Arhivă

Arhivă pentru ‘Imagini/fotografii’ Categoria

Mănăstirea Sfintei Cuvioase Teodora – Tesalonic, Grecia

aprilie 4th, 2020 Fără comentarii

Biserica Sf Teodora_Tesalonic

Mănăstirea Sfintei Teodora se află în centrul oraşului Tesalonic, în apropierea pieţei Aristotel, pe strada ce duce către biserica „Sfânta Sofia”. Mănăstirea funcţionează drept cămin pentru monahii din Grecia şi din celelalte ţări ortodoxe ce studiază Teologia la „Tesalonic”.

În biserica mănăstirii, în pronaos se păstrează moaştele Sfintei Teodora din Tesalonic. Sfânta Teodora s-a născută în insula Eghina, din părinţi dreptcredincioşi, în perioada iconoclastă, în vremea împăratului Mihail al II-lea Valvos (820-829). La îndemnul părinţilor, s-a căsătorit la vârsta potrivită şi a născut o fiică. După aceea, din cauza năvălirii barbarilor, s-a mutat în cetatea Tesalonic, unde și-a crescut fiica purtând mare grijă de curăția sufletului ei și făcând-o mireasa lui Hristos. După moartea soţului ei, Sfânta Teodora a mers în mănăstire alături de fiica sa şi a primit tunderea în monahism. A avut o viaţă îmbunătăţită, încât, nu numai în viaţă, ci şi după moartea sa multe minuni a făcut. După câţiva ani de la trecerea la Domnul a fost descoperit în chip minunat trupul său neatins de stricăciune şi răspândind bună mireasmă. Cinstitele moaşte ale Sfintei Teodora se păstrează astăzi în Tesalonic, în mănăstirea închinată ei. Citeşte mai departe…

31 martie: Sfânta Muceniță Maria de Paris (Skobtsova) – 31 martie 2016: Eveniment unic la Paris – Inaugurarea unei străzi în cinstea unei sfinte ortodoxe

martie 30th, 2020 Fără comentarii

Maica Maria Skobtsova

ORNAM1

ORNAM1

Ieri, 31 martie 2016, la orele 11:15 a.m., a avut loc ceremonia oficială de inaugurare a străzii Maica Maria Skobțova, în arondismentul 15 al Parisului, informează orthodoxie.com.

La propunerea primarului Parisului, Anne Hildago, în data de 12 noiembrie 2013, Consiliul Parisului a votat în unanimitate atribuirea numelui Maicii Maria Skobțova unei noi străzi în arondismentul 15 al Parisului.

La ceremonia de inaugurare au participat mai multe personalităţi, dintre care menţionăm pe Preasfinţitul Părinte Jean Renneteau, Episcop de Charioupolis şi locţiitor al Arhiepiscopiei Bisericilor Ortodoxe Ruse din Europa Occidentală – Exarhatul Patriarhiei Ecumenice, Excelenţa Sa Aleksandr Orlov, Ambasadorul Federaţiei Ruse în Franţa, şi Philippe Goujon, primarul arondismentului 15 al Parisului.

Cu acest prilej, Catherine Vieu-Charier, reprezentantul primarului Parisului, a susținut un discurs în care a evocat personalitatea luminoasă a Maicii Maria Skobțova și a subliniat faptul că nimic nu este mai drept și mai legitim decât a aduce un omagiu acestei femei ortodoxe, angajată din punct de vedere social și religios (să lupte) împotriva nedreptăților. Catherine Vieu-Charier a concluzionat că Maica Maria Skobțova a luminat și va continua să lumineze Parisul. (Vezi textul discursului în limba franceză).

La rândul său, primarul Philippe Goujon a afirmat că oferirea numelui Maicii Maria acestei străzi (care se situează nu departe de Str. Lourmel, unde Maria Skobțova a locuit în timpul șederii în Paris) era ceva logic și întru totul indispensabil.

Pentru Biserica Ortodoxă, în general, și pentru comunitatea rusă din Paris, în particular, Maica Maria este o eroină. Ea a și fost canonizată în anul 2004 de către Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului.

Sfânta Muceniță Maria Skobțova (în lume Elizaveta), cunoscută și ca Sfânta Maria din Paris sau Maica Maria, s-a născut în anul 1891 în Riga, Letonia, dintr-o familie de nobili. A fost prima femeie care a studiat la Academia de Teologie din Sankt-Petersburg. Conform actului sinodal al Patriarhiei Ecumenice privind canonizarea Sfintei, în anul 1935, aceasta depune voturile monahale, primind numele de Maria în cinstea Sfintei Maria Egipteanca. A înființat o Casă al Ospitalității și un cămin pentru persoanele fără adăpost, în arondismentul 15 al Parisului, oferind astfel o dimensiune duhovnicească acțiunilor sociale, contribuind totodată la dezvoltarea monahismului în oraș, în deșertul inimilor oamenilor. A înființat o asociație Acțiunea Ortodoxă, prin intermediul căreia erau ajutați șomerii, imigranții, cei fără adăpost și hrană. În perioada ocupației germane, a sprijinit evreii persecutați și, în special, copiii. În data de 31 martie 1945, conform mai multor mărturii, Maica Maria a fost gazată în lagărul de concentrare din Ravensbrück, luând locul altei persoane condamnate la moarte.

Maria Skobțova a primit din partea statului Israel titlul de Drept între Popoare, iar numele i-a fost înscris în memorialul Yad Vashem din Ierusalim.

În data de 16 ianuarie 2004, Patriarhia Ecumenică a hotărât trecerea în rândul sfinților a Maicii Maria Skobțova, împreună cu alți patru împreună-pătimitori: Gheorghe Skobțov, Pr. Dimitrie Klepinine, Elie Fondaminsky și Pr. Alexis Medvedkov. Citeşte mai departe…

MĂNĂSTIREA LELIC – SERBIA: MĂNĂSTIREA SFÂNTULUI NICOLAE VELIMIROVICI

martie 17th, 2020 Fără comentarii

Manastirea Lelic

Manastirea Lelic – Lelici – este o manastire ortodoxa aflata in localitatea Lelic, asezata la mica distanta de Valievo, Serbia. Manastirea se afla pe culmea muntelui Povlen, deasupra defileului Gradac, la numai 10 kilometri de Valievo si la doar cativa kilometri de Manastirea Celije. Din capitala tarii, Belgrad, si pana aici se fac in jur de doua ore.

Biserica din Lelic a fost construita in anul 1929, de catre Sfantul ierarh Nicolae Velimirovici. Abia in anul 1997 aceasta biserica va fi numita manastire. Biserica manastirii este inchinata Sfantului Nicolae, in interior pastrandu-se si Moastele Sfantului Ierarh Nicolae Velimirovici, un sfant al veacului nostru. Sfintele sale Moaste au fost aduse aici tocmai din America, unde sfantul a fost inmormantat. Citeşte mai departe…

Mănăstirea „Sfântul Efrem Sirul“ din Grecia : Dincolo de zidurile prin care se aude „Harpa Duhului“

ianuarie 27th, 2020 2 comentarii

Mănăstirea „Sfântul Efrem Sirul“ din Grecia :

Dincolo de zidurile prin care se aude „Harpa Duhului“

139142_manastirea-sfantul-efrem-sirul-3

ORNAM1

Am ajuns în aşezământul monahal grecesc de la poalele muntelui Olimp în a opta zi a unui pelerinaj, în anul 2010. Mănăstirea Sfântului Efrem Sirul (cunoscut şi ca „Harpa Duhului”, „Diaconul din Edesa”, „Soarele Sirienilor” şi „Stâlpul Bisericii”) este unul din locurile de pe acest pământ care nu pot fi explicate, în ciuda oricărui exerciţiu al gândirii. Dar poate fi simţit, asemenea unei taine, chiar şi de la sute de kilometri distanţă.

Mănăstirea, aflată în apropierea oraşului Katerini, este un exemplu de hărnicie, dărnicie şi dragoste pentru Dumnezeu. Tăinuit, acest loc binecuvântat impresionează prin arhitectură, dar şi prin ospitalitatea maicilor, care au bunătatea şi răbdarea de a împărţi fiecărui pelerin dulceaţă, apă rece, ceai sau cafea. Citeşte mai departe…

Categories: Imagini/fotografii Tags:

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruş: VIAŢA ICONIZATĂ A SFÂNTULUI MAXIM KAVSOKALIVITUL (13 ianuarie)

ianuarie 12th, 2020 Fără comentarii

13-ian_viata-sf-maxim-kavsokalivitul-iconizata

Sfântul Maximos Cavsocalivitul (Μαξίμους ο Καυσοκαλυβίτης), Preadumnezeiescul Părinte al Bisericii, e pomenit pe 13 ianuarie şi a trăit 95 de ani. Şi am ales această Sfântă Icoană, care îi povesteşte viaţa pe scurt, pentru a sublinia fiecare secţiune în parte a icoanei.

Prima secțiune ne vorbește despre rugăciunea sa în fața Icoanei Maicii Domnului. Adică despre relația sa de mare profunzime cu Maica lui Dumnezeu. Pe care a rugat-o să-i dea harul rugăciunii minții[30]. Și a simțit în inima sa „o căldură și o flacără ce venea din Sfânta Icoană” și astfel a început să spună rugăciunea lui Iisus în mod tainic. Minune pe care i-a mărturisit-o Sfântului Grigorie Sinaitul[31]. Citeşte mai departe…

28 decembrie: VIAŢA SFÂNTULUI CUVIOS SIMON IZVORÂTORUL DE MIR, CTITORUL MĂNĂSTIRII SIMONO-PETRA (Ro, Gr)

decembrie 27th, 2019 Fără comentarii

28 dec_Sf Simon Izvoratorul de mir

ORNAM1

VIAŢA SFÂNTULUI CUVIOS SIMON IZVORÂTORUL DE MIR, CTITORUL MĂNĂSTIRII SIMONO-PETRA

Sfântul Simon a strălucit în Grădina Maicii Domnului în timpul veacului al XIII-lea, în vremea în care Imperial Bizantin era dezbinat şi slăbit din cauza celei de-a patra cruciade (1204), când capitala lui se mutase la Niceea (până în 1261).

Fugind de deşertăciunile acestei lumi, Simon s-a îndreptat către Sfântul Munte, ca să lucreze acolo la mântuirea sufletului său, pe lângă un părinte duhovnicesc. A ales un Bătrân încercat în nevoinţe, aspru şi exigent, căruia i s-a supus cu trup şi suflet, ca lui Dumnezeu însuşi. Ascultarea sa pilduitoare, smerenia, iubirea pentru părintele său duhovnicesc, care nu se ferea să-l mustre cu vorba şi chiar cu toiagul, l-au ridicat iute la o mare înălţime a virtuţii. S-a făcut minunat în ochii multor călugări athoniţi şi chiar Bătrânul său, în cele din urmă, nu l-a mai privit ca pe un ucenic, ci ca pe un frate de arme în războiul duhovnicesc. Însă nu se cuvenea ca cel care alesese să urmeze smereniei şi patimii lui Iisus să primească aceste semne de cinstire; aşa ca a dobândit, prin stăruinţă, binecuvântarea de a trăi în singurătate. După multe căutări, şi-a ales că sălaş o peştera mică, umedă, situată în partea de vest a Athosului, la înălţimea de peste trei sute de metri deasupra mării.

1 Pestera Sf Simon Citeşte mai departe…

SFÂNTUL CUVIOS IOAN MULTPĂTIMITORUL DE LA LAVRA PEŞTERILOR DIN KIEV, UCRAINA (18 iulie)

octombrie 31st, 2019 Fără comentarii

Acesta a fost un pustnic zăvorât nevoitor în marea Lavră a Peşterilor, care vreme de 30 de ani s-a luptat cu patima desfrânării, căreia i-a stat necontenit împotrivă şi pe care a biruit-o cu harul lui Dumnezeu şi atingându-se de moaştele sfântului cuvios Moise Ungurul (pomenit la 26 iulie).

Graiul este neputincios să înfăţişeze inimilor noastre grozăvia şi urâciunea luptei purtate de dânsul un număr aşa îndelungat de ani.

La început, vreme de 3 ani, nu mânca  nimic vreme de două-trei zile şi uneori chiar o săptămână întreagă. Priveghea în fiecare noapte, se ruga neîncetat. Descumpănit, merse la mormântul sfântului cuvios Antonie, ctitor al marii lavre, unde petrecu 3 zile şi 3 nopţi fără hrană şi apă. Acolo auzi vocea cuviosului Antonie spunându-i:

– Ioanecuv-ioan-multpatimitorul-de-la-lavra-pesterilor-din-kiev… Ioane…! Trebuie să rămâi aici la peştera mea, să trăieşti zăvorât în linişte şi rugăciune. Iar Domnul te va elibera de acest război al vrăjmaşului.

Primind binecuvântarea stareţului, sfântul Ioan se zăvorî în acel loc umed, strâmt, întunecos şi aspru, unde vreme de 30 de ani se luptă cu gândurile viclene şi cu patimile. În vremea aceea, din pricina grozăviei războiului trupesc, îşi scoase hainele şi îşi atârnă de mâini şi de picioare nişte fiare grele, însă fără a afla izbăvire. Atunci săpă în nisipul umed din peşteră o gropă adâncă în care intră până peste brâu.

În noaptea Învierii, fiind luptat de un diavol cumplit, strigă dintru adâncuri la Dumnezeu cerându-I milostivirea. Atunci văzu o lumină cerească, fiara cumplită dispăru şi auzi o voce spunându-i:

– Ioane… Ioane…! Te-am ajutat, precum Mi-ai cerut. Ai grijă de acum de sufletul tău, ca să nu păţeşti altele mai rele în veacul viitor!

Sfântul Cuvios Moise Ungurul

Sfântul Cuvios Moise Ungurul (26 iulie)

– Doamne, întrebă sfântul Ioan cu mâhnire, de ce m-ai lăsat atât de mult să mă chinuiesc?

– Te-am încercat după puterea răbdării tale. Trecând astfel focul ispitelor, te vei înfăţişa dinaintea Mea curat ca aurul.

Niciodată nu îngădui să fie încercat un om mai presus de puterile sale, ca să nu fie batjocorit şi învins de şarpele cel rău şi viclean. Tu însă, ca să scapi de războiul patimilor trupeşti, roagă-te la sfântul Moise Ungurul. Acesta se arătă mai puternic chiar decât dreptul Iosif în cuminţenie, şi de aceea îi poate ajuta foarte mult pe cei ce sunt luptaţi de patima curviei.

Atunci sfântul Ioan strigă:

– Doamne, pentru rugăciunile cuviosului Moise, miluieşte-mă!

Moaştele Sfântului Cuvios Moise Ungurul (26 iulie)

Şi îndată îl învălui o lumină minunată şi dulce, care rămase cu el fără încetare, astfel că nu mai avu de atunci nevoie de lumânări în peşteră pentru a citi.

Săvârşindu-şi calea nevoinţelor duhovniceşti, se mută la cele veşnice în anul 1160, iar la vremea rânduită de Dumnezeu, se aflară cinstitele sale moaşte răspândind bună mireasmă şi dăruind mângâiere şi tămăduire tuturor celor care îl cheamă în rugăciuni.

Sursa: sfintisiicoane.wordpress.com , foto: lavra.ua

De ziua pomenirii Cuviosului Serafim de Sarov (1.08.2019), Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie la Mănăstirea Sfântului Serafim din Diveevo (Foto, Video)

august 9th, 2019 Fără comentarii

20190801-SNV_2690-обр

La 1 august 2019, de sărbătoarea aflării moaștelor Cuviosului Serafim, Făcătorul de minuni de la Sarov, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie în Piața Schimbării a Față a Mântuitorului de la Mănăstirea de maici „Sfânta Treime” a Sfântului Serafim din Diveevo.

Serviciul de presă al Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii

27 iulie: Manastirea Sfantul Pantelimon – Sfantul Munte Athos

iulie 26th, 2019 Fără comentarii

Manastirea Sfantul Pantelimon – Sfantul Munte Athos

Manastirea Sfantul Pantelimon - Sfantul Munte Athos

Manastirea Sfantul Pantelimon, cunoscuta si sub denumirea de „Russikon”, este marea lavra a rusilor din Sfantul Munte Athos. „Russikon” este de fapt numele vechii asezari monahale rusesti, aflata mai sus, pe munte, in dreptul noii manastiri.

Manastirea ruseasca Sfantul Pantelimon este construita in partea de sud-vest a peninsulei athonite, intre Manastirea Xenofont si Manastirea Xiropotamu. Imbinand stilul local, cu cel tipic rusesc, ansamblul monahal condus de rusi este unul dintre cele mai vii si colorate din intregul Sfant Munte.

Citeşte mai departe…

Sfinţii Simeon şi Ioan, cei nebuni pentru Hristos – 21 iulie

iulie 20th, 2019 Fără comentarii

Sfinţii Simeon şi Ioan, cei nebuni pentru Hristos

Sfinţii Simeon şi Ioan – icoană, Moscova, 1901

                  Sfinţii Simeon şi Ioan – icoană rusească, Moscova, 1901

Sfinţii Părinţii Simeon şi Ioan erau de loc din Edessa Siriei, şi au trăit în zilele împăratului Iustin cel nou (aproximativ 518 d. H.). Erau buni prieteni şi au hotărât să meargă împreună la Ierusalim să se închine la Sfintele Locuri. După ce s-au închinat, au mers la Mănăstirea Sfântului Gherasim şi s-au făcut monahi, tunşi fiind de Cuviosul Nicon. Însă, înainte de a se împlini șapte zile de la tunderea lor în monahism, au plecat în pustie, unde au rămas împreună timp de 40 de ani, făcând asceză severă. Mai apoi, Simeon s-a întors la Ierusalim și s-a rugat Domnului să viețuiască neștiut de nimeni. Iar Dumnezeu a rânduit în așa fel încât Simeon era crezut nebun de către ceilalți. Cât timp a rămas la Emesa în Siria, a făcut multe minuni și a adormit în Domnul sărac și neștiut de nimeni. Mai apoi a ajuns acolo și Ioan, unde a aflat de moartea lui Simeon, și după puțină vreme a adormit și acesta.

Citeşte mai departe…