Acasă > ORTODOXIE, Pagini de Sinaxar > 9 iunie: Cuviosul Columba, Apostolul Scoţiei

9 iunie: Cuviosul Columba, Apostolul Scoţiei

Cuviosul Columba, Apostolul Scoţiei

Din familie de viţă nobilă, Sfântul Columba (zis şi Collum Cille) s-a născut în anul 521 în comitatul Donegal din Irlanda. La început, de educația sa s-a ocupat Sfântul Finnian de Movilla (+ 589, prăznuit pe 10 septembrie), care l-a hirotonit diacon. Apoi a petrecut o vreme alături de bardul încreștinat Gema. Și-a desăvârșit studiile la Mănăstirea Sfântului Finnian de Clonard (+ 549, prăznuit pe 12 decembrie), studiind în adânc Sfânta Scriptură, fără să lase deoparte arta poetică, în care excela. Aici s-a împrietenit cu monahi sfinți, hotărându-se să se ducă să trăiască alături de aceștia, undeva în apropierea Dublinului, într-o comunitate de pustnici. Îndată după ce a fost hirotonit preot, a început o activitate pastorală care a durat 15 ani, străbătând întreaga Irlandă și zidind mănăstiri care aveau să devină apoi foarte cunoscute. Dintre toate aceste sfinte locașuri, cel mai iubit de către Sfântul Columba era la Derry, loc pe care-l cântă, zicând: «pe fiece frunză de stejar văd că șade un înger al cerului; toate respiră pace, toate sunt bucurie».

© TJG182

Biserica Cuviosului Columba din Derry, Irlanda, acolo unde a existat o mănăstire înființată de el

La Sinodul ținut la Tailte (Telltown) în anul 563, puțin a lipsit ca sfântul să fie afurisit, datorită unui conflict cu regele Diarmaid. Intervenția Sfântului Brendan din Birr (+ 572, prăznuit pe 29 decembrie) în favoarea sa, a fost hotărâtoare, însă. Cuviosul Columba a primit proorocește sfatul acestuia și și-a părăsit patria, plecând în exil în Scoția, pentru a-L propovădui pe Hristos.

Împreună cu 12 ucenici, toți monahi, a ajuns în insula Iona, în vestul Scoției, chiar în noaptea de Cincizecime. Această mică insulă bătută de vânturi și de valuri sălbatice, golașă și stearpă, plină de nisip și de stânci, situată între țara picților și a scoților, avea să devină, datorită prezenței Cuviosului Columba, unul din cele mai cunoscute centre ale creștinismului celtic.

iona

Mănăstirea Cuviosului Columba de pe insula Iona

Evangheliei către picții nordici, care încă erau idolatri. Neobosit întru strădaniile sale ascetice, precum și în călătoriile sale misionare, Cuviosul a zidit multe metocuri ale mănăstirii sale (îi este atribuită ctitorirea a 37 de mănăstiri în Irlanda și a cel puțin 90 de biserici și mănăstiri în Scoția). Atunci când nu se afla în călătorie, rămânea în mănăstire, unde era căutat de mulți oameni pentru îndrumare. Obișnuia să îngenuncheze înaintea lor, să le spele picioarele și să-i îmbrățișeze cu dragoste. A vindecat bolnavi, a îndepărtat molime împărțind pâine binecuvântată de el, a alungat demoni, a rânduit vânturi prielnice marinarilor și s-a făcut ajutător țăranilor, a împăcat familii despărțite și a adus păcătoși la pocăință.

Locul în care se găsea amplasată chilia Cuviosului Columba în Mănăstirea de pe insula Iona

Locul în care se găsea amplasată chilia Cuviosului Columba în Mănăstirea de pe insula Iona

După 34 de ani de osteneli misionare în Scoţia, la vârsta de 70 de ani, Cuviosul Columba a fost înştiinţat de un înger despre adormirea sa. S-a dus să binecuvânteze mănăstirea, iar calul mănăstirii a venit alergând și și-a odihnit capul pe pieptul Cuviosului. Le-a dat ucenicilor săi ultimele sfaturi, spre a ține neștirbită și fără ipocrizie dragostea întru pace. Totuși, s-a apucat să copieze manuscrisul unei Psaltiri, dar ajungând la stihul «cei ce-L caută pe Domnul, nu se vor lipsi de tot binele» (Ps. 33, 10), s-a oprit și l-a chemat pe ucenicul său cel mai apropiat pentru a isprăvi copierea. La miezul nopții, s-a grăbit la biserică, căzând înaintea Sfântului Jertfelnic. Ucenicii l-au ridicat de acolo, au primit binecuvântarea lui, iar apoi Cuviosul și-a dat sufletul.

Cinstea de care s-a bucurat Cuviosul Columba a cunoscut o largă răspândire, fiind unul dintre protectorii Irlandei, împreună cu Sfântul Patric și Sfânta Brigit a Irlandei. După sinodul de la Whitby din anul 664 care a impus rânduielile romane în dauna celor locale, Iona a rămas, până în anul 716, unul din centrele cele mai importante de rezistență celtică. În anul 802, normanzii au jefuit mănăstirea, dar Iona a continuat să fie locul de îngropăciune al regilor scoțieni până în secolul al XI-lea.

Golful Mucenicilor de pe insula Iona

Golful Mucenicilor de pe insula Iona

Biograful Cuviosului Columba a fost Adomnan (Eunan), care îl descrie astfel: „Avea o vedere îngerească. Era o fire aleasă, strălucitor în cuvânt, sfânt în faptele sale, mare la sfat. Nu pierdea nici un moment, tot timpul era ocupat, fie se ruga, fie citea, fie scria. A purtat fără răgaz sarcinile tinerilor și bătrânilor; chiar și numai o singură nevoință a sa ar fi fost peste puterile vreunui om. Iar în toate strădaniile sale s-a arătat plin de dragoste către toți, plin de pace și sănătate, voios din pricina bucuriei pe care Duhul Sfânt o năștea înăuntrul inimii sale”.

Columba

Icoana Cuviosului Columba din Biserica Ortodoxă a Sfântului Andrei din Edinburgh, Scoția

Prăznuirea sa se face pe 22 iunie.

Troparul Sfântului Columba, Glasul al III-lea:

Osânditor fără teamă al păcatului şi ajutător al celor răniţi, întru pocăinţă ai primit exilul în ţară îndepărtată, ţinând calea strâmtă şi anevoioasă a rânduielii monahiceşti. Aruncat-ai veşmântul dragostei peste cei căzuţi şi slabi. Iubitorul de cântări, te-ai bucurat de facerea lor, înălţând imnuri Ziditorului şi poruncind ucenicilor tăi să ţină pacea şi dragostea între ei, Columba cel plin de har.

A fearless accuser of sin and avenger of the injured, thou in repentance didst accept exile in a distant land, keeping the strait and afflicted path of obedience in the monastic rule. Thou didst cast the cloak of love over the failings of the feeble. A lover of chant, thou didst rejoice in the creation, whilst hymning the Creator, and didst command thy followers to be at peace and have love among themselves, O gracious Columba.

Condacul Sfântului Columba, Glasul al VIII-lea:

O, Tu, domn al Celţilor şi ctitor de mănăstiri, întru ascultarea descoperirii Arhanghelului Mihail ai răbdat exilul şi, astfel, ai adus credinţa la cei neluminaţi. Ca unul care-ai primit Harul Luminării prin lumina Duhului Sfânt, dăruieşte inimilor noastre, ale păcătoşilor, curăţirea întru strălucirea Lui. Mijloceşte pentru ca pacea să domnească în pământul tău şi-n toată lumea, şi nu-i uita pe copiii tăi cei aflaţi întru greşeli, Sfinte Părinte Columba.

O Thou prince of Celts and founder of monasteries, in obedience to the revelation of the Archangel Michael, thou didst endure exile and in so doing didst carry the Faith to the unenlightened. As one who received the grace of illumination by the light of the Holy Spirit, grant that the hearts of us sinners may be purified by His radiance. Intercede thou that peace may rule throughout thy land and the whole world, and forget not thine erring children, O holy Father Columba

Sursa: Νέο Συναξαριστή της Ορθοδόξου Εκκλησίας, tomul pe Iunie, ed. Indiktos, Atena 2008.

http://www.pemptousia.ro/

Categories: ORTODOXIE, Pagini de Sinaxar Tags:
  1. Nici un comentariu momentan.
  1. Nici un trackbacks momentan.