transparență, de puritate în gânduri și în sentimente. Delicatețea sa se răsfrânge chiar și asupra animalelor și a lucrurilor, pentru că în tot și în toate el vede un dar al iubirii lui Dumnezeu și pentru că nu vrea să rănească această iubire tratând aceste daruri cu nepăsare și indiferență. El respectă pe fiecare om și fiecare lucru, iar dacă un om sau chiar un animal suferă, el le arată o compasiune profundă.

Continuă să citești

Canonul nu este o pedeapsă pentru păcate, ci un tratament

Canonul nu este o pedeapsă pentru păcate, ci un tratament

Patimile cultivate ani de-a rândul trebuie scoase prin lacrimi şi nevoinţe, printr-un efort susţinut, conştient şi serios, altfel vindecarea omului şi viaţa lui religioasă nu sunt decât nişte iluzii, iar suferinţa (boala, neliniştea) omului va rămâne pe mai departe netratată.

Canonul, deci, nu este o pedeapsă pentru păcate, ci un tratament pe care şi penitentul trebuie să şi-l asume dacă vrea să se vindece si să se mântuiască.

Continuă să citești

Cum a hotărât părintele Adrian Făgețeanu să-și închine viața lui Dumnezeu

Cum a hotărât părintele Adrian Făgețeanu să-și închine viața lui Dumnezeu

„Când simţi că Lui Îi datorezi existenţa, nu numai prezentul, ci şi viitorul, atunci încerci să te interesezi: cine e El? După operaţie, când am primit nu concediu, ci un fel de învoire cu revenire la spital, m-am dus la Mănăstirea Putna şi mi-am închinat viaţa lui Dumnezeu.”

E o poruncă grea aceasta, părinte, să-L iubeşti pe Dumnezeu. Şi nu e la îndemână pentru oricine.

Da, e greu. Dar când simţi că Lui Îi datorezi existenţa, nu numai prezentul, ci şi viitorul, atunci încerci să te interesezi: cine e El? Şi dacă spune chiar Evanghelistul cel mai iubit de Dumnezeu că Dumnezeu e Iubire, nu? La Iubire trebuie să răspunzi cu iubire. Românul spune: cum e bună ziua, aşa e şi mulţumita, nu?

Continuă să citești

Rugul aprins – revigorarea legăturii creştinului cu Dumnezeu

Rugul aprins – revigorarea legăturii creştinului cu Dumnezeu

Rugul Aprins simbolizează focul sufletesc lăuntric, duhovnicesc, care e mai puternic decât orice foc material, dar nu mistuie, nu te distruge pe tine, ci te înviorează……

Cuvinte de folos ale Sf. Paisie de la Neamț: Fiți drepţi şi adevăraţi fii, supuşi şi căutând în jos, iar mintea să o aveţi ridicată la cer!

Cuvinte de folos ale Sf. Paisie de la Neamț: Fiți drepţi şi adevăraţi fii, supuşi şi căutând în jos, iar mintea să o aveţi ridicată la cer!

Rogu-vă pe voi şi vă sfătuiesc, iubiţii mei părinţi şi fraţi şi fii, să iubiţi pe Domnul din tot sufletul vostru şi frica Lui să petreacă în inimile voastre!

Fiți drepţi şi adevăraţi fii, supuşi şi căutând în jos, iar mintea să o aveţi ridicată la cer. Câştigaţi-vă umilinţa către Dumnezeu şi către oameni! Continuă să citești

Să-ți pui nădejdea în Dumnezeu și să calci peste frică

Să-ți pui nădejdea în Dumnezeu și să calci peste frică

Să ţinem minte că suntem în pronia Domnului. Dumnezeu a spus: „Iată, v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului şi nimic nu vă va vătăma”.

 

Cine a dobândit minte curajoasă şi şi-a pus nădejdea în Dumnezeu, acela nu se teme de nimic, acela îl are pe Dumnezeu ca pe un ajutor puternic şi o nădejde mare. Căci cine poate să ne facă vreun rău, dacă Dumnezeu nu lasă?

Orice gând ori îl întăreşte pe om, ori îl slăbeşte, pentru că în el se zămisleşte fapta bună ori rea. Iar prin deprindere, orice lucru bun sau rău se leagă de om. Omului i se pare că lucrul cu care s-a deprins îi aparţine lui. Dar tu să fii curajos şi să se întărească inima ta şi apără-te cu semnul crucii atunci, când te apucă frica.

Continuă să citești

Sfântul Paisie de la Neamț, stareț înduhovnicit și cărturar luminat

„Să fiți treji precum şi păstorii care pasc oile, căci ei păzesc ziua şi noaptea, ca să nu le piardă știind că va da seama de cea care se va pierde. Asemenea se cuvine şi preotului să fie treaz pentru că păstorilor care păzesc dobitoacele le este mai ușor, căci Dumnezeu le-a dat ajutor câinele atunci când vine lupul sau furul şi deșteaptă pe păstor şi apără dobitoacele, dar păstorul de suflete omenești, dacă nu va fi treaz întotdeauna, ziua şi noaptea, căci dormind el şi neavând grijă, îndată vine diavolul şi răpește sufletele”.

Sfântul Paisie de la Neamț, stareț înduhovnicit și cărturar luminat

În toată lucrarea cărturărească, traducerea Filocaliei reprezintă, cred, opera de căpătâi a Sfântului Paisie. Înțelept, inspiratul stareț nu s-a mărginit la o simplă traducere a scrierilor Sfinților Părinți. Pentru o mai bună asimilare duhovnicească a teologiei isihaste, el afirma necesitatea aprofundării şi experierii personale a Filocaliei în viața călugărilor. Filocalia era înțeleasă nu doar ca sursă a evlaviei, ci şi ca un îndreptar al credinței şi ca o dogmatică luminată de rugăciune şi aducătoare de lumină cerească în mintea şi în inima celor care se hrănesc cu înțelesurile ei.

Postul Crăciunului debutează cu proslăvirea Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț. Viața și lucrarea marelui stareț nemțean au fost și vor rămâne paradigmatice pentru cei care doresc a-și dărui total viața lui Hristos și Evangheliei Sale. Ajuns la Neamț, Cuviosul Paisie a adunat în juru-i o obște impresionată, după unii, de aproape o mie de călugări. Nu era deloc ușor să cârmuiești o astfel de comunitate monahală. În pofida acestor greutăți Sfântul Paisie nu a întrerupt studiul şi traducerea textelor patristice, ajungând să constituie o adevărată școală de traducători, pe care Starețul Paisie a promovat-o cu multă osârdie. Dacă la Athos ocupațiile sale cărturărești au avut caracterul de verificare şi de corectare a traducerilor slavone, iar la Dragomirna şi-a început activitatea de traducător, aceasta a atins apogeul la Mănăstirea Neamț. Aici activitatea de cercetare, corectare şi traducere a textelor patristice şi, în mod special, a celor isihaste, s-a născut din foamea obștii nemțene după cuvântul dumnezeiesc, care la stăruința Sfântului Paisie, a redescoperit practica rugăciunii lui Iisus, dar și frumusețea scrierilor Patristice.

Continuă să citești

Prețuirea și acceptarea sinelui

Prețuirea și acceptarea sinelui

După cunoaşterea de sine, este nevoie de preţuirea şi acceptarea sinelui. Cel care are sentimentul inferiorităţii şi a simţit aceasta de multe ori îşi construieşte despre sine părerea că este un om mort, că nu se crede în stare să reuşească ceva, deşi în realitate are capacitatea să o facă prin talanţii ci care este înzestrat. Nu dă nici o importanţă acestui aspect, ca şi cum ar spune: „Eu nu sunt bun de nimic, nu pot să fac nimic, nu valorez nimic”.

Prin urmare, un astfel de om are nevoie să fie ajutat să preţuiască ceea ce are. Atenţie, însă! Aici nu este vorba despre mândrie. Trebuie să-l încurajăm, să-l ajutăm, aşadar, să descopere harismele pe care i le-a dăruit Dumnezeu.

Am spus că în astfel de situaţii nu este vorba despre mândrie. Un astfel de om nu face altceva decât să-şi îngroape singurul talant, ajungând să creadă că nu are niciunul. Potrivit parabolei din Evanghelie, cel care a primit un singur talant l-a îngropat, iar când i s-a cerut să dea socoteală, a răspuns: „Te-am ştiut om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai împrăştiat. De aceea, m-am dus şi am îngropat talantul în pământ, ca să te duci să-l iei singur, atunci când o să vii. Eu nu am nimic să-ţi dau înapoi”. Ca şi când i-ar fi spus cu amărăciune, cu răutate, cu invidie, văitându-se: „Eu nu aveam nevoie nici măcar de acel singur talant”.

Continuă să citești

Să nu dai mărturie mincinoasă

Sa nu dai marturie mincinoasa

SFÂNTUL NICOLAE VELIMIROVICI

Să nu dai mărturie mincinoasă

Iar asta înseamnă: Să nu fii mincinos nici faţă de tine, nici faţă de alţii. Când mărturiseşti mincinos despre tine, tu însuţi ştii că minţi. Când mărturiseşti mincinos despre de alţii, celălalt ştie că tu minţi în legătură cu el. Când te preamăreşti şi te lauzi în faţa oamenilor, oamenii nu ştiu, dar tu ştii că dai mărturie mincinoasă despre tine. Dar dacă repeţi de mai multe ori această mărturie mincinoasă, oamenii se vor lămuri, cu timpul, că minţi. Iar dacă repeţi neîncetat o minciună în legătură cu tine, toţi oamenii vor şti că minţi, şi atunci doar tu vei mai crede în minciunile tale, care vor deveni adevăr pentru tine. Şi te vei obişnui cu minciuna aşa cum se obişnuieşte orbul cu întunericul. Iar când mărturiseşti mincinos despre un alt om, acela ştie că tu minţi. Ai un martor împotriva ta. Şi tu ştii că minţi în legătură cu el, aşa că tu eşti al doilea martor împotriva ta. Iar Dumnezeu este al treilea martor. Aşa că atunci când vei spune o minciună în legătură cu aproapele tău, să ştii că ai trei martori împotriva ta: pe Dumnezeu, pe aproapele tău şi pe tine. Şi să mai ştii că unul din aceşti trei martori te va vădi în faţa întregii lumi. Iată cum dezvăluie Dumnezeu minciuna:

Continuă să citești

Tăria credinței se vădește când rabzi dispreț și bătaie

Căci care este fiul pe care tatăl său nu-l pedepseşte? Iar dacă sunteţi fără de certare, de care toţi au parte, atunci sunteţi fii nelegitimi şi nu fii adevăraţi. Ai fost bătut? Bucură-te de aceasta şi îndreaptă greşeala. Pe nedrept ai fost bătut? Mai mare ţi-i răsplata;

Tăria credinței se vădește când rabzi dispreț și bătaie

Frate, dacă stai în ascultare la Părinţi, tăria credinţei tale nu se vădeşte când îţi poartă de grijă şi auzi cuvinte blânde şi delicate, ci când rabzi dispreţ şi bătaie; căci şi o fiară sălbatică, de e luată cu binişorul, se domoleşte şi se îmblânzeşte. Nu te înăspri către cel care te pedepseşte, de vrei să ajungi vas ales, ci supune-te întru toate cu blândeţe învăţătorului tău, după cum Domnul însuşi, făcându-se om, S-a supus cu smerenie: mai întâi Maicii Sale şi celui socotit a-I fi tată – aşa cum ne învaţă Evanghelistul, când zice: Şi le era supus – iar apoi adevăratului Tată, Cel ceresc, Căruia I S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte pe cruce, după spusa Apostolului.

Primeşte cu mulţumire necazurile ce vin asupra ta şi pedepsele proestosului. Căci care este fiul pe care tatăl său nu-l pedepseşte? Iar dacă sunteţi fără de certare, de care toţi au parte, atunci sunteţi fii nelegitimi şi nu fii adevăraţi. Ai fost bătut? Bucură-te de aceasta şi îndreaptă greşeala. Pe nedrept ai fost bătut? Mai mare ţi-i răsplata; căci şi apostolii, vestind lumii mântuirea, erau bătuţi în fiecare cetate, ca nişte răufăcători, însă nu se mâniau, nici se supărau, ci se bucurau că au fost învredniciţi să sufere necinste pentru numele lui Hristos.

Continuă să citești

13 nov.2016: Liturghie Arhierească la Catedrala Mitropolitană din Iaşi (Video)

Duminică, 13 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Ioan Gură de Aur, la Catedrala Mitropolitană din Iași a avut loc Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie Arhierească. Slujba a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Ierótheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos și Sfântul Vlasie; Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei; Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolit Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord și Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi. Din sobor a făcut parte și Părintele Rafail Noica.

În cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolit Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, a hirotonit întru preot pe monahul Ioan, pe seama Mănăstirii „Sfinții Martiri Brâncoveni” din Nürnberg, Germania.

Conferința susținută de către IPS Hierotheos Vlachos și Părintele Rafail Noica: „Întâlnirea cu Duhovnicul – Părintele Sofronie Saharov”

Partea a II-a

Sursa:doxologia.ro

Duminică 13 nov 2016 ora 16, LIVE: Înaltpreasfințitul Ierótheos Vlachos și Ieromonahul Rafail Noica, la „Întâlnirea cu Duhovnicul”

finale_deschidere_doxologia_conferinta-live_mai_jos

Duminică, 13 noiembrie, de la ora 16.00, la Centrul de Conferințe Agora (fost Providența) din Iași, va avea loc „Întâlnirea cu Duhovnicul”, la care sunt invitați Înaltpreasfințitul Ierótheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos, Grecia și Ieromonahul Rafail Noica. Evenimentul va fi transmis LIVE pe site-ul Doxologia și pe pagina de Facebook Doxologia. Din rațiuni organizatorice, participarea la eveniment se va face exclusiv în baza biletelor de intrare, care au fost puse gratuit la dispoziția publicului și care s-au epuizat.

În dimineața aceleiași zile, cei doi invitați vor face parte din soborul care va sluji Liturghia la Catedrala Mitropolitană din Iași, de asemenea transmisă LIVE pe aceleași canale.

Manifestarea marchează deschiderea oficială a Colocviului Internațional „Întâlnirea cu Duhovnicul”. Ediția de anul acesta (13-15 noiembrie 2016) îi este dedicată Părintelui Sofronie Saharov, reunind invitați din străinătate (Grecia, Marea Britanie și Franța) și din țară. Lucrările colocviului se vor desfășura atât la Iași, cât și la Mănăstirea Neamț. Continuă să citești

Sf. Ioan Gură de Aur: Din patru motive alergi după bani – pentru plăcere, desfrâu, răzbunare şi frică

Sf. Ioan Gură de Aur: Din patru motive alergi după bani – pentru plăcere, desfrâu, răzbunare şi frică

Dacă vezi că cineva devine bogat fără s-o merite, nu-l ferici, nu-l invidia, nu te îndoi de sfânta pronie, nu crede că în lumea aceasta se petrece ceva întâmplător şi fără scop. Adu-ţi aminte de parabola bogatului şi a lui Lazăr. Bogatul ajunsese pe crestele bogăţiei şi desfătărilor, şi totodată era sever şi lipsit de omenie, mai sălbatic chiar decât câinii. Câinilor le era milă de Lazăr şi-i lingeau rănile care-i acopereau trupul, pe când bogatul nici firimiturile de la masa lui nu le dădea săracului. Bogatul avea mai mult decât îi trebuia. Lazăr nu le avea nici pe cele neapărat necesare, nici măcar hrana zilnică. Şi deşi lupta încontinuu cu foamea şi cu boala, nu s-a mâniat, nu L-a hulit pe Dumnezeu, n-a cârtit împotriva sfintei pronii.

Nu este aşadar nejustificat ca, în vreme ce eşti ferit de asemenea nenorociri, să-L huleşti pe Dumnezeu, când alţi oameni, care sunt aspru încercaţi de diferite chinuri, Îl slăvesc pe Domnul neîncetat? La urma urmei, cel care suferă, chiar dacă mai rosteşte câte-o vorbă rea în durerea lui, este vrednic de iertare. Însă cel care, fără să sufere, Îl huleşte pe Dumnezeu şi-şi pierde sufletul, ce iertare mai aşteaptă? Continuă să citești

Noi am lăsat toate

SFÂNTUL IERARH IOAN GURĂ DE AUR, ARHIEPISCOPUL CONSTANTINOPOLULUI/COMENTARII PATRISTICE

Noi am lăsat toate

Petru întreabă nu pentru ca tu să ai șovăieli fiindcă ai fi învățat aceasta de la el (pentru că era încă nedesăvârșit și fără să fi primit Duhul), ci ca să auzi cuvântul din gura Stăpânului lui Petru și astfel, să crezi.