PELERIN ORTODOX

Sf. Ierarh Ghelasie de la Râmeţ

(30 Iunie)

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

Până în anul 1978 se ştiau puţine lucruri despre acest sfânt trăitor pe pământ românesc, în străvechea mănăstire de la Râmeţ (jud. Alba), situată pe valea Geoagiului, într-o poziţie geografică de un farmec cu totul aparte. Biserica veche a mănăstirii – lucrată din piatră şi împodobită cu frumoase fresce – datează din veacul al XlV-lea. Prin anul 1762, din ordinal generalului austriac Bukow – trimisul împărătesei Maria Tereza – zeci de mănăstiri şi schituri româneşti din Transilvania au fost arse, distruse cu tunurile sau prefăcute în biserici parohiale. Între acestea se numără şi Râmeţul. A fost refăcută, dar în 1785 a fost distrusă din nou. Aşa se face că mănăstirea Râmeţ a fost închisă şi a rămas aproape pustie. Din când în când mai slujeau aici preoţi din satele învecinate. Abia după realizarea unităţii noastre de stat, deci după 1918, s-au reluat tradiţiile vieţii călugăreşti. Citeşte mai departe…

Legături:

• Predici AUDIO/VIDEO la praznicul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel
• Semnificaţia cheilor şi sabiei Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel
• Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș: PREDICĂ LA SFINŢII APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL (2013)
• Credincioşia Apostolului Petru
• A ÎNCEPUT POSTUL SFINŢILOR APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL
• SF. IOAN GURĂ DE AUR: Predică la Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. LINKURI SPRE ALTE PREDICI LA ACELAŞI PRAZNIC

MITROPOLITUL AUGUSTIN DE FLORINA FOC ŞI PARĂ ÎMPOTRIVA EPISCOPILOR LUXOLATRII ŞI IUBITORI DE HRAMURI CU MULT FAST ANTI-EVANGHELIC

APOSTOLUL PAVEL ESTE PERSONA NON-GRATA

PENTRU IUBĂREŢII DE HRAMURI DE ASTĂZI

         „…Se vor aduna şi episcopii cu engolpioanele lor şi cu mitrele lor cu pietre preţioase. Se vor aduna toţi-toţi acolo, sus. Ei, creştinii mei, vă entuziasmează acest hram? Vă entuziasmează veşmintele cele strălucitoare ale preoţilor noştri şi cârjele arhiereşti şi mitrele şi vocile şi hramurile? Nu ştiu. Doar un singur lucru vă spun. Închipuiţi-vă că în acel ceas, când toţi aceştia sunt adunaţi acolo, închipuiţi-vă că vine apostolul Pavel cu toiagul său, fără să aibă mitre pe cap.

            O, Doamne! Nu pot să mi-l imaginez pe Pavel cu o mitră. O, Doamne! Nu pot să mi-l imaginez pe Pavel cu bastoane, lux şi fast. Nu pot să mi-l imaginez pe Pavel cu maşini luxoase. Nu pot să mi-l imaginez pe Pavel dând ordine şi tunând şi fulgerând. Nu pot să mi-l imaginez pe Pavel ca pe Ali-Paşa guvernându-i pe credincioşi. Nu pot să mi-l imaginez aşa pe Pavel!… Toată această înfăţişare a clerului nostru este o negare a creştinismului! Aşadar, dacă în mod real, cu „paraşuta cerească”, ar coborî apostolul Pavel de sus, din cele cereşti, jos, pe pământ, în acel ceas şi oamenii ar striga: „Pavel Apostolul!”, – O! Atunci, fraţii mei! – s-ar schimba toată această regizare falsă, tot acest festival, pe care-l sărbătoresc toţi aceştia. Toţi aceşti psalţi, toţi aceşti preoţi cu veşmintele lor strălucitoare. Toţi aceşti episcopi, şi doar aceştia? Şi noi toţi, fraţii mei. Şi toată Atena, şi toată Elada, cu poporul şi clerul ei, cu săracii, cu bogaţii, cu împăraţii lor. Toată Elada. Dacă ne va stoarce… Dacă ne va stoarce, aşa cum storci jumătate de lămâie… Dacă ne va stoarce pe toţi – preoţi, psalţi, episcopi, călugări, pustnici, predicatori, teologi… Dacă ne va stoarce pe toţi, nu facem nici cât unghia mică a lui Pavel. Citeşte mai departe…

O,  dar-ar Dumnezeu să dispară din lume păcatul! Pământul ar deveni rai. Îmi veţi spune: Este posibil ca un om să rămână fără de păcat? Nu, desigur. Dar pentru aceasta Hristos a dat pocăinţa, prin care iartă păcatele. Şi orice om în lumea aceasta a alunecat, dar nu deznădejde! Ce să facem?! Ca paralizatul să alergăm la Hristos, ca desfrânata să plângem, ca tâlharul să ne pocăim. Să spunem: Hristoase, iartă-ne! Şi dacă o vom spune din inimă, atunci din ceruri se va auzi: „Îndrăzneşte, fiule! Iertate sunt păcatele tale!”. Copilul meu, iau un burete şi şterg păcatele tale şi ai grijă ca de acum înainte să nu mai păcătuieşti; să te păzești de păcat așa cum te păzeşti de şarpe (vezi Ecclesiasticul 21, 2). „Fugi și mântuiește-te”.

SURSA:

VOLUMUL 21 DIN SERIA “Ne vorbeşte Părintele Augustin, Mitropolitul de 104 ani” http://acvila30.ro/a-aparut-volumul-21-din-seria-ne-vorbeste-parintele-augustin-mitropolitul-de-104-ani_3/ 

Cuviosul Athanasie din Páros – 24 iunie

Cuviosul Athanasie Pários s-a născut în satul Kóstos din insula Páros în anul 1721, din părinți înstăriți. Tatăl său, Apóstolos Túlios, era de fel din Sífno și avea încă trei copii. În insulă, a învățat carte de la călugării din mănăstirile locului. Numele de Pários l-a luat de la denumirea insulei.

În 1745, Athanasie a plecat la studii la vestita Școala Evanghelică din Smyrna, unde a rămas șase ani. Acolo predau profesori tradiționali cunoscuți: Ierótheos Dendrinós din Itáchi și Hrísanthos Karavías, care l-au influențat mult în aprecierea sănătoasă a frumuseţii ortodoxiei tradiționale.

În 1751 a ajuns în Sfântul Munte Athos, la vestita școală Athoniada, recent înființată în apropierea mănăstirii Vatopedi de către arhimandritul Meletie Vatopedinul, avându-l profesor pe Evghenie Vulgaris și împreună învăţăcel pe Sfântul Cosma Etolianul. Citeşte mai departe…

Este nevoie de sare. Există sare? Există. Cine sunt aceia care sunt sare duhovnicească?

Citeşte mai departe…

Mândria nu ne permite să ne izbăvim de patimi

Moartea mucenicească a Părintelui Mathiás Pavlídis

Părintele Mathiás Pavlídis s-a născut în 1878 în satul Ghípsou din Cipru. La vârsta de 17 ani a plecat la Ierusalim, unde a intrat în obștea părinților de la Locurile Sfinte și s-a înscris la Școala Teologică a Sfintei Cruci. În 1903 și-a terminat studiile, iar un an mai târziu avea să fie hirotonit diacon. În anul 1910 avea să fie hirotonit preot, iar apoi, arhimandrit.

Părintele Mathiás Pavlídis

Din motive care țineau de viața bisericească și politica tulbure din vremea aceea, în aprilie 1917 a părăsit Sfintele Locuri și s-a mutat în orașul Nazillí din Asia Mică (azi, Turcia) unde a fost profesor de religie pentru comunitatea greacă de acolo.

În acest oraș, în luna iunie a anului 1919, Părintele Mathiás a pătimit chinuri și moarte mucenicească, fiind tras în țeapă de către un grup de soldați turci.

Sursa: K. Kokkinóftas, Arhimandritul Mathiás Pavlídis (1878-1919), Vestitorul Bisericesc 4 (1992) pp. 113-116.

http://www.pemptousia.ro/

Fragment din Predica la Duminica Ortodoxiei

Este posibil, fraţilor, ca în curând iarăşi să aveţi parte aici de tulburări, şi unii dintre voi să vă cheme să mergeţi pe calea tăgăduirii legilor sfinte şi să vă supuneţi numai legilor stăpânirii omeneşti. Temeţi-vă de această cale! Temeţi-vă de calea pe care a mers tâlharul din stânga, căci prin povara hulei, prin povara hulirii lui Hristos, s-a dus la moartea cea veşnică. Cei ce hulesc legile Bisericii îl hulesc pe Hristos însuşi, Care este Capul Bisericii, căci legile Bisericii sunt date de Duhul Sfânt, prin apostoli. Iar legile locale sunt întemeiate pe aceleaşi legi, pe legile şi pe canoanele Bisericii. Să nu ne credem mai înţelepţi ca arhiereii care au rânduit pravilele Bisericii, să nu ne socotim mari învăţaţi. Ci să strigăm smeriţi, împreună cu tâlharul cel înţelept: „Pomeneşte-mă, Doamne, întru împărăţia Ta!”.

Rugaţi-vă pentru iertarea păcatelor. Dacă ne îndepărtăm de legile Bisericii, dacă le încălcăm necontenit, rugaţi-vă ca Domnul să ne miluiască şi, împreună cu tâlharul, să ne ducă în împărăţia Cerească. Atunci nu vom merge pe calea pe care a mers tâlharul nelegiuit, care a rămas nelegiuit până la sfârşit şi s-a coborât în gheenă – de care să ne izbăvească Domnul pe toţi. Amin.

• Slujba Sf. Ioan Maximovici: Vecernia si Utrenia

Viaţa Sf. Ioan Maximovici

(19 iunie)

Sfântul Ioan Maximovici (1896 -1966) este considerat de către creștinii ortodocși de pretutindeni, ca fiind cel mai mare sfânt al secolului XX.Manifestând diferite forme de sfințenie, el a fost in același timp un mare teolog inspirat de Dumnezeu si “nebun intru Hristos”, un zelos ierarh misionar si un aparator al săracilor, un ascet desavarsit si un parinte iubitor pentru orfani. Asemeni lui Moise, el si-a scos turma din robie, conducand-o din China in lumea libera. Urmaș al primilor apostoli, el a dobândit de la Dumnezeu puterea de a tamadui sufletele si trupurile suferinde. Strabatand valul timpului si spațiului, el cunoștea si răspundea gandurilor oamenilor, înainte ca aceștia sa si le exprime.Fericitul Ioan răspândea o putere ce-i atragea pe oameni mai mult chiar decât nenumăratele sale minuni. Aceasta era puterea iubirii lui Hristos – marea taina inaccesibila înțelegerii lumești.

Acum in Ceruri, el continua sa se roage si sa-i viziteze pe cei ce-l cheamă in ajutor, după cum mărturisesc minunile si tămăduirile înregistrate peste tot in lume. La 2 iulie, 1994, in America a avut loc proslăvirea arhiepiscopului Ioan de San-Francisco, ierarh al Bisericii Ortodoxe Ruse din diaspora. Citeşte mai departe…

Cuviosul sfârşit al Părintelui Evsevios Iannakakis  (+ 19 iunie 1995)

SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC IOANICHIE, 
MITROPOLITUL MUNTENEGRULUI ŞI LITORALULUI

Data prăznuirii: 18 iunie
Data naşterii: 16 / 2 / 1890 d.Hr.
Data adormirii: 18 / 6 / 1945 d.Hr.

Sfântul mucenic Ioanichie (Lipovac) s-a năcut pe 16 februarie 1890 în orăşelul Stoliv, din regiunea Boka Kotorska, care pe atunci aparţinea regatului Dalmaţiei. După excelentele sale studii teologice, s-a căsătorit, dar curând şi-a pierdut soţia. A fost hirotonit diacon şi preot şi a predat teologia la Bucureşti din 1925 până în 1940. În 1939, a fost ales episcop al eparhiei Vudim, iar în anul următor a fost numit Mitropolit al Muntenegrului şi Litoralului. Arhieria lui a fost dificilă. În timpul celui de-al doilea război mondial, Muntenegru a fost ocupat de italieni. Mulţi au fost întemniţaţi, iar episcopul Ioanichie se îngrijea să-i viziteze pe compatrioţii lui întemniţaţi şi să le împartă alimente, dar să-i şi întărească sufleteşte. Citeşte mai departe…