Arhivă

Arhivă pentru ‘Cuvinte de folos’ Categoria

Pr. Dr. Dumitru Măcăilă: PREDICĂ LA DUMINICA A ŞASEA DUPĂ CINCIZECIME – HRISTOS VINDECĂ PE UN PARALITIC

iulie 7th, 2018 Fără comentarii

Capernaum_vindecarea slabanogului

PREDICĂ LA DUMINICA A ŞASEA DUPĂ CINCIZECIME:

HRISTOS VINDECĂ PE UN PARALITIC

          Moto: „Dar ca să ştiţi că putere are Fiul Omului pe pământ a ierta păcatele, a zis slăbănogului: Scoală-te şi umblă” (Matei, 9: 6)

          Iubiți frați şi surori în Hristos,

După ce a vindecat pe cei doi demonizați din Gherghese, Iisus S-a urcat într-o corabie pentru a veni în orășelul său – Capernaum – care în acel timp era centrul activității Sale pământești. Un slăbănog, care era purtat de patru prieteni pe un pat, a fost adus la El. Credința celor patru prieteni l-a salvat pe acest om. Dacă n-ar fi fost credința prietenilor săi, acest om n-ar fi ajuns niciodată în prezența vindecătoare a lui Hristos! Apropos, nu e foarte caracteristic pentru un adevărat Creștin ca el să se țină de un om fără Dumnezeu până când reușește să-l aducă pe acela în prezența lui Hristos?

Citeşte mai departe…

Categories: Cuvinte de folos, Predici Tags:

Evanghelia vindecării slăbănogului din Capernaum – Comentarii Patristice

iulie 7th, 2018 Fără comentarii

1_D6dR

Duminica a 6-a după Rusalii – Ev. Matei 9, 1-8 

(Mt. 9, 1) Intrând în corabie, Iisus a trecut şi a venit în cetatea Sa.

Văzându-L, gadarenii L-au rugat să treacă din hotarele lor. Astfel de oameni se găsesc și astăzi printre noi. Din necredință Îl silesc pe Domnul și Mântuitorul lumii să se treacă din hotarele inimii lor, după cum spune și Scriptura:înţelepciunea nu pătrunde în sufletul viclean şi nu sălăşluieşte în trupul supus păcatului (Sol. 1, 4). Citeşte mai departe…

Categories: Cuvinte de folos, ORTODOXIE Tags:

2 iulie: Așezarea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne (CANOANELE)

iulie 1st, 2018 Fără comentarii

Așezarea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne

 2 iulie
 asezarea_vesmantului_nascatoarei

Pe vremea binecredinciosului împărat grec Leon şi a soţiei sale, Verina, erau în Constantinopol doi bărbaţi cinstiţi din rânduiala senatorilor, anume Galvie şi Candid, fraţi buni după trup. Aceştia sfatuindu-se, au rugat pe împărat să-i lase să plece la Ierusalim, ca să se închine Sfintelor Locuri. Şi fiind sloboziţi, au plecat la drum şi, ajungând în Palestina, au mers în Galileea, vrând să ajungă în Nazaret, ca să vadă sfânta casă a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, în care – prin buna vestire a Arhanghelului Gavriil şi prin venirea Sfântului Duh -, a zămislit negrăit pe Dumnezeu Cuvântul.

    Deci mergând acolo şi închinându-se, s-au odihnit într-un sat mic, ce se întâmplase acolo aproape, căci se însera. Iar după dumnezeiasca purtare de grijă, au găzduit în casa unei femei văduve, evreică, care era bătrână cu anii şi cinstită prin viaţă curată. Şi pregătindu-se cina pentru dânşii, au văzut înăuntru o cămară osebită, în care erau multe lumânări aprinse, ardea tămâie şi ieşea bună mireasmă de aromate, căci acolo era ascuns cinstitul veşmânt al Preacuratei Maicii lui Dumnezeu. încă zăceau lângă cămara aceea şi mulţi bolnavi, iar Galvie şi Candid, văzând aceasta, se minunau de acel lucru străin şi socoteau că acolo se păzeşte ceva din Legea veche.

Citeşte mai departe…

1 iulie: POMENIREA PĂRINTELUI IOSIF VATOPEDINUL – Mijlocul unirii mai multora întru unul este dragostea

iunie 30th, 2018 Fără comentarii

1 IULIE – POMENIREA PĂRINTELUI IOSIF VATOPEDINUL

 Mijlocul unirii mai multora întru unul este dragostea

 Gheronda-Iosif-Vatopedinul

Un alt motiv, la fel de necesar, care impune rânduiala programului este nestatornicia caracterului omului după căderea lui Adam. Dar şi starea de păcătoşenie, pe care fiecare dintre noi o poartă, toceşte curajul şi hotărârea. De asemenea, şi lipsa de experienţă, neştiinţa, felul necunoscut al războiului nevăzut şi inegalitatea acestei lupte, măresc, cum este şi firesc, descurajarea. Nici un alt factor omenesc nu întăreşte atât de mult reuşita noastră, cum fac hotărârea noastră tare şi stăruitoare şi programul bine rânduit.

Citeşte mai departe…

Categories: Cuvinte de folos Tags:

30 IUNIE: SF. GHELASIE DE LA RÂMEŢ (Viaţa, Slujba, Acatistul, Scrieri)

iunie 29th, 2018 Fără comentarii

Sf. Ierarh Ghelasie de la Râmeţ

(30 Iunie)

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

Până în anul 1978 se ştiau puţine lucruri despre acest sfânt trăitor pe pământ românesc, în străvechea mănăstire de la Râmeţ (jud. Alba), situată pe valea Geoagiului, într-o poziţie geografică de un farmec cu totul aparte. Biserica veche a mănăstirii – lucrată din piatră şi împodobită cu frumoase fresce – datează din veacul al XlV-lea. Prin anul 1762, din ordinal generalului austriac Bukow – trimisul împărătesei Maria Tereza – zeci de mănăstiri şi schituri româneşti din Transilvania au fost arse, distruse cu tunurile sau prefăcute în biserici parohiale. Între acestea se numără şi Râmeţul. A fost refăcută, dar în 1785 a fost distrusă din nou. Aşa se face că mănăstirea Râmeţ a fost închisă şi a rămas aproape pustie. Din când în când mai slujeau aici preoţi din satele învecinate. Abia după realizarea unităţii noastre de stat, deci după 1918, s-au reluat tradiţiile vieţii călugăreşti. Citeşte mai departe…

EPISCOPII – CEI MAI MARI DUŞMANI AI APOSTOLULUI PAVEL. DESIGUR, NU TOŢI. NU TOŢI.

iunie 28th, 2018 Fără comentarii

Legături:

MITROPOLITUL AUGUSTIN DE FLORINA FOC ŞI PARĂ ÎMPOTRIVA EPISCOPILOR LUXOLATRII ŞI IUBITORI DE HRAMURI CU MULT FAST ANTI-EVANGHELIC

APOSTOLUL PAVEL ESTE PERSONA NON-GRATA

PENTRU IUBĂREŢII DE HRAMURI DE ASTĂZI

 

         „…Se vor aduna şi episcopii cu engolpioanele lor şi cu mitrele lor cu pietre preţioase. Se vor aduna toţi-toţi acolo, sus. Ei, creştinii mei, vă entuziasmează acest hram? Vă entuziasmează veşmintele cele strălucitoare ale preoţilor noştri şi cârjele arhiereşti şi mitrele şi vocile şi hramurile? Nu ştiu. Doar un singur lucru vă spun. Închipuiţi-vă că în acel ceas, când toţi aceştia sunt adunaţi acolo, închipuiţi-vă că vine apostolul Pavel cu toiagul său, fără să aibă mitre pe cap.

 

            O, Doamne! Nu pot să mi-l imaginez pe Pavel cu o mitră. O, Doamne! Nu pot să mi-l imaginez pe Pavel cu bastoane, lux şi fast. Nu pot să mi-l imaginez pe Pavel cu maşini luxoase. Nu pot să mi-l imaginez pe Pavel dând ordine şi tunând şi fulgerând. Nu pot să mi-l imaginez pe Pavel ca pe Ali-Paşa guvernându-i pe credincioşi. Nu pot să mi-l imaginez aşa pe Pavel!… Toată această înfăţişare a clerului nostru este o negare a creştinismului! Aşadar, dacă în mod real, cu „paraşuta cerească”, ar coborî apostolul Pavel de sus, din cele cereşti, jos, pe pământ, în acel ceas şi oamenii ar striga: „Pavel Apostolul!”, – O! Atunci, fraţii mei! – s-ar schimba toată această regizare falsă, tot acest festival, pe care-l sărbătoresc toţi aceştia. Toţi aceşti psalţi, toţi aceşti preoţi cu veşmintele lor strălucitoare. Toţi aceşti episcopi, şi doar aceştia? Şi noi toţi, fraţii mei. Şi toată Atena, şi toată Elada, cu poporul şi clerul ei, cu săracii, cu bogaţii, cu împăraţii lor. Toată Elada. Dacă ne va stoarce… Dacă ne va stoarce, aşa cum storci jumătate de lămâie… Dacă ne va stoarce pe toţi – preoţi, psalţi, episcopi, călugări, pustnici, predicatori, teologi… Dacă ne va stoarce pe toţi, nu facem nici cât unghia mică a lui Pavel. Citeşte mai departe…

Categories: Cuvinte de folos, Mari duhovnici Tags:

Copilul meu, iau un burete şi şterg păcatele tale!

iunie 28th, 2018 Fără comentarii

coperta-1-doar

O,  dar-ar Dumnezeu să dispară din lume păcatul! Pământul ar deveni rai. Îmi veţi spune: Este posibil ca un om să rămână fără de păcat? Nu, desigur. Dar pentru aceasta Hristos a dat pocăinţa, prin care iartă păcatele. Şi orice om în lumea aceasta a alunecat, dar nu deznădejde! Ce să facem?! Ca paralizatul să alergăm la Hristos, ca desfrânata să plângem, ca tâlharul să ne pocăim. Să spunem: Hristoase, iartă-ne! Şi dacă o vom spune din inimă, atunci din ceruri se va auzi: „Îndrăzneşte, fiule! Iertate sunt păcatele tale!”. Copilul meu, iau un burete şi şterg păcatele tale şi ai grijă ca de acum înainte să nu mai păcătuieşti; să te păzești de păcat așa cum te păzeşti de şarpe (vezi Ecclesiasticul 21, 2). „Fugi și mântuiește-te”.

SURSA:

VOLUMUL 21 DIN SERIA “Ne vorbeşte Părintele Augustin, Mitropolitul de 104 ani” http://acvila30.ro/a-aparut-volumul-21-din-seria-ne-vorbeste-parintele-augustin-mitropolitul-de-104-ani_3/ 

MITROPOLITUL AUGUSTIN DE FLORINA: ESTE NEVOIE DE SARE!

iunie 22nd, 2018 Fără comentarii

coperta-1-doar

Este nevoie de sare. Există sare? Există. Cine sunt aceia care sunt sare duhovnicească?

Citeşte mai departe…

Categories: Cuvinte de folos Tags:

Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul: Mândria nu ne permite să ne izbăvim de patimi

iunie 22nd, 2018 Fără comentarii

Mândria nu ne permite să ne izbăvim de patimi

Foto: Bogdan Zamfirescu

‒ Cum este cu putinţă, Gheronda, să nu mă mândresc când văd că îmi vin gânduri înţelepte şi mă admiră colegii mei?

‒ Cele care ne vin în creier de sus, frate, sunt de la Dumnezeu. Ale noastre sunt cele pe care le scoate creierul nostru pe nas.

A fost întrebat de un altul:

‒ De ce atunci când mă rog ca să mă slobozesc de vreo patimă sau pentru vreun cunoscut al meu, câteodată mă aude Dumnezeu, iar alteori nu, deşi mă ostenesc în rugăciune?

Citeşte mai departe…

STAREŢUL SOFRONIE SAHAROV CĂTRE ÎPS IEROTEI, MITROPOLIT DE NAVPAKTOS: DOGMA SFINTEI TREIMI ARE LEGĂTURĂ CU VIAŢA NOASTRĂ

mai 27th, 2018 2 comentarii

STAREŢUL SOFRONIE SAHAROV CĂTRE ÎPS IEROTEI, MITROPOLIT DE NAVPAKTOS:

DOGMA SFINTEI TREIMI ARE LEGĂTURĂ CU VIAŢA NOASTRĂ

Cunosc un om în Hristos

ÎPS I. Vlachos

          ,,Dogma Sfintei Treimi are legătură cu viaţa noastră, de vreme ce omul este zidit după chipul şi spre asemănarea lui Dumnezeu. Care este legătura noastră cu Dumnezeu? Persoana ipostas. Tatăl trăieşte în Fiul şi întru Duhul Sfânt, Fiul trăieşte întru Tatăl şi întru Duhul Sfânt, iar Duhul Sfânt trăieşte întru Tatăl şi întru Fiul. Această unime nu anulează atributele ipostatice speciale ale persoanelor.”

          ,,Şi noi am fost zidiţi ca persoane pentru a avea comuniune cu Dumnezeu treimic. Înăuntrul nostru există principiul personal. După păcat am devenit indivizi, entităţi egoiste, dar acum, uniţi de Hristos, Cel ce lucrează şi activează în noi principiul ipostatic, devenim iarăşi persoane adevărate. Dumnezeu trăieşte în noi şi noi în El. Noi Îl iubim pe Dumnezeu şi pe toţi oamenii. Expresia persoanei lui Dumnezeu este dragostea Sa care a coborât până la iad, iar expresia persoanei noastre este dragostea noastră, care iarăşi coboară până la iad prin micşorarea de sine şi prin lepădarea de sine.”

  Citeşte mai departe…