PELERIN ORTODOX

Patriarhul Irineu al Serbiei:

„Vrăjmaș al ortodocșilor și al Ortodoxiei – oricine îi ajută pe schismaticii din Ucraina”

Miercuri, 23 mai 2018

„Acum Biserica martirică a Ucrainei, în care Sfântul Cneaz Vladimir a botezat poporul Sfintei Rusii, este profanată de sacrilegiile schismaticilor, de violență și vărsare de sânge”, a subliniat astăzi  Patriarhul Irineu al Serbiei.

În discursul său din 23 mai 2018, din cadrul ceremoniei de premiere a Fundației Sociale Internaționale pentru Unitatea Popoarelor Ortodoxe din Sala de Întruniri a Catedralei „Mântuitorul Hristos” din Moscova, Patriarhul Irineu a spus: „Este tuturor cunoscută lupta sutelor de mii de sârbi, care au luptat până la moarte pentru Sfânta Ortodoxie. De aceea cred că nu e nevoie de multe cuvinte, ca să explic cum privește Biserica Serbiei evoluțiile actuale din Ucraina. Răspunsul nostru este exact cum ar fi fost cel al strămoșilor noștri: Biserica Sârbă susține în mod imparțial unitatea și integralitatea Bisericii Ortodoxe a Rusiei, condamnând fără echivoc acțiunile uniților și ale schismaticilor, care  sfâșie cămașa lui Hristos în apropierea Cristelniței baptismale a Kievului, vânzându-și poporul dușmanilor credinței; al căror sfârșit va fi după faptele lor. (II Corinteni 11, 15)”.

„Este vrăjmaș nu doar al Bisericii Ruse și al lumii rusești, dar și al tuturor popoarelor slave ortodoxe și al Ortodoxiei ecumenice oricine îi ajută pe schismaticii din Ucraina” – a adăugat în acest sens Întâistătătorul Bisericii Serbiei.

Anterior, Patriarhul Irineu și Patriarhul Kirill al  Moscovei au avut discuții la reședința patriarhală în prezența membrilor delegațiilor celor două Biserici.

traducere http://acvila30.ro , sursa gr. http://www.romfea.gr

25 mai şi 10 octombrie:

SINAXA CELOR ŞAPTE SFINŢI DIN VOLÂNIA

1) CUVIOSUL PĂRINTELE NOSTRU IOV DE LA POCEAEV

Cuviosul Iov a fost fiul unei familii evlavioase din Pocuţia Galiţiei. De mic copil a arătat o mare râvnă pentru faptele bunei-cinstiri. La vârsta de 9 ani şi-a părăsit vatra părintească şi a intrat în Mânăstirea Schimbării la Faţă a Mântuitorului din Ugornişka, în Carpaţi.

În această mânăstire, copilaşul a arătat o deosebită smerită cugetare şi o desăvârşită tăiere a propriei voi. Tot timpul liber pe care-l avea îl închina rugăciunii şi citirii scrierilor folositoare de suflet. Faima despre asprimea luptei lui ascetice şi despre râvna cu care se ruga, s-a întins în toată Rusia Apuseană. În acea epocă, apărătorul Ortodoxiei Constantin Constantinovici, Principe de Ostrog, a întemeiat o mânăstire la Duben, Citeşte mai departe…

SFÂNTUL INOCHENTIE, EPISCOP DE HERSON

– 25 mai –

 Sfântul Inochentie, în lume Ioan Alexeevici Borosov, s-a născut pe 15 decembrie 1800, în satul Eleţ, din eparhia Orel a Rusiei, şi se trăgea dintr-o familie de preoţi. Părinţii lui se numeau Alexie şi Achilina şi l-au crescut pe micuţul Ioan în frica şi certarea Domnului. În 1819, şi-a încheiat cu succes studiile la Seminarul din Orel şi a intrat la Academia Teologică din Kiev, pe care a absolvit-o în 1823. Citeşte mai departe…

TROPARUL CELEI DE A TREIA AFLĂRI A CINSTITULUI CAP AL SF. PR. IOAN BOTEZĂTORUL

25 mai

În această lună, în ziua a douăzeci şi cincea, pomenirea celei de a treia aflări a cinstitului cap al sfântului, măritului prooroc şi Înaintemergător şi botezător Ioan.

Acest cinstit şi sfânt cap fiind ascuns multă vreme, acum a izbucnit din sânurile pământului, ca aurul din baie, nu închis în vas de lut ca mai înainte, ci la loc sfânt, în vas de argint. Şi fiind vestit acest lucru de un preot şi fiind adus din Comane, a fost primit de strălucita cetate a cetăţilor, împreună cu credinciosul împărat şi credinciosul popor, cu toată bucuria. Şi cu credinţă închinându-se cinstitului şi sfântului cap, acesta a fost pus la loc sfânt. Citeşte mai departe…

NOII SFINTI MUCENICI POLONEZI CARE AU PRIMIT MARTIRIUL DIN PARTEA CATOLICILOR

25 mai: Sfântul Ierarh Inochentie, arhiepiscopul Odessei 

24 mai – Sf. Cuv. Simeon Stâlpnicul din Muntele Minunat

“Am tată şi nu am tată; am mamă şi nu am mamă”

.

.

Viaţa Sfântului Simeon Stâlpnicul din Muntele Minunat (+596), prăznuit de Biserică pe 24 mai, consemnează, printre altele, un lucru deosebit de interesant: alegerea lui către viaţa pustnicească încă din pântecele mamei sale, Marta. În multe aspecte această alegere se aseamănă afierosirii Sf. Ioan Botezătorul lui Dumnezeu, precum este consemnată în Sfânta Scriptură. Viaţa Sfântului Simeon o puteţi citi integral AICI.

Ea începe astfel: “Un tânăr oarecare cu numele Ioan, de neam din Edesa, l-au adus părinţii săi în Antiohia, vrând să-l căsătorească; deci, văzând o fecioară frumoasă cu numele Marta, au zis părinţilor ei să o dea în căsătorie fiului lor. Părinţii fecioarei s-au învoit la aceea, dar ea nu voia să se mărite, dorind să se facă mireasă lui Hristos, şi să-şi păzească fecioria sa nespurcată. Fiind silită de părinţi spre nuntă, ea a alergat la biserica Înaintemergătorului, care este dinaintea cetăţii Antiohiei şi, căzând, se ruga cu lacrimi, ca Domnul să rânduiască pentru dânsa lucrul cel de folos. Şi i-a fost ei acolo o vedenie dumnezeiască poruncindu-i să se supună părinţilor şi să se însoţească cu bărbat. Deci, fecioara, plecându-se la voia Domnului, s-a însoţit cu Ioan. Ea îi era lui nu numai ajutătoare vieţii, dar şi povăţuitoare spre mântuire, îndemnându-l totdeauna spre lucrul cel bun. Ea îşi împodobea viaţa cu postire, cu înfrânare şi cu rugăciune, sârguindu-se a plăcea lui Dumnezeu.

Adeseori cinstita Marta alerga la biserica Înaintemergătorului şi se ruga cu multă osârdie Sfântului Ioan, patronul acelei biserici, ca să mijlocească la Dumnezeu cu rugăciunile lui, darul de a naşte un prunc parte bărbătească. Pentru aceasta se făgăduia că, de va naşte un prunc, o să-l aducă la Dumnezeu, precum a adus Ana pe Samuel spre slujbă. După un an i s-a arătat la rugăciunea cea de noapte, pe când ea dormita, Sfântul Ioan Înaintemergătorul în biserica sa, zicându-i: “Nădăjduieşte, femeie, că rugăciunea ta este primită şi-ţi vei câştiga cererea. Ca semn al binecuvântării lui Dumnezeu să-ţi fie ţie acest bulgăr de tămâie binemirositoare; şi-i dă un bulgăre de tămâie mirositoare, zicându-i: Cu acela cădeşte-ţi casa”.

Deşteptându-se Marta din dormitare, a găsit în mână acel bulgăre de tămâie, al cărui miros era negrăit. Apoi, iarăşi i s-a arătat Mergătorul Înainte, zicându-i: “Mergi la bărbatul tău, că vei zămisli fiu, şi-l vei numi Simeon. El va suge lapte numai din sânul cel drept, iar de cel stâng nu se va atinge, căci va fi fiu al dreptăţii. El nu va gusta carne, vin sau vreo mâncare făcută cu meşteşug omenesc, ci numai pâine, miere şi sare; iar băutura lui va fi apa. Tie ţi se cade să-l păzeşti cu toată atenţia în copilăria lui, ca pe acel ce are să fie vas sfânt, spre slujba Domnului Dumnezeului nostru. După doi ani de la naşterea lui, îl vei aduce aici în biserica mea şi-l vei boteza. După ce s-o învrednici de darul Sfântului Botez, atunci ţi se va vesti ce va să fie pruncul acela”.”

În aceste puţine cuvinte se arată cum a fost zămislit Simeon din dorinţă Dumnezeiască. Citeşte mai departe…

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. SIMEON DIN MUNTELE CEL MINUNAT

24 MAI

În această lună, în ziua a douăzeci şi patra, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Simeon din Muntele cel minunat.

Acest cuvios a trăit în zilele bătrânului Iustin, şi a fost născut în Antiohia Siriei, din tatăl Ioan, care era din Edesa, şi din maica Marta, fiind crescut în aceeaşi cetate a Antiohiei. Iar cele de aci înainte toate lucrurile minunate se spune că unele s-au întâmplat, iar altele au fost făcute de el, mai presus de om.

Zămislirea lui din pântece s-a făcut prin rugăciune. Şi făcându-se de şase ani, el a defăimat toate cele de jos, s-a suit la munte şi îndată s-a obişnuit şi s-a deprins cu petrecerea cea grea şi cu răbdarea. Şi avea adesea dumnezeieşti vedenii şi îngereşti arătări, care-I îndreptau spre cele ce trebuia a face, îl învăţau cu deosebirea între cele bune şi intre cele rele, adică cele bune să aleagă şi de cele rele să fugă. Şi înfrângând cele ale trupului şi hrănindu-se nu cu omenească hrană, ci cu nemuritoare ce i se da de la cer, aşa a petrecut până la ieşirea din trup. Citeşte mai departe…

Acatistul Sfântului necunoscut de la Mănăstirea Neamț