Arhivă

Arhivă pentru ‘Mari duhovnici’ Categoria

20 ianuarie: POMENIREA ADORMIRII STAREŢULUI TEOCLIT DIONISIATUL. IN MEMORIAM: SFATURI DUHOVNICEŞTI

ianuarie 19th, 2021 4 comentarii

Părintele Teoclit Dionisiatul – sfaturi duhovniceşti

De la manastirea Sf. Pavel ajung pe carari de munte la manastirea Dionisiu. Sf. Nifon cel ce va ajunge patriarh al Constantinopolului si apoi mitropolit al Tarii Romanesti a fost calugarit aici. Asa se explica faptul ca domnitorul Neagoe Basarab va reconstrui chiliile si biserica. Domnitorul Petru Rares va plati pictura bisericii si a trapezei. In tabloul votiv, el e reprezentat impreuna cu Elena Doamna si copii. Am sentimentul ca ma aflu intr-o biserica din Moldova! In biserica se gaseste icoana minunata a Maicii Domnului cu scene din acatist; numeroase lantisoare amintesc de minunile facute. Manastirea este renumita si pentru faptul ca aici se nevoiestel monahul Teoklitos, unul dintre cei mai cunoscuti scriitori bisericesti, acum in varsta de 90 de ani. E autorul celebrelor, ” Dialoguri la Athos „, traduse si in limba romana. Citeşte mai departe…
Categories: Mari duhovnici Tags:

SFÂNTUL MARCU EVGHENICUL, MITROPOLITUL EFESULUI – DESPRE SFINTELE TAINE

ianuarie 18th, 2021 Fără comentarii

Sf Marcu Evghenicul

ORNAM1

Urmand traditiei patristice, in viziunea Sfantului Marcu nu exista nimic din intelegerea abstracta si juridica a Sfintelor Taine. Acestea nu sunt pentru el obiect de speculatie filosofica. Nici un concept de tipul „ex opere operato”, „ex opere operans”, distinctia dintre acci­dent si esenta in prefacerea painii si vinului in Trupul si Sangele lui Hristos, etc. nu gasim la el. Pentru Sfant, tainele nu se dezvaluie celor ce le iscodesc, cum canta Biserica soborniceasca[2], ci celor care se pleaca inaintea lor cu frica si cutremur. Cand vorbim de cele duhovnicesti, nimic lumesc sau pamantesc sa nu fie in sufletele noastre. Toate cele pamantesti sa fie scoase din mintea noastra si sa ne facem ascultatori numai ai cuvintelor dumnezeiesti. Avem nevoie de multa frica, caci sunt vrednice de frica cele ce s-au spus, si infricosate sunt Tainele Bisericii”[3]. Sfintele Taine sunt un act sinergic*, ο impreuna lucrare a omului cu Dumnezeu. De altfel, intreg procesul mantuirii este un act sinergic. Dar si relatia dintre creatie si Creator este tot un act sinergic. Citeşte mai departe…

Sterghios Sakkos: MESAJUL UNUI SFÂNT – MARCU EVGHENICUL

ianuarie 18th, 2021 1 comentariu

Sterghios Sakkos:

MESAJUL UNUI SFÂNT – MARCU EVGHENICUL 

Sf Marcu Evghenicul

O figură harismatică, care şi-a lăsat o adâncă şi luminoasă pecete pe istoria Bisericii, este impusă cu o deosebită actualitate de către calendarul sărbătorilor acestei luni. Este Sfântul Marcu Evghenicul, antiunionistul. În zilele noastre, în care mişcarea ecumenică l-a neliniştit până şi pe cel mai simplu om şi se prezintă de-acum nu numai în haină bisericească, ci şi într-una surprinzător de socială, nimic nu este mai interesant, dar şi mai credibil decât să ascultăm mesajul celui care a fost odată  protagonist în aceste evenimente şi căruia după veacuri i s-a dat dreptate.
Marcu a fost de viţă nobilă şi în ceea ce priveşte sufletul, şi în ceea ce priveşte originea. Printre primele lecţii pe care le-a primit au fost şi insuflatele cuvinte ale lui Iosif Vriennie: „Credinţa noastră Ortodoxă! Aceasta este bogăţia noastră, aceasta slava, aceasta neamul, aceasta cununa, aceasta lauda”. „Nu ne vom lepăda de tine, iubită Ortodoxie! Nu vom minţi faţă de tine, Cinstire de Părinţi predanisită! Nu ne vom îndepărta de tine, Maică, bună-cinstire. Întru tine ne-am născut şi întru tine trăim, şi întru tine vom adormi! Iar dacă vremea o va cere, şi de mii de ori vom muri pentru tine”. Aceste cuvinte au fost o bornă în viaţa lui Marcu, au devenit o sfântă comoară, pe care s-a îngrijit să o păzească până la sfârşit neinovată şi nefalsificată. Citeşte mai departe…

PREDICA MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA POMENIREA SFÂNTULUI ATANASIE CEL MARE (18 ianuarie): LUPTE ŞI PERIPEŢII PENTRU ACRIVIA ORTODOXIEI

ianuarie 17th, 2021 2 comentarii

PREDICA MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA POMENIREA SFÂNTULUI ATANASIE CEL MARE (18 ianuarie):

LUPTE ŞI PERIPEŢII PENTRU ACRIVIA ORTODOXIEI

ORNAM1

 

st-athanasiosSă-i împletim laude? Suntem prea mici. Acela este gigant şi înălţimea lui naşte teamă. Cine citeşte viaţa lui se simte ameţit în faţa fizionomiei sale. Cu toate acestea vom gânguri puţine cuvinte în cinstea sa.

***

Sfântul Atanasie s-a numit mare, deoarece în epoca sa s-a luptat singur pentru a păstra credinţa ortodoxă. Ortodoxia era în pericol atunci. Se ivise o erezie, erezia lui Arie, care spunea despre Hristos că „a fost un timp când nu era”; cu alte cuvinte exista o perioadă de timp când n-ar fi existat.
Aceasta era o idee blasfemiatoare la adresa dumnezeirii Logosului şi a veşniciei lui Dumnezeu-Cuvântul. Aceasta, adică faptul că „a fost un timp când nu ar fi fost (nu ar fi existat)”, putem să o spunem despre toţi şi despre toate, dar nu despre Hristos. Pentru că nu a existat niciodată vreo perioadă de timp în care n-a existat Hristos. Este fără început, veşnic, supra-veşnic. Împotriva lui Arie s-a nevoit Marele Atanasie şi cu argumente din Scriptură l-a ruşinat. Pentru că Scriptura o ştia pe dinafară. Astăzi, noi creştinii, cu foarte mici excepţii, nu citim Scriptura, ca Marele Atanasie. Aşadar, a biruit prin credinţa sa, dar şi prin profunda cunoaştere a interpretării Sfintei Scripturi. Citeşte mai departe…

PREDICA MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA POMENIREA SFÂNTULUI ANTONIE CEL MARE (17 ianuarie): ÎNTÂMPLĂRI DIN VIAŢA SA

ianuarie 16th, 2021 1 comentariu

SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE: ÎNTÂMPLĂRI DIN VIAŢA SA

Sursa: 1

ORNAM1Astăzi Biserica noastră îl sărbătoreşte pe Antonie cel Mare. Vom spune câteva învăţături din viaţa lui.

***

Sfântul Antonie s-a născut în secolul al III – lea d.Hr., în epoca Marelui Constantin, în Alexandria. Avea părinţi evlavioşi, dar şi bogaţi, care murind l-au lăsat moştenitor al unei mari averi. N-a vrut însă să înveţe carte.

Încă de tânăr se ducea la biserică. Într-o duminică a auzit în Evanghelie că Hristos spune acelui om bogat care căuta desăvârşirea: „Dacă voieşti să fii desăvârşit, mergi, vinde ale tale şi dă-le săracilor” (Matei 19, 21), adică să îţi vinzi averile şi să le împarţi nevoiaşilor. Şi noi am auzit acest cuvânt de multe ori, dar nu ne impresionează prea mult. El a auzit acest cuvânt pentru prima oară şi nu a fost nevoie să-l mai audă o dată. Imediat a spus: „Acest cuvânt se referă la mine”. Şi imediat ce a ieşit din biserică, a luat eroica hotărâre şi a mers mai departe: a vândut toate cele moştenite – 300 de ţarini alese, a dat banii săracilor, iar după ce  s-a îngrijit de mica sa soră orfană, s-a dus şi a ieşit din cetate spre pustie. Acolo a trăit mulţi ani, peste 85. Cine poate să istorisească aspra sa luptă de acolo împotriva demonilor?

01_sf-antonie-cel-mare Citeşte mai departe…

VLĂDICA IEROTEI DE NAVPAKTOS DESPRE VEDEREA DUMNEZEIASCĂ A BOTEZĂTORULUI

ianuarie 6th, 2021 Fără comentarii

  13. Vederea de Dumnezeu a Sfântului Ioan Botezătorul

Vederea de Dumnezeu a Cinstitului Înaintemergător a fost mare. În vieţile sfinţilor, întâlnim adesea experienţe ale contemplării slavei Sfintei Treimi în Persoana lui Hristos, dar Sfântul Ioan Botezătorul a fost învrednicit nu numai de vederea Cuvântului, ci şi de auzirea vocii Tatălui şi de vederea Duhului Sfânt. Această contemplare nu a fost o vedere a simţurilor, deşi omul vede şi cu ochii trupeşti, care mai înainte se transfigurează spre a putea suporta vederea de Dumnezeu. Faptul că a fost vorba despre o revelaţie suprafirească şi despre apariţia Sfintei Treimi reiese din frazele folosite de Sfinţii Evanghelişti atunci când prezintă cele petrecute. Evanghelistul Matei spune: îndată cerurile s-au deschis (Matei 3, 16), iar Evanghelistul Marcu afirmă: a văzut cerurile deschise (rupte) (Marcu 1, 10). Aşadar, cerurile s-au deschis şi s-au sfâşiat. Citeşte mai departe…

MITROPOLITUL IEROTEI DE NAVPAKTOS DESPRE ARATAREA DUHULUI SFANT CA PORUMBEL

ianuarie 5th, 2021 Fără comentarii

 

12. Arătarea Duhului Sfânt ca un porumbel

  La arătarea Dumnezeului Treimic la râul Iordan a participat şi Duhul Sfânt, care este cea de-a treia Persoană a Sfintei Treimi, dar nu mai prejos decât celelalte două, pentru că este de o fiinţă cu Tatăl şi cu Fiul. Sfântul Ioan Botezătorul a văzut Duhul Sfânt…pogorându-Se ca un porumbel şi venind peste El (Matei 3, 16). Peste El se referă la Hristos în clipa în care Sfântul Duh S-a pogorât în chip de porumbel şi a rămas deasupra lui Hristos, s-a auzit mărturisirea Tatălui.
  De-a lungul timpului , au existat mai multe apariţii ale Sfântului Duh. Uneori, Se arăta în chip de adiere sau de tunet, iar alteori, sub formă de limbi de foc. Aici El Se arată ,,ca un porumbel’’. Nu era porumbel, ci părea a fi de forma porumbelului, pentru că Sfântul Duh nu este zidit, ci nezidit, la fel ca şi celelalte Persoane ale Sfintei Treimi. Citeşte mai departe…

Categories: Mari duhovnici Tags:

O ALTĂ PREDICĂ A FERICITULUI VLĂDICĂ AUGUSTIN LA BOTEZUL DOMNULUI: "ASCULTĂM DE HRISTOS?"

ianuarie 5th, 2021 Fără comentarii

 MITROPOLITUL AUGUSTIN DE FLORINA LA BOTEZUL DOMNULUI: 

ASCULTĂM DE HRISTOS? 

prima-coperta

Ateii şi materialiştii ne întreabă: Ce a făcut Hristos de la doisprezece până la treizeci de ani ai Săi? Unii, în chip samavolnic spun că în această perioadă, după cum tinerii se duc acum în afară la studii, aşa şi Hristos S-a dus undeva să studieze. Şi îşi închipuie că S-a dus în India şi acolo a învăţat arta fachirilor. Ce vom răspunde acestora? Lucrurile, potrivit cu Textele Sfinte, sunt foarte simple. Menţionez un singur exemplu. Eu sunt originar dintr-un mic sat din Ciclade. Dacă vă duceţi în satul meu şi întrebaţi, vă vor spune şi detalii din copilăria mea. Apoi, vă vor spune: a plecat din sat, s-a dus la şcoala primară, apoi la gimnaziu, apoi la universitate şi a studiat şi de atunci n-a mai venit… Le ştiu pe toate. Bătrânii urmăresc evoluţia copiilor satului. Ce vreau să spun? Hristos nu S-a născut într-un mare oraş, într-o metropolă. S-a născut într-un mic sat, Bethleem, şi a crescut în Nazaret – de aceea, se numeşte Nazarinean. Acolo a locuit. Dacă ar fi plecat, primii care ar fi ştiut-o ar fi fost compatrioţii Săi. Însă ei mărturisesc că Hristos nu a plecat nicăieri. Ne spune Evanghelia. Când S-a dus în satul Său, Nazaret, şi i-a învăţat, i-a surprins: cum cunoştea El atâtea lucruri, dacă nu a mers la şcoală – „carte… nefiind învăţat” – zice textul sfânt (Ioan 7, 15). Nu ar fi rămas uimiţi, dacă Hristos ar fi studiat în şcoli străine. În felul acesta se demolează imaginaţia necredincioşilor. Răspunsul la întrebarea acestora este că în perioada celor optsprezece ani, Hristos a trăit în anonimat, ca smerit tâmplar. Lucra în atelierul lui Iosif şi mânuia tesle şi fierăstraie. Era primul muncitor şi a sfinţit lucrul cu mâinile, salahoria, care era dispreţuită în lumea antică. Aşadar, lucra şi trăia în anonimat.  Citeşte mai departe…

Sfântul Cuvios Simeon de la Mănăstirea Pecersk din Pskov, Rusia (5 ianuarie) (1869 – 1960)

ianuarie 4th, 2021 Fără comentarii

Icoană a Sfântului Simeon cu cinstitele sale moaşte

Acesta încă din copilărie simţi chemare pentru viaţa monahală, căci vedea pe părinţii duhovniceşti care călcau pragul familiei sale. Odată, părintele Corneliu, monah la Mănăstirea Kripeţk, rămas peste noapte în casa lor şi dormind în camera tânărului, îi spuse:

– Vei fi monah, vei fi stareţ mare.

Pe când avea 10 ani, însufleţit de povestirile despre sfântul Serafim de Sarov, încercă şi el să se roage precum dânsul: găsi pe câmp o piatră mare şi începu a se ruga pe ea.

Spunând părinţilor dorinţa sa de a intra în monahism, tatăl său se mânie încercând a-l îndupleca să se căsătorească. Din această pricină petrecu o parte a tinereţii sale în casa părintească.

Izbutind în cele din urmă să calce pragul Mănăstirii Peşterilor din Pskov, intră în monahism, primind ascultare să ajute pe părinţii care construiau arhondaricul. Petrecu astfel vreme de 5 ani, ziua dăruindu-se muncii ostenitoare, iar noaptea cel mai adesea adormind la masă în faţa cărţii. Când era invitat de părinţi să meargă pe munte, în livadă, acesta refuza sub diferite pretexte nedorind să poarte convorbiri deşarte. Primi tunderea în monahism cu numele Vasian.

După o destulă vreme, fu hirotonit ierodiacon, iar mai apoi ieromonah, iar după aceea fu numit econom la mănăstirea Snetogorsk, unde viaţui 4 ani, până la revoluţie. Întorcându-se la mănăstirea de metanie, fu iară trimis la altă proprietate a mănăstirii: Mustoşcevo, unde petrecu câţiva ani în multe greutăţi. Întorcându-se în mănăstirea sa, primi ascultarea de proestos. Văzând că această ascultare este mai presus de puterile sale, ceru marea schimă pe care în cele din urmă o primi cu numele Simeon, fiind mutat într-o chilie murdară, întunecoasă, umedă, cu pereţii uzi şi aerul umed. Mult se osteni cuviosul părinte să o transforme într-o încăpere de locuit. Citeşte mai departe…

Categories: Mari duhovnici Tags:

Sfântul Ioan Maximovici despre Cuviosul Serafim de Sarov

ianuarie 1st, 2021 Fără comentarii

Cuvânt al Sfântului Ioan Maximovici despre Cuviosul Serafim de Sarov

 „În timpul verii se vor cânta cântece de Paşti” – s-a spus odinioară în Sarov

Sf Ioan MAximovici

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.

Au trecut 70 de ani de la moartea aceluia care a rostit aceste cuvinte. Pe 19 iulie 1903, întreaga Rusie sa adunat într-un singur glas în cântări de laudă, proslăvind pe Dumnezeu şi pe bineplăcutul Său. Într-adevăr, întreaga Rusie jubila atunci ca de Sfintele Paşti, ba chiar mai mult.
 
Apoi au venit vremuri groaznice pentru Rusia, dar amintirea Cuviosului Serafim nu sa stins şi nici nu s-a împuţinat. La fel vin la el ruşii şi îl proslăvesc atât pe pământul sfâşiat al patriei, cât şi în toate colţurile lumii pe unde s-au împrăştiat. Şi alte popoare încep să cunoască viaţa Cuviosului Serafim; viaţa lui este tradusă în diferite limbi, stârnind nu numai însufleţire, ci şi dorinţa multora de a aplica în propria lor viaţă învăţăturile pe care le aflăm din biografia Cuviosului Serafim. Astfel, în pofida tuturor schimbărilor produse în lume, amintirea Cuviosului Serafim nu numai că nu slăbeşte, ci rămâne ca o făclie luminând din ce în ce mai puternic omenirii.

Citeşte mai departe…

Categories: Mari duhovnici, Predici Tags: