PELERIN ORTODOX

Mărturiile unui musulman despre ajutorul dat de Sfânta Cuvioasă Parascheva

M-am născut musulman şi am făcut facultatea de medicină în Iaşi. Nu ştiam nimic de creştinism, doar ceva vag despre Iisus şi Maria, oricum respectam credinţa celorlalţi, însă nu eram religios deloc. În sesiunea de vară, eram peste măsură de stresat şi îngrijorat că nu reuşisem să învăţ tonele de cursuri de la microbiologie. Aveam un profesor… spaima studenţilor, o bibliotecă de om, care pica tot ce mişca. Plin de frică, am început să învăţ, dar era foarte greu, ca o picătură în ocean. Citeşte mai departe…

CUVÂNT LA CRUCE ŞI LA TÂLHAR,

PENTRU A DOUA VENIRE A LUI HRISTOS
ŞI PENTRU A NE RUGA ADESEORI PENTRU VRĂJMAŞI 

Cuvânt la Cruce şi la tâlhar

din “Omilii si cuvantari”

Astăzi Domnul nostru Iisus Hristos este pe Cruce şi noi prăznuim , ca să cunoşti că Crucea este praznic şi sărbătoare duhovnicească.

Mai înainte Crucea era lemn de osândire, iar acum s-a făcut lucru de cinste.

Mai înainte era semn de osândire, iar acum pricină de mântuire.

Aceasta ni s-a făcut nouă aducătoare de nenumărate bunătăţi, ne-a izbăvit din înşelăciune, aceasta, întru întuneric şezând noi, ne-a luminat, aceasta, învrăjbiţi fiind noi cu Dumnezeu, ne-a împăcat, înstrăinaţi fiind ne-a împrietenit, departe fiind aproape ne-a adus.

Aceasta este surparea vrajbei, întărire a păcii şi vistierie de nenumărate bunătăţi. Pentru aceasta nu ne mai rătăcim în pustietăţi, căci Calea cea adevărată am cunoscut-o.

Nu mai petrecem afară de curţile împărăteşti, că am aflat Uşa.

Nu ne mai temem de săgeţile cele aprinse ale diavolului, că am aflat Izvorul.

Nu mai sântem în văduvie, că am aflat Mirele.

Nu ne temem de lup, că avem pe Păstorul cel bun, „Că Eu, sunt Păstorul cel bun”.

Nu ne cutremurăm de tiranul, că stăruim aproape de Împărat. Citeşte mai departe…

 TROPARUL ŞI VIAŢA SF. MC. PROV, TARAH ŞI ANDRONIC

12 octombrie

Canon de rugăciune către Sfinţii Mucenici Prov, Tarah şi Andronic 

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. AP. FILIP

 11 octombrie

Canon de rugăciune către Sfântul Apostol Filip, unul din cei 7 diaconi

PS Sebastian:

PREDICĂ LA DUMINICA A XXI-A DUPĂ RUSALII

Lc. 8, 5-15

PILDA SEMANATORULUI,

sau

DESPRE PUŢINA NOASTRA RODIRE DUHOVNICEASCA

• Pr. Dorin Octavian Picioruş: PREDICĂ LA DUMINICA A XXI-A DUPĂ RUSALII (2011)
• Pr. Dorin-Octavian Picioruş: PREDICĂ LA DUMINICA A XXI-A DUPĂ RUSALII (2010)
• Pr. ION BUGA: PREDICĂ LA DUMINICA a 21-a DUPĂ RUSALII (Pilda semănătorului)
• PREDICA SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR LA DUMINICA A XXI-A DUPĂ RUSALII: Bogăţia nu face norocit, nici sărăcia nenorocit
• PREDICA ÎPS ANTONIE PLĂMĂDEALĂ LA DUMINICA A XXI-A DUPĂ RUSALII: Semănătorul de cuvinte din parabola mâhnirii
• PREDICA PĂRINTELUI CLEOPA LA DUMINICA A XXI-A DUPĂ RUSALII: Despre semănătorii cuvântului lui Dumnezeu
• CUVÂNT TEOLOGIC al Părintelui Dumitru Stăniloae: Duminica a 21-a după Rusalii (a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul VII Ecumenic; Pilda semănătorului; Rugăciunea lui Iisus)
• PS Corneliu: PILDA SEMĂNĂTORULUI, PRIVIRE ADÂNCĂ ASUPRA PROPRIEI VIEŢI
• Predica Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la Duminica a XXI-a după Rusalii (Pilda semănătorului)
• Pr. Dr. Dumitru Măcăilă: PREDICĂ LA DUMINICA A DOUĂZECI ȘI UNA DUPĂ CINCIZECIME
•  Pr. prof. dr. Alexandru Isvoranu: Parabola rodirii şi a nerodirii
• Sf. Nicolae Velimirovici: DUMINICA A DOUĂZECI ŞI UNA DUPĂ RUSALII
• Predici AUDIO/VIDEO la Duminica a XXI-a după Rusalii (Pilda Semănătorului)

Dreptmăritori creştini,

Parabola din evanghelia de astăzi ne prezintă pe Semănătorul, ieşit să-Şi semene ,,sămânţa” Sa. Şi au fost călcate în picioare, iar păsările cerului venind le-au mâncat. Alte seminţe au căzut pe loc pietros şi, pentru că nu au putut  face rădăcini adânci, venind soarele şi arşiţa, s-au uscat. O altă parte din seminţe a căzut între spini şi, crescând şi aceia odată cu ele, le-au înăbuşit. În fine, abia ultima parte a seminţelor a căzut în pământ bun, aducând rod: unele 100, altele 60, iar altele 30(Mt. 13, 8).

          Este pilda sau parabola Semănătorului pe care, auzind-o, în mod firesc ne punem şi noi întrbarea: De ce oare Hristos Îşi grăia învăţătura Sa în felul acesta oamenilor? Nu este singura pildă prin intermediul căreia Măntuitorul alege să-Şi facă auzită aşa învăţătura. Se cunosc zeci de parabole prin care Domnul a găsit mai potrivit să transmită astfel oamenilor adevărul, iar nu în mod direct. De ce oare? Citeşte mai departe…

25 mai şi 10 octombrie:

SINAXA CELOR ŞAPTE SFINŢI DIN VOLÂNIA

1) CUVIOSUL PĂRINTELE NOSTRU IOV DE LA POCEAEV

Cuviosul Iov a fost fiul unei familii evlavioase din Pocuţia Galiţiei. De mic copil a arătat o mare râvnă pentru faptele bunei-cinstiri. La vârsta de 9 ani şi-a părăsit vatra părintească şi a intrat în Mânăstirea Schimbării la Faţă a Mântuitorului din Ugornişka, în Carpaţi.

În această mânăstire, copilaşul a arătat o deosebită smerită cugetare şi o desăvârşită tăiere a propriei voi. Tot timpul liber pe care-l avea îl închina rugăciunii şi citirii scrierilor folositoare de suflet. Faima despre asprimea luptei lui ascetice şi despre râvna cu care se ruga, s-a întins în toată Rusia Apuseană. În acea epocă, apărătorul Ortodoxiei Constantin Constantinovici, Principe de Ostrog, a întemeiat o mânăstire la Duben, Citeşte mai departe…

 TROPARUL ŞI VIAŢA SF. MC. EVLAMPIE ŞI EVLAMPIA

10 octombrie

Canon de rugăciune

SFÂNTUL AMBROZIE DE LA OPTINA

10 octombrie

A trăi înseamnă să nu fii mâhnit, să nu judeci pe nimeni, să nu superi pe nimeni şi cu toţii să fii respectuos. Pentru mireni (creştinii din lume), rădăcina tuturor relelor este iubirea de argint, iar pentru călugări – iubirea de sine.

Tristeţea vine din îngâmfare şi de la diavol. Vine din îngâmfare când nu ni se face voia, când ceilalţi nu vorbesc despre noi aşa cum am vrea şi, de asemenea, vine din râvna de a depune eforturi peste puterile noastre.

Neliniştea sufletească este simptomul mândriei ascunse şi demonstrează lipsa de experienţă şi de pricepere a omului. Înţelepciunea duhovnicească se câştigă prin smerenie, frica de Dumnezeu, menţinerea conştiinţei curate şi a răbdării în necazuri. Casa sufletului este răbdarea, hrana sufletului este smerenia. Când în casă nu se găseşte hrană, atunci sufletul iese afară, adică din răbdare. Pe vechii creştini, vrăjmaşul îi ispitea prin chinuri, iar pe cei de azi, prin boli şi gânduri.

Cuvântul nu e ca vrabia: zboară, dar nu poţi să-l prinzi. Foarte des, din cauza cuvintelor nesocotite, se întâmplă mai multe necazuri decât din cauza faptelor. De aceea este numit omul cuvântător, ca să pronunţe numai cuvintele gândite şi chibzuite.

„Fiţi dar înţelepţi ca şerpii” (Matei 10, 16). Şarpele când trebuie să-şi schimbe vechea piele cu cea nouă, caută un loc îngust şi ferit de ochii lumii, care i se pare potrivit şi astfel îşi lasă pielea dinainte. Aşa şi omul care doreşte să-şi scoată şubrezeala (omul vechi) trebuie să meargă pe calea îngustă a împlinirii poruncilor Evangheliei.

Mantuirea noastra, dupa cuvantul Sfantului Petru Damaschin se afla intre frica si nadejde, ca sa nu avem incredere prea mare in sine si sa nu deznadajduim, ci cu buna nadejde si incredere in mila si ajutorul lui Dumnezeu sa ne straduim sa ne petrecem viata in implinirea poruncilor lui Dumnezeu.

Nu analiza faptele oamenilor, nu judeca şi nu spune: „De ce e aşa, pentru ce e aceasta?“ Mai bine spune în sinea ta: „Dar ce treabă am eu cu ei? Nu eu trebuie să răspund pentru ei la Înfricoşătoarea Judecată a Lui Dumnezeu“. Îndepărtează-ţi fiecare gând de la judecarea faptelor oamenilor şi roagă-te cu sârguinţă Lui Dumnezeu, ca El singur să te ajute în acest lucru. Deoarece fără ajutorul Lui Dumnezeu, noi nu putem face nimic bun, după cum Domnul Însuşi ne spune: „Fără de Mine nu puteţi face nimic“. Păzeşte-te de neîncredere ca de foc, pentru că vrăjmaşul aşa îi prinde pe oameni în plasa lui şi se străduieşte să prezinte totul în chip denaturat: ce e alb în negru şi ce e negru în alb, aşa cum a procedat şi cu strămoşii Adam şi Eva în rai.

Părintele Ambrozie s-a născut la 21 noiembrie 1812, în judeţul Lipeţk, din gubernia Tambov, în familia numeroasă a unui paracliser de la sat. În acea zi se sărbătorea hramul bisericii din sat şi în jurul casei în care s-a născut băieţelul erau adunaţi o mulţime de ţărani veniţi la sărbătoare. Părintele Ambrozie spunea: “Precum m-am născut în mijlocul poporului, astfel şi vieţuiesc în mijlocul lui” . Citeşte mai departe…

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL CUVIOS ANDRONIC ŞI CĂTRE SFÂNTA CUVIOASĂ ATANASIA

Troparul Sfântului Cuvios Andronic, glasul 1:

Locuitor pustiului, înger în trup şi de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, Părintele nostru Andronic. Cu postul, cu privegherea şi prin rugăciune primind daruri cereşti, tămăduieşti pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu credinţă. Slavă Celui Ce ţi-a dat ţie putere; Slavă Celui Ce te-a încununat pe tine; Slavă Celui Ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri. 

Troparul Sfintei Cuvioase Anastasia, glasul al 8-lea:

Întru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; şi lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Cuvioasă Maică Anastasia, duhul tău.  Citeşte mai departe…

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTA CUVIOASĂ PELAGHIA 

Troparul Sfintei Cuvioase Pelaghia, glasul al 8-lea:

Întru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; şi lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Cuvioasă Maică Pelaghia, duhul tău.

Cântarea 1, glasul al 4-lea

Irmosul: Adâncul Mării Roşii, cu urme neudate, pedestru trecându-l Israel cel de demult, cu mâinile lui Moise în chipul Crucii, puterea lui Amalec în pustie a biruit.

Stih: Sfântă Cuvioasă Pelaghia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Punându-şi Sfânta Pelaghia Dum­nezeiasca pomenire, ca pe un ospăţ înaintea tuturor, îndeam­nă toată lumea, cu Taină, să se îndulcească toţi de bucatele nevoinţelor ei.

Stih: Sfântă Cuvioasă Pelaghia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Dorirea cea mai presus de toată pofta sălăşluindu-se în sufletul tău cinstită, ţi-a înfocat mintea şi aprinzând văpaia duhului, te-a luminat şi a uscat tina patimilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Scăpând cinstită de viforul mării păcatului, ai ajuns în Li­manul cel lin al lui Hristos, Sfântă Preacuvioasă Pe­laghia; pentru aceea, prin po­căinţa ta, ai moştenit pământul celor blânzi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Liniştea oamenilor celor înviforaţi în viaţă, Neclintită În­tărire, Liman Tare şi Ocârmuire tu eşti, Preacurată, întotdeauna îndreptându-ne către tine şi mântuindu-ne. Citeşte mai departe…