Pe locul unde se găsea peștera celor șapte tineri, cu trecerea timpului s-a construit un ansamblu arhitectonic bisericesc. Acesta a fost descoperit după săpăturile arheologice care s-au făcut în apropierea orașului Efes în anul 1927.
Sfinţii Simeon şi Ioan – icoană rusească, Moscova, 1901
Sfinţii Părinţii Simeon şi Ioan erau de loc din Edessa Siriei, şi au trăit în zilele împăratului Iustin cel nou (aproximativ 518 d. H.). Erau buni prieteni şi au hotărât să meargă împreună la Ierusalim să se închine la Sfintele Locuri. După ce s-au închinat, au mers la Mănăstirea Sfântului Gherasim şi s-au făcut monahi, tunşi fiind de Cuviosul Nicon. Însă, înainte de a se împlini șapte zile de la tunderea lor în monahism, au plecat în pustie, unde au rămas împreună timp de 40 de ani, făcând asceză severă. Mai apoi, Simeon s-a întors la Ierusalim și s-a rugat Domnului să viețuiască neștiut de nimeni. Iar Dumnezeu a rânduit în așa fel încât Simeon era crezut nebun de către ceilalți. Cât timp a rămas la Emesa în Siria, a făcut multe minuni și a adormit în Domnul sărac și neștiut de nimeni. Mai apoi a ajuns acolo și Ioan, unde a aflat de moartea lui Simeon, și după puțină vreme a adormit și acesta.
Potrivit Sfântului Eucherius, Arhiepiscopul Lyonului la mijlocul secolului al IV-lea, Sfântul Victor de Marsilia [născut la o dată necunoscută și pătimitor de moarte mucenicească la Marsilia, pe 21 iulie 303 (sau 304)] a fost un militar roman, ofițer într-o legiune tebană compusă în întregime din creștini, şi masacrată în vremea stăpânirii împăratului Dioclețian (285-305) și a lui Maximian (285-305) la Agaune (astăzi Saint Moritz, în Elveția). Potrivit lui Amédée Thierry, istoric al secolului al XIX-lea, Victor a fost ofițer în garda împăratului şi ar fi ajuns la Marsilia cu ocazia unei vizite în acest oraș a împăratului Maximian.
Moaștele Sfântului Paisie cel Mare se găsesc in Mănăstirea Coptă „Sfantul Paisie cel Mare“ din Wadi-El-Natrun, una dintre cele trei zone aflate în nord-vestul Egiptului, cuprinzand Kellia, Schetia și Nitria, unde, spre sfârșitul secolului al III-lea, au apărut simultan primele forme de viață monahală din lume. În prezent, Wadi-El-Natrun este considerată a fi un fel de reședință a Patriarhiei Ortodoxe Copte a Alexandriei și Egiptului.
Sfântul Paisie cel Mare, pomenit în Biserica Ortodoxă pe 19 iunie, sau Anba (Abba) Bishoy (Pishoy) cum îi spun creștinii copți, este unul din Părinții la care face referire „Patericul Egiptean“. S-a născut pe 8 abib (15 iulie, după calendarul nostru), în jurul anului 320, într-un orășel din Delta Nilului, într-o familie creștină.
Mai multe fotografii aici
Το διήμερο 28 και 29 Μαΐου πανηγύρισε ο υπό ανέγερση Ιερός Ναός του Αγίου Λουκά Αρχιεπ. Συμφερουπόλεως στην Ιερά Μονή Παναγίας Δοβρά Βεροίας επί τη μνήμη της μετακομιδής των ιερών του λειψάνων.
Ανήμερα της εορτής, το πρωί τελέστηκε πολυαρχιερατικό συλλείτουργο όπου προέστη ο Σεβασμιώτατος Μητροπολίτης Τρίκκης και Σταγών κ. Χρυσόστομος, συλλειτουργούντων του Σεβ. Μητροπολίτου Σταγών και Μετεώρων κ. Θεοκλήτου, ο οποίος χοροστάτησε και στον Όρθρο, του Θεοφιλεστάτου Επισκόπου Αρούσης & Κεντρικής Τανζανίας κ. Αγαθονίκου και του Σεβ. Μητροπολίτου Βεροίας, Ναούσης και Καμπανίας κ. Παντελεήμονος, ο οποίος κήρυξε και τον θείο λόγο. Citeşte mai departe…
Mănăstirea Sfintei Teodora se află în centrul oraşului Tesalonic, în apropierea pieţei Aristotel, pe strada ce duce către biserica „Sfânta Sofia”. Mănăstirea funcţionează drept cămin pentru monahii din Grecia şi din celelalte ţări ortodoxe ce studiază Teologia la „Tesalonic”.
În biserica mănăstirii, în pronaos se păstrează moaştele Sfintei Teodora din Tesalonic. Sfânta Teodora s-a născută în insula Eghina, din părinţi dreptcredincioşi, în perioada iconoclastă, în vremea împăratului Mihail al II-lea Valvos (820-829). La îndemnul părinţilor, s-a căsătorit la vârsta potrivită şi a născut o fiică. După aceea, din cauza năvălirii barbarilor, s-a mutat în cetatea Tesalonic, unde și-a crescut fiica purtând mare grijă de curăția sufletului ei și făcând-o mireasa lui Hristos. După moartea soţului ei, Sfânta Teodora a mers în mănăstire alături de fiica sa şi a primit tunderea în monahism. A avut o viaţă îmbunătăţită, încât, nu numai în viaţă, ci şi după moartea sa multe minuni a făcut. După câţiva ani de la trecerea la Domnul a fost descoperit în chip minunat trupul său neatins de stricăciune şi răspândind bună mireasmă. Cinstitele moaşte ale Sfintei Teodora se păstrează astăzi în Tesalonic, în mănăstirea închinată ei. Citeşte mai departe…
Ieri, 31 martie 2016, la orele 11:15 a.m., a avut loc ceremonia oficială de inaugurare a străzii Maica Maria Skobțova, în arondismentul 15 al Parisului, informează orthodoxie.com.
La propunerea primarului Parisului, Anne Hildago, în data de 12 noiembrie 2013, Consiliul Parisului a votat în unanimitate atribuirea numelui Maicii Maria Skobțova unei noi străzi în arondismentul 15 al Parisului.
La ceremonia de inaugurare au participat mai multe personalităţi, dintre care menţionăm pe Preasfinţitul Părinte Jean Renneteau, Episcop de Charioupolis şi locţiitor al Arhiepiscopiei Bisericilor Ortodoxe Ruse din Europa Occidentală – Exarhatul Patriarhiei Ecumenice, Excelenţa Sa Aleksandr Orlov, Ambasadorul Federaţiei Ruse în Franţa, şi Philippe Goujon, primarul arondismentului 15 al Parisului.
Cu acest prilej, Catherine Vieu-Charier, reprezentantul primarului Parisului, a susținut un discurs în care a evocat personalitatea luminoasă a Maicii Maria Skobțova și a subliniat faptul că nimic nu este mai drept și mai legitim decât a aduce un omagiu acestei femei ortodoxe, angajată din punct de vedere social și religios (să lupte) împotriva nedreptăților. Catherine Vieu-Charier a concluzionat că Maica Maria Skobțova a luminat și va continua să lumineze Parisul. (Vezi textul discursului în limba franceză).
La rândul său, primarul Philippe Goujon a afirmat că oferirea numelui Maicii Maria acestei străzi (care se situează nu departe de Str. Lourmel, unde Maria Skobțova a locuit în timpul șederii în Paris) era ceva logic și întru totul indispensabil.
Pentru Biserica Ortodoxă, în general, și pentru comunitatea rusă din Paris, în particular, Maica Maria este o eroină. Ea a și fost canonizată în anul 2004 de către Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului.
Sfânta Muceniță Maria Skobțova (în lume Elizaveta), cunoscută și ca Sfânta Maria din Paris sau Maica Maria, s-a născut în anul 1891 în Riga, Letonia, dintr-o familie de nobili. A fost prima femeie care a studiat la Academia de Teologie din Sankt-Petersburg. Conform actului sinodal al Patriarhiei Ecumenice privind canonizarea Sfintei, în anul 1935, aceasta depune voturile monahale, primind numele de Maria în cinstea Sfintei Maria Egipteanca. A înființat o Casă al Ospitalității și un cămin pentru persoanele fără adăpost, în arondismentul 15 al Parisului, oferind astfel o dimensiune duhovnicească acțiunilor sociale, contribuind totodată la dezvoltarea monahismului în oraș, în deșertul inimilor oamenilor. A înființat o asociație Acțiunea Ortodoxă, prin intermediul căreia erau ajutați șomerii, imigranții, cei fără adăpost și hrană. În perioada ocupației germane, a sprijinit evreii persecutați și, în special, copiii. În data de 31 martie 1945, conform mai multor mărturii, Maica Maria a fost gazată în lagărul de concentrare din Ravensbrück, luând locul altei persoane condamnate la moarte.
Maria Skobțova a primit din partea statului Israel titlul de Drept între Popoare, iar numele i-a fost înscris în memorialul Yad Vashem din Ierusalim.
În data de 16 ianuarie 2004, Patriarhia Ecumenică a hotărât trecerea în rândul sfinților a Maicii Maria Skobțova, împreună cu alți patru împreună-pătimitori: Gheorghe Skobțov, Pr. Dimitrie Klepinine, Elie Fondaminsky și Pr. Alexis Medvedkov. Citeşte mai departe…
Manastirea Lelic – Lelici – este o manastire ortodoxa aflata in localitatea Lelic, asezata la mica distanta de Valievo, Serbia. Manastirea se afla pe culmea muntelui Povlen, deasupra defileului Gradac, la numai 10 kilometri de Valievo si la doar cativa kilometri de Manastirea Celije. Din capitala tarii, Belgrad, si pana aici se fac in jur de doua ore.
Biserica din Lelic a fost construita in anul 1929, de catre Sfantul ierarh Nicolae Velimirovici. Abia in anul 1997 aceasta biserica va fi numita manastire. Biserica manastirii este inchinata Sfantului Nicolae, in interior pastrandu-se si Moastele Sfantului Ierarh Nicolae Velimirovici, un sfant al veacului nostru. Sfintele sale Moaste au fost aduse aici tocmai din America, unde sfantul a fost inmormantat. Citeşte mai departe…
Am ajuns în aşezământul monahal grecesc de la poalele muntelui Olimp în a opta zi a unui pelerinaj, în anul 2010. Mănăstirea Sfântului Efrem Sirul (cunoscut şi ca „Harpa Duhului”, „Diaconul din Edesa”, „Soarele Sirienilor” şi „Stâlpul Bisericii”) este unul din locurile de pe acest pământ care nu pot fi explicate, în ciuda oricărui exerciţiu al gândirii. Dar poate fi simţit, asemenea unei taine, chiar şi de la sute de kilometri distanţă.
Mănăstirea, aflată în apropierea oraşului Katerini, este un exemplu de hărnicie, dărnicie şi dragoste pentru Dumnezeu. Tăinuit, acest loc binecuvântat impresionează prin arhitectură, dar şi prin ospitalitatea maicilor, care au bunătatea şi răbdarea de a împărţi fiecărui pelerin dulceaţă, apă rece, ceai sau cafea. Citeşte mai departe…
Comentarii recente