Arhivă

Arhivă Autorului

21 octombrie: SFINŢII MĂRTURISITORI ARDELENI VISARION ŞI SOFRONIE ŞI MUCENICUL OPREA NICOLAE (Viaţa, Slujba, Acatistul)

octombrie 20th, 2017 1 comentariu

Sf. Cuvioşi Mărturisitori Visarion,
Sofronie şi Sf. Mucenic Oprea

(21 Octombrie)

* * *

* * *

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

Sfântul Visarion Mărturisitorul

Mişcarea românească de la 1744 din Transilvania şi din Banat, dezlănţuită de propovăduirea Călugărului Visarion, apare în perspectiva istoriei ca parte a luptei de secole duse de popor pentru libertate naţională şi religioasă, pentru dreptate şi omenie. Cuvântul său simplu, spus cu suflet deschis, e scânteia care răscoleşte adânc conştiinţa maselor şi zădărniceşte în câteva săptămâni înfăptuirile unei jumătăţi de veac de silnicii. S-a vădit încă o dată atunci că Ortodoxia românească este una cu aspiraţiile întregului neam, iar apărarea credinţei înseamnă păstrarea fiinţei naţionale.

În aceste vremi de suferinţă pentru românii din vestul Carpaţilor, când credinţa lor, singurul bun ce le mai rămăsese, era primejduită, în numele ei vine Călugărul Visarion, expresie a solidarităţii ortodoxe, a colaborării întru apărare, precum şi a luptei împotriva asupririi (1). Citeşte mai departe…

Categories: Pagini de Sinaxar Tags:

21 octombrie: VIAŢA ŞI ACATISTUL SFINŢILOR PREOŢI MĂRTURISITORI MOISE MĂCINIC DIN SIBIEL ŞI IOAN DIN GALEŞ

octombrie 20th, 2017 2 comentarii

Sf. Preoţi Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel 

(21 Octombrie)

             Preotul Mărturisitor Ioan din Galeş 

Pe la mijlocul veacului al XVIII-lea, din rândul preoţilor şi credincioşilor ortodocşi români din Transilvania s-au ridicat numeroşi apărători ai dreptei-credinţe, în faţa încercărilor autorităţilor habsburgice de a-i trece cu forţa la uniaţie. Între aceştia se numărau cuvioşii ieromonahi Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara şi Nicodim, protopopul Nicolae Pop din Balomir, preoţii Moise Măcinic din Sibiel şi Ioan din Galeş, Ioan din Aciliu, Ioan din Poiana Sibiului, Ioan şi Oprea din Sălişte, Ioan Piuariu din Sadu, preotesele din Tilişca, din Poiana şi din Deal, credincioşii ţărani Oprea Miclăuş din Sălişte, Ioan Oancea din Făgăraş, Constantin Petric din Jina, Ioan Crăciun din Cărpiniş, Toma Maier din Răhău, Tănase (Todor) Todoran din Bichigiu – în părţile Bistriţei. Istoria a păstrat şi alte mii de nume ale preoţilor şi ale credincioşilor, – bărbaţi, femei şi chiar copii -, mai ales din satele: Sălişte, Poiana, Jina, Tilişca, Deal, Cărpiniş, Colun, Cuzdrioara, lângă Dej etc, ucişi sau morţi în urma suferinţelor îndurate, maltrataţi, întemniţaţi, bătuţi ori alungaţi din satele lor. Citeşte mai departe…

Categories: Acatiste, Pagini de Sinaxar, Rugăciuni Tags:

PREDICĂ LA DUMINICA A 23-A DUPĂ RUSALII: ŢINUTUL GADARENILOR

octombrie 19th, 2017 3 comentarii

MITROPOLITUL AUGUSTIN DE FLORINA,
PREDICĂ LA VINDECAREA DEMONIZATULUI DIN GADARA

Alte predici:

 * * *

ŢINUTUL GADARENILOR

„Şi s-a dus Iisus în ţinutul gadarenilor” (Luca 8:26)

           S-a dus, zice Evanghelia, s-a dus Hristos în ţinutul gadarenilor. Care era acest ţinut? Se afla la graniţele Israelului, aproape de închinătorii la idoli, pe malul răsăritean al Ghenizaretului.
          Ce erau gadarenii? Iudei erau. Dar deşi credeau în Dumnezeu, nu încercau să împlinească poruncile Lui. Aveau religie, dar o religie formală. Religia spunea că evreul nu trebuie să mănânce carne de porc. Gadarenii însă aveau turme de porci. Făceau comerţ, un comerţ nelegiuit, interzis de legea mozaică. Căutau doar la jalnicele lor interese şi nimic mai sus.
În ţinutul gadarenilor nu împărăţea Dumnezeu; împărăţea satana. Şi dovezi sunt demonizaţii. Ţinutul lor avea mulţi demonizaţi. Unul dintre ei era fiară sălbatică. Îşi sfâşia hainele, rupea obezile cu care era legat, alerga prin munţi, intra prin peşteri, locuia în morminte în compania oaselor celor morţi, arunca cu pietre. Nu îndrăznea nimeni să treacă pe acolo. Era o frică şi o groază în acel ţinut. Citeşte mai departe…

20 octombrie: CUVIOASA MATRONA DIN HIOS

octombrie 19th, 2017 1 comentariu

 POMENIREA CUVIOASEI MAICII NOASTRE MATRONA DIN HIOS

20 octombrie

Mâna dreaptă a Sfintei Matrona şi Psaltirea pe care o citea ca pe un canon personal zilnic, de la rasăritul până la apusul soarelui. Se află în Mănăstirea Dionisiou din Sfântul Munte Athos.

Sfânta Matrona a trăit în veacul al XV-lea. S-a născut în Volissos din Insula Hios din părinţi evlavioşi şi fruntaşi ai satului. Încă din tinereţe ardea de dumnezeiasca dragoste şi a dobândit repede cunoştinţe vaste despre lucrurile sfinte. Imediat ce i-a stat în putinţă, şi-a părăsit patria, părinţii şi averile şi s-a făcut tuturor străină, mişcată de dorul ei pentru Cel care a devenit „străin” pentru mântuirea noastră. Şi-a împărţit o parte din moştenirea ei săracilor şi a consacrat o altă parte zidirii unei bisericuţe închinate Sfântului Artemie, în mica mănăstire unde se retrăsese. Însă în timpul săpării pentru temelii s-a descoperit o comoară ascunsă în pământ. Temându-se că ar fi vorba despre vreo viclenie a urâtorului de bine, sfânta a început să se roage şi imediat aurul s-a transformat într-un sac cu cărbuni.

Citeşte mai departe…

Categories: Pagini de Sinaxar Tags:

SFÂNTUL PROROC IOIL DESPRE SFÂRŞITUL LUMII, ZIUA DOMNULUI ŞI JUDECATA VIITOARE (19 octombrie)

octombrie 18th, 2017 Fără comentarii

19 OCTOMBRIE:

SFÂNTUL PROROC IOIL

DESPRE SFÂRŞITUL LUMII,

 ZIUA DOMNULUI ŞI JUDECATA VIITOARE

 Sfântul Prooroc Ioil a fost din seminţia lui Ruvin, din satul Metomor. El a proorocit despre pustiirea Ierusalimului şi a dat sfaturi pentru post, ca fiind cel mai bun mijloc prin care se face milostiv Dumnezeu. A mai proorocit şi pentru venirea Sfântului Duh peste tot trupul, precum şi pentru înfricoşata Judecată de apoi. Apoi s-a sfârşit cu pace şi a fost îngropat în pământul său. El a vieţuit mai înainte de naşterea Domnului nostru Iisus Hristos cu 800 de ani, iar numele lui înseamnă dragostea lui Dumnezeu, ori pârgă, sau începătură a lui Dumnezeu.

Sfârşitul [Ioil 2:10; 3:4]

 

Înainte de venirea zilei celei mari şi înfricoşătoare a Domnului, soarele se va întuneca şi luna va fi roşie ca sângele [Ioil2:10; 3:4].

Sfântul Chiril al Ierusalimului îi combate pe cei care spun că lumea va pieri cu totul. El susţine că Domnul va crea lumea din nou, ,,atunci când va veni întru slavă în ziua cea de pe urmă. Căci lumea aceasta are început şi sfârşit, însă ea va fi făcută din nou […]. Sfânta Evanghelie spune că soarele se va întuneca şi luna nu va mai da lumina ei, iar stelele vor cădea din cer [Matei 24:29]. Dar noi să nu plângem pentru aceasta, de parcă numai noi ne-am cunoaşte atunci sfârşitul; şi stelele apun, însă după un timp răsar din nou. Dumnezeu va face cerurile să se cutremure nu ca să le distrugă, ci ca să le facă din nou, încă şi mai frumoase […]. Privim spre Înviere, cuprinzând aici restaurarea întregii creaţiuni.”

Sfântul Vasile (cca 330-379) întăreşte că ,,Domnul a prezis că la pieirea lumii au să se arate semne în soare şi lună şi stele: soarele se va preface în sânge, iar luna nu-şi va mai da lumina ei [cf. Ioil2:11;3:4]. Acestea sunt semnele sfârşitului lumii.”

Sfântul Ioan Gură de Aur face următorul comentariu: ,,Prin expresia ziua cea mare şi înfricoşătoare a Domnului [Ioil2:10; 3:4] înţelegem atât ziua Pogorârii Duhului Sfânt (Cincizecimea), cât şi ziua când Domnul va veni din nou, la sfârşitul lumii.”

Drept pentru care Venerabilul Beda adaugă: ,,Cuvântul soarele se va întuneca şi luna va fi roşie ca sângele, înainte de venirea zilei celei mari şi înfricoşătoare a Domnului [Faptele Apostolilor2:20; Ioil2:10; 3:4] – este de înţeles cu referire pe de o parte, la cele întâmplate cu prilejul Patimilor Domnului [cf. Matei 27:45], iar, pe de altă parte, la ceva ce se va petrece în viitor, înainte de Ziua Domnului, adică înainte de ziua judecăţii.”

 

Ziua Domnului [Ioil 2:11]

 

„Dar Domnul Îşi face auzit glasul în fruntea oştirilor Sale, căci întinsă foarte este tabăra Lui şi puternic este cel ce împlineşte poruncile Lui. Ziua Domnului este mare şi înfricoşătoare foarte şi cine va putea sta împotriva ei?” [Ioil 2:11]

Sfântul Vasile cel Mare arată despre aceasta următoarele: ,,Pentru ce căutaţi Ziua Domnului? Aceea este întuneric şi nu lumină [Amos 5:18]. Negreşit întuneric celor vrednici de întuneric. Scriptura cunoaşte şi ziua cea neînserată, cea continuă, cea fără de sfârşit, pe care Psalmistul a numit-o a opta pentru că se află în afara acestui timp săptămânal. Încât fie de zici zi, fie de zici veac, vei exprima aceeaşi idee.”

Căci Ziua Domnului este mare şi înfricoşătoare foarte şi cine va putea sta împotriva ei? [Ioil 2:11] Într-alt loc, Sfântul Ambrozie scrie: ,,Vai de cei ce doresc Ziua Domnului! [Amos 5:18], căci se vorbeşte aici despre întuneric, nicidecum despre lumină, căci vădit este  că ziua – când cei aflaţi fără de pată vor străluci, iar cei osândiţi vor merge spre chinuri – este plină de întuneric pentru cei care se ştiu pe sine plini de răutate şi de nevrednicie. Pe lângă aceasta, Scriptura ne mai învaţă că în ziua cea veşnică a răsplăţii nu se cunoaşte trecerea de la ziuă lanoapte.”

Fericitul Ieronim remarcă idea că ,,în ziua aceea viaţa fiecăruia în parte se va dezvălui pe de-a întregul; de aceea spune prorocul că […] Ziua Domnului este mare şi înfricoşătoare foarte [Ioil 2:11]”.

 

Judecata viitoare [Ioil 3:1-2,12; 4:1-2, 12] Citeşte mai departe…

Categories: TEOLOGIA VECHIULUI TESTAMENT Tags:

CUVÂNT LA ZIUA POMENIRII SFÂNTULUI APOSTOL ŞI EVANGHELIST LUCA AL SFÂNTULUI IERARH LUCA AL CRIMEEI

octombrie 17th, 2017 Fără comentarii

CUVÂNT LA ZIUA POMENIRII  SFÂNTULUI APOSTOL ŞI EVANGHELIST LUCA

 În cărţile Genezei şi Numerilor citim despre uriaşi, fiii lui Enac, înaintea cărora evreii păreau ca lăcustele. Dar care din aceşti uriaşi ar putea fi comparat chiar şi în cea mai mică măsură cu neapropiatele vârfuri ale Munţilor Himalaya? Glasul cărui om este mai puternic ca glasul unui leu, care se aude de foarte departe? Care cuvinte ieşite din gura unui om pot să se compare cu torentele care se scurg de pe vârfurile Munţilor Himalaya şi alcătuiesc marele Râu Gange cu afluenţii lui? Cuvântul cărui om este mai ascuţit decât sabia cu două ascuţişuri?
 S-ar părea că nu există şi nu pot să existe răspunsuri la toate aceste întrebări ale noastre. Însă există. La ele răspunde în fraze scurte, dar pline de o putere imbatabilă Proorocul şi Împăratul David în al 18-lea Psalm al său. Spune următoarele despre apostolii Domnului nostru Iisus Hristos: „În tot pământul a ieşit vestirea lor şi la marginile lumii cuvintele lor” (Psalmul 18, 5).  Citeşte mai departe…

Categories: Predici Tags:

17 octombrie: SFÂNTUL PROOROC OSEA – DESPRE LEPĂDAREA IUDEILOR ŞI VENIREA LUI ANTIHIRIST

octombrie 16th, 2017 Fără comentarii

VIAŢA SFÂNTULUI PROOROC OSEA (17 octombrie)

Sfântul prooroc Osea era fiul lui Veriin de la Valemot, din seminţia Isahar, bărbat temător de Dumnezeu. În acea vreme mulţi din poporul lui Israel, abătându-se de la Dumnezeu şi uitând facerile de bine şi minunile Lui, se închinau idolilor, iar el slujea lui Dumnezeu, Celui ce a făcut cerul şi pământul şi Care a scos pe părinţii lor din Egipt cu mână tare; îi învăţa pe oamenii cei rătăciţi de la adevăr şi îi întorcea prin sfaturile sale cele înţelepte la strămoşeasca dreaptă credinţă. Umplându-se de Duh Sfânt, mult a proorocit pentru Israel şi pentru venirea lui Hristos şi Învierea Sa, precum se vede în Cartea lui. Pentru că a scris prooroceştile sale cuvinte, însumând paisprezece capete care se socotesc în Sfânta Scriptură ca fiind grăite prin Sfântul Duh. Osea a vieţuit ani îndelungaţi, cu 822 de ani înainte de naşterea lui Hristos. Iar numele lui se tâlcuieşte: mântuitor, păzitor sau umbritor. A murit întru bătrâneţe adânci şi cinstite şi a fost îngropat cu pace în pământul său.

SFÂNTUL PROROC OSEA 

DESPRE LEPĂDAREA IUDEILOR ŞI VENIREA LUI ANTIHIRIST 

Lepădarea iudeilor [Osea 3:3-4; 4:5-6;9:17] 

A. Sfântul Chiril al Alexandriei comentează cele petrecute cu majoritatea iudeilor, după ce Iisus Hristos a înviat din morţi şi S-a înălţat la ceruri: ,,Dumnezeu-Tatăl le-a trimis pe Fiul Său, chemându-i la o slujire mai presus de Lege şi la cunoaşterea desăvârşită a binelui. El le-a trimis pe Fiul Său, pentru ca să-i izbăvească de povara fărădelegilor, ca să-i cureţe de tina păcatelor. Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său ca să-i facă pe toţi fii ai Săi, ca şi ei să poată moşteni slava, mărirea şi comuniunea Sfântului Duh – viaţa nestricăcioasă, bucuria fără de sfârşit şi Împărăţia cerurilor. Însă, în loc să se pregătească fără preget a primi harul Său şi a-L lăuda prin cuvinte de mulţumire, ei nu au făcut nimic din toate acestea, ci, dimpotrivă, ei s-au ridicat împotriva Lui, respingându-L prin neascultare, nesocotind semnele Lui. Apoi, după ce au înfăptuit toată fărădelegea, au ajuns până la urmă să-L răstignească. Astfel, au primit osânda de a îndura chinurile mai înainte vestite prin prorocii cei sfinţi. Căci spus-a unul dintre aceştia: Dumnezeul meu îi va arunca de la Sine, că nu au ascultat de El. Să rătăcească printre neamuri! [Osea 9:17] […] Iar ei au fost lăsaţi pradă deznădejdii, au fost risipiţi pe faţa pământului, Templul lor a fost mistuit de flăcări şi Iudeea a fost călcată de picior străin.’’

Într-altă parte, Sfântul Chiril aduce din nou în discuţie chestiunea aceasta şi subliniază: ,,Dumnezeu S-a lepădat de ei, pentru că ei nu L-au ascultat; astfel s-au risipit cu toţii şi s-au făcut rătăcitori printre păgâni. […] Ia aminte la faptele acestea şi le înţelege spre întărirea credinţei tale în cele spuse aici. Căci, iată, au ajuns cu toţii pribegi şi străini în orice ţinut şi în oricare cetate, nicăieri nu mai pot să-şi păzerască slujirea curată după Lege, dar nici nu voiesc să primească slava şi bucuria unei vieţi trăită după înţelepciunea Evangheliei.’’ Citeşte mai departe…

Un miracle de saint Gall – O MINUNE A SFÂNTULUI GALL (16 octombrie) [Fr]

octombrie 15th, 2017 1 comentariu

Un miracle de saint Gall

Et un jour, certains nouveaux arrivants de la nation des Scots [ainsi appelait-on alors les Irlandais!], chez qui l’habitude de vagabonder est presque devenue une seconde nature, laissèrent dans ce monastère un leurs compagnons de voyage, qui était en proie à de nombreuses maladies. Citeşte mai departe…

Categories: Cuvinte de folos, en Français Tags:

14 octombrie: SFÂNTA PARASCHEVA – OCROTITOAREA MOLDOVEI (Viaţa, Slujba, Acatistul)

octombrie 13th, 2017 4 comentarii

Cuvioasa Parascheva

(14 Octombrie)

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

Cuvioasa Parascheva este prăznuită la 14 octombrie în fiecare an. Această floare aleasă a Bisericii, pildă grăitoare de smerenie şi înfrânare, este cunoscută, mai cu seamă, în Bisericile Ortodoxe Greacă, Română, Bulgară, Rusă şi Sârbă. În chip cu totul deosebit a deveniţi vestită şi sărbătorită în Moldova, unde sălăşluiesc de aproape 350 de ani preacinstitele ei moaşte, izvor neîmpuţinat de întrarmare duhovnicească şi de tămăduiri. Vasul cel de lut, în care a vegheat duhul ei, învrednicit de Atoateştiutorul cu darul neputrezirii, a fost adăpostit şi cinstit, rând pe rând, de dreptmăritorii creştini din Tracia, din Bulgaria, din Serbia, din Constantinopol şi din Ţările Româneşti. Citeşte mai departe…

Categories: Pagini de Sinaxar Tags:

13 octombrie: SFÂNTUL MELETIE PIGAS, PATRIARHUL ALEXANDRIEI

octombrie 12th, 2017 Fără comentarii

 13 octombrie: SFÂNTUL MELETIE PIGAS, PATRIARHUL ALEXANDRIEI

13-oct_meletios-pigas

ORNAM1

13-oct_pigas-8Sfântul Meletie s-a născut în anul 1549 în localitatea Handaka (azi Irakleio), insula Creta, din părinţi evlavioşi şi foarte de timpuriu a manifestat o mare înclinaţie pentru studiu. După educaţia de bază, pe care a primit-o de la Meletios Vlastos, părinţii l-au trimis să-şi continue studiile superioare la Veneţia şi la Universitatea din Padova, unde i s-a propus cariera de profesor de teologie, dar a refuzat, pentru a nu fi obligat să primească hotărârile falsului Sinod de la Ferrara – Florenţa (1438-1439) şi s-a întors în patria sa, unde a îmbrăţişat viaţa monahală în mănăstirea lui Agkarathu. Cu râvnă pentru rugăciune şi pentru ascultare în toate slujirile vieţii chinoviale, la cererea compatrioţilor săi, a acceptat după puţină vreme să ia asupra sa conducerea Şcolii Greceşti din Handaka. Nu se limita doar la predare, ci prin predicarea cuvântului lui Dumnezeu insufla elevilor săi şi întregii mulţimi, un fierbinte ataşament faţă de credinţa ortodoxă, care era ameninţată atunci de tentativele prozelitiste ale ocupanţilor romano-catolici.

Citeşte mai departe…

Categories: Pagini de Sinaxar Tags: