Arhivă

Arhivă pentru ‘Mari duhovnici’ Categoria

17 noiembrie: POMENIREA CUVIOSULUI MUCENIC DANIIL (SANDU TUDOR), CARE ÎN TEMNIŢA AIUDULUI S-A SĂVÂRŞIT

noiembrie 16th, 2018 1 comentariu

MITROPOLITUL  ANDREI  ANDREICUŢ DESPRE PĂRINTELE DANIIL TUDOR

S-a scris mult despre Miscarea „Rugul Aprins” si despre mentorul ei, Parintele Daniil Tudor. Inalt Prea Sfintitul Dr. Antonie, Mitropolitul Transilvaniei, i-a consacrat o carte intreaga.

Eu voi veni cu cateva note din dosarul Parintelui Daniil, note ce ne intaresc convingerea ca elita duhovniceasca a Bisericii Ortodoxe a avut de suferit in perioada comunista. Cuvantul Mantuitorului s-a implinit: „Daca M-au prigonit pe Mine, si pe voi va vor prigoni; daca au pazit cuvantul Meu, si pe al vostru il vor pazi.”(Ioan 15, 20).

Daniil Sandu Tudor s-a nascut in 1896 si se numea, in mirenie, Alexandru Teodorescu. Pseudonimul literar era Sandu Tudor. Barbat frumos si elegant, casatorit de trei ori, cu o personalitate puternica, era atras de substratul tainic al lucrurilor. Cult si imprastiat, orientat inspre literatura patristica si mistica vietii calugaresti, ii placea sa se invarta printre oamenii Bisericii.

Prieten cu o elita de oameni invatati, de exemplu cu Alexandru Mironescu, ii va determina pe acestia la o viata religioasa profunda. El insusi avea studii universitare, dar neispravite, si era pasionat de publicistica. A colaborat la Revista „Gandirea”, iar mai apoi, prin anii 1930, scoate doua reviste: „Credinta” si „Floarea de foc „. La aceste reviste ii va avea colaboratori principali pe Zaharia Stancu, Al. C. Constantinescu, Cicerone Teodorescu, Eugen Jebeleanu si altii. Citeşte mai departe…

Categories: Mari duhovnici Tags:

PĂRINTELE ADRIAN FĂGEȚEANU (16 nov 1912 / † 27 sept 2011)

noiembrie 16th, 2018 Fără comentarii

pr-adrian-fageteanu1

(Video) Părintele Adrian Făgeţeanu – Despre vremurile din urmă 

Mărturii, Universul Credinţei, 30 septembrie 2012 

Părintele Adrian Făgețeanu a trecut la cele veșnice pe 27.09.2011, în spitalul „Dr. Marius Nasta” din București . Trupul neînsuflețit al părintelui a fost înmormântat sâmbătă, 01.10.2011, la ora 12.00, în cimitirul Mănăstirii Lainici. Veșnica lui pomenire!

ÎPS Andrei Andreicuț despre Părintele Adrian Făgețeanu

Eram preot în Turda. Un mijloc eficient de misiune, mai ales pentru acele vremuri, era pelerinajul. În cadrul unui pelerinaj am ajuns la Mănăstirea Surpatele. Nu bănuiam atunci că Părintele Adrian, duhovnicul mănăstirii, are în spate o viață zbuciumată de mărturisitor. Era blând și binevoitor, receptiv la necazurile oamenilor și dispus la a-i povățui pe cei tineri. Mai târziu l-am întâlnit la Mănăstirea Antim. Citeşte mai departe…

16 nov 2018 – 115 ani de la nașterea Părintelui Dumitru Stăniloae

noiembrie 16th, 2018 Fără comentarii

16 nov 2018 – 115 ani de la nașterea Părintelui Dumitru Stăniloae

dumitru-staniloae-03
La 16 noiembrie 1903 se năștea la Vlădeni, județul Brașov, cel mai mare teolog ortodox contemporan, părintele Dumitru Stăniloae. De la acel moment, acum, în luna noiembrie, aniversăm 110 ani de la nașterea sa, ceea ce ne oferă ocazia să evocăm personalitatea şi opera marelui nostru teolog. Astăzi, numele părintelui Stăniloae îl întâlnim oricând dorim să aflăm lucruri legate de teologia ortodoxă. Părintele profesor Stăniloae a reuşit prin opera sa teologică să facă o sinteză neopatristică şi astfel să ne aducă în prim plan nouă celor de astăzi profunzimea şi frumuseţea gândirii patristice izvorâtă din paginile Sfintei Scripturi.

Pentru părintele profesor teologia trebuie înţeleasă ca ştiinţă a mântuirii şi a vieţii veşnice. Teologia sa este una a iubirii şi a comuniunii personale în centrul căreia stă dogma Sfintei Treimi. În acest sens, Sfânta Treime este plenitudinea persoanei în comuniune. Citeşte mai departe…

ARHIMANDRIT EMILIANOS SIMONOPETRITUL: Nu dori să vezi în chip simțit îngeri sau puteri sau pe Hristos

noiembrie 16th, 2018 Fără comentarii

Nu dori să vezi în chip simțit îngeri sau puteri sau pe Hristos

Nu dori sa vezi in chip simtit ingeri sau puteri sau pe Hristos

Nu dori să vezi în chip simţit îngeri sau puteri sau pe Hristos, ca să nu-ţi ieşi din minţi cu desăvârşire, primind lup în loc de Păstor şi închinându-te vrăjmaşilor demoni.

Dacă doreşti să vezi faţa Tatălui Care este în ceruri, să nu dai atenţie nici dacă ţi S-ar înfăţişa Hristos sau îngeri sau puteri! Hristos este cu adevărat prezent. Nu-i nevoie să-L vezi ca să spui că Hristos este aici, că Hristos e de faţă. Dacă vrei să-L vezi cu simţurile, adică cu ochii trupeşti, atunci încet-încet cugetul ţi se va destrăma, vei fi înşelat şi vei ajunge chiar şi să-ţi pierzi minţile. Vei vedea un lup în loc de Păstor şi te vei închina demonilor în locul lui Dumnezeu, aşa cum s-a întâmplat chiar şi cu unii sfinţi. Aşadar, roagă-te nu ca să ai vedenii, nu pentru altceva, ci numai dorind să vezi faţa Tatălui Care este în ceruri.

Citeşte mai departe…

Mitropolitul Ierótheos al Nafpaktosului: Cuvinte duhovnicești ale starețului Sofronie

noiembrie 14th, 2018 Fără comentarii

Cuvinte duhovnicești ale starețului Sofronie

– Mulţi Părinţi spun că fiecare creştin trebuie să se cerceteze pe sine, să-şi facă o analiză zilnică, să vadă cele bune şi cele rele. Pe mine însă nu m-a ajutat aceasta, ci cu totul altceva. Spuneam: „Ce voieşte Dumnezeu să fac astăzi?” Puneam înainte-mi poruncile lui Hristos şi înaintam către împlinirea lor, după cuvântul Apostolului Pavel: „Cele dinapoi uitându-le, şi la cele dinainte întinzându-mă, la semn alerg, la răsplătirea chemării cei de Sus a lui Dumnezeu întru Hristos lisus” (Filipeni 3:14) – aşa încât, în afară de căderile grosiere, pentru care trebuie o deplină şi întregitoare pocăinţă şi spovedanie, omul nu trebuie să se analizeze pe sine, nici să-şi cerceteze gândurile pentru a vedea de unde purced, nici dacă – şi cât Har are.

Omul nu trebuie să se iscodească pe sine însuşi, ci să aibă o pocăinţă adâncă. Desigur, pentru clericul care lucrează în lume, pocăinţa adâncă nu este pe deplin posibilă, şi poate nici de folos, căci atunci nu ar mai putea să se îngrijească de ceilalţi şi nici nu i-ar folosi pe prea mulţi.

Pocăinţa adâncă vine din smerenie şi din lucrarea Dumnezeiescului Har. Când smerenia se pierde, atunci toate se pierd. întreaga viaţă duhovnicească este arătată în Fericirile lui Hristos, care încep cu smerenia. Chiar şi cunoştinţele theologice pot naşte o satisfacţie egoistă ce le distruge pe toate.

Citeşte mai departe…

ARHIMANDRITUL EFREM VATOPEDINUL: CALEA SPRE SFINŢIRE A SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA [1]

noiembrie 13th, 2018 Fără comentarii

CALEA SPRE SFINŢIRE A SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA[1]

de Arhimandritul Efrem, Egumenul Sfintei Mănăstiri Vatopedi

 Prea Sfinţite, iubiţi fraţi în Hristos, 

În seara aceasta, în această sinaxă latreutică ni se prilejul să comentăm anumite întâmplări, după cum sunt relatate de Sfântul Filotei Kokkinos, Patriarhul Constantinopolului, care a scris Viaţa acestui mare Părinte al Bisericii noastre Ortodoxe, Sfântul Grigorie Palama, să le comparăm cu realitatea contemporană spre problematizare şi să identificăm elementele cele mai importante care au făcut posibilă calea spre sfinţire a lui Palama. Citeşte mai departe…

Categories: Mari duhovnici, ORTODOXIE Tags:

MITROPOLITUL IEROTEI VLAHOS: IMPORTANŢA ÎNVĂŢĂTURILOR SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA

noiembrie 13th, 2018 Fără comentarii

Importanţa învăţăturilor Sfântului Grigorie Palama 

În zilele noastre există multe ediţii ale operelor Sfântului Grigorie Palama, precum şi multe studii dedicate vieţii şi învăţăturilor sale. Aceasta reprezintă binecuvântarea cu totul specială a lui Dumnezeu faţă de epoca în care trăim.

ag-grigorios-pal-3

Cu toate că Sfântul Grigorie a trăit în secolul al XIV-lea, el are încă multe de spus vremurilor noastre, întrucât, aşa cum ştim, aceleaşi curente filosofice, teologice şi chiar sociale care prevalau pe vremea sa, predomină şi acum. Secolul al XIV-lea are trăsături comune cu secolul al XX-lea. De aceea, discuţiile ce au avut loc între Sfântul Grigorie Palama şi filosofii acelor vremi sunt de un mare interes şi acum. Sfântul Grigorie are foarte multe lucruri pe care omul contemporan le poate învăţa de la el. Suntem în măsură să stabilim marea importanţă a învăţăturilor Sfântului Grigorie Palama pentru triumful adevăratei credinţe, pentru monahism şi, mai ales, pentru Sfântul Munte.

1. În apărarea Ortodoxiei

Se poate observa destul de uşor marea semnificaţie a învăţăturilor sale pentru Ortodoxie în ceea ce priveşte problema atât de importantă a epistemiologiei. Citeşte mai departe…

PREDICĂ LA PRĂZNUIREA SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA A VLĂDICĂI AUGUSTIN DE FLORINA: „PACE VOUĂ…”

noiembrie 13th, 2018 Fără comentarii

agios-gregorios-palamas-485
ORNAM1

ORNAM1

PREDICĂ A MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA

PRĂZNUIREA SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA:

„PACE VOUĂ…”

În a doua Duminică din Post (din Postul Mare), este sărbătoarea Sfântului Grigorie Palama. Dar, în afară de această zi cu dată schimbătoare, Sfântul Grigorie este prăznuit şi la o dată fixă, pe 15 noiembrie (în calendarul Bisericii Ortodoxe Române pe 14 noiembrie – n. tr.).

Cine este Sfântul Grigorie Palama? S-au scris despre el cărţi întregi, dar noi să spunem câteva cuvinte. 

* * *

Ne aflăm în anul 1335 d.Hr. În Biserica Ortodoxă era pace. Pace! Există altceva mai dulce decât pacea? Pace în case, pace în societate, pace între popoare, pace în Biserică. Şi pentru că pacea este un bun foarte preţios şi cu totul necesar, de aceea şi Biserica noastră se roagă continuu ,,pentru pacea a toată lumea”.

Aşadar, era pace atunci în Biserica lui Hristos. Dar deodată Biserica s-a tulburat. Aşa cum, atunci când un vânt puternic suflă în larg, marea se tulbură şi ridică valuri sălbatice, tot aşa atunci când apare o erezie Biserica lui Hristos e tulburată, iar valurile spumegânde ale ereticilor lovesc corabia dumnezeiască şi caută să o scufunde. Erezia este una din cauzele care tulbură Biserica. Ereticii fac o mare stricăciune în Biserică. Îi despart pe creştini, pricinuiesc un război intern. Citeşte mai departe…

Categories: Mari duhovnici, Predici Tags:

Arhim. Simeon Kraiopoulos: Concurența și rivalitatea

noiembrie 13th, 2018 Fără comentarii

Concurența și rivalitatea

Trebuie să accentuăm un lucru la care, poate, n-am fost suficient de atenţi. De obicei spunem: Aici în lume, în societate, între ceilalţi oameni, omul trebuie să se lupte, să o scoată la capăt şi să-i ajute şi pe ceilalţi. Aici este încercarea, aici se va vădi dacă cineva este, cu adevărat, credincios şi dacă în cele din urmă se va mântui.

Acesta este, desigur, un adevăr. În realitate, în zilele noastre, omul, trăind în societate, se află într-o continuă rivalitate cu ceilalţi. Se judecă pe sine şi se compară cu ceilalţi şi nu poate să accepte, lesne şi liber, că este ceea ce este. Nu se hotărăşte lesne, liber, smerit şi având conştiinţa realităţii sale, să se lase în mâinile lui Dumnezeu, ci se complică. Deşi este om al lui Dumnezeu, om al Evangheliei, om bun care vrea să facă ceva se complică, se încurcă în vâltoarea, în harababura, în lanţurile care există în societatea contemporană, şi rămâne acolo. Deşi, ştie ce este păcatul şi acceptă că există păcat, totuşi se învârte în jurul lui, doar cu acesta se ocupă, doar pe acesta îl vede, cu riscul de a-şi crea complexe, încurcături, imagini ideale şi alte stări anormale.

Cel care, însă, va scăpa din această cursă, care nu se va mai compara pe sine cu ceilalţi, nu va mai rivaliza, nu se va mai îngrijora dacă poate sta alături de celorlalţi şi singura lui grijă va fi de a se afla singur cu Dumnezeu, se va izbăvi de stările psihologice anormale.

Citeşte mai departe…

AVVA EFREM FILOTHEITUL: Despre gânduri, năluciri și neatenție

noiembrie 13th, 2018 Fără comentarii

Despre gânduri, năluciri și neatenție

1. Postul nu înseamnă doar înfrânare de la mâncare, ci mai ales o strictă înfrânare a simţurilor. Atunci când simţurile sunt hrănite de lucruri din exterior, ele transmit o cantitate corespunzătoare de otravă minţii şi inimii, care ucide viaţa în Domnul a bietului suflet. Părinţii noştri au atâtea să ne spună despre sfântul post al simţurilor.

Întreaga lor învăţătură este în special îndreptată spre curăţirea minţii de năluciri şi gânduri păcătoase şi către curăţirea inimii de sentimente care o întinează. În plus, el ne învaţă că noi trebuie să alungăm orice rău de la bun început pentru a păstra sufletul curat. De îndată ce orice gând rău se apropie chiar pe nesimţite, este absolut necesar să-l alungăm şi să spunem de îndată rugăciunea lui Iisus. Şi atunci când în acest mod noi înfruntăm gândurile care vin de la simţuri şi de la diavol, foarte curând vom simţi bucuria şi câştigul dobândite din postirea simţurilor. Dacă Eva şi-ar fi înfrânat văzul, ea n-ar fi otrăvit pe urmaşii pântecelui ei, adică pe toţi oamenii care s-au născut din ea. Pe scurt, înfrânarea simţurilor îl mântuieşte pe om de iad.

2. Mă rog, copilul meu, ca tu să biruieşti gândurile de egoism şi de mândrie, căci din acestea şi din patimi asemănătoare izvorăsc toate celelalte patimi rele şi prin ele un biet suflet este aruncat peste stânca distrugerii. Să nu dai nici o atenţie gândurilor pătimaşe; ignoră-le complet, deoarece urâţenia răului e înscrisă pe chipul lor. Ignorarea gândurilor sugerate de diavolul aduce mântuirea. Smerenia e cea mai bună stratagemă, căci a nu te angaja în discuţia cu ele şi a alerga la Hristos prin rugăciune înseamnă smerenie.

Citeşte mai departe…