Arhivă

Arhivă pentru ‘Moaşte’ Categoria

28 septembrie: Soborul Sfinților Cuvioși din Lavra Pecerska cu moaște în „Peșterile de Aproape”

septembrie 27th, 2020 Fără comentarii

28 septembrie:

Soborul Sfinților Cuvioși din Lavra Pecerska cu moaște în

„Peșterile de Aproape”

Sfinții Cuvioși din Lavra Pecerska cu moaște în „Peșterile de Aproape” au două slujbe oficiale. Prima a fost alcătuită de ieromonahul Meletie orfanul (înscrisă în Acatistierul de la Kiev din 1764). A doua slujbă a Sfinților Cuvioși din Lavra Pecerska a fost alcătuită de Sfântul Dimitrie de Rostov.

Categories: ICOANE, Moaşte, ORTODOXIE, Pagini de Sinaxar Tags:

31 august: Sfântul Brâu al Maicii Domnului

august 30th, 2020 Fără comentarii

Sfântul Brâu al Maicii Domnului – 31 august

Sfântul Brâu izvorâtor de har al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu care se găseşte în Sfânta Mare Mănăstire Vatopedi este unicul odor care se păstrează din viaţa pământească a Maicii Domnului.

Racla cu o mare parte din Sfântul Brâu al Născătoarei de Dumnezeu.

Conform sfintei tradiţii şi istoriei Bisericii noastre, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la trei zile de la adormirea sa, a înviat şi s-a înălţat cu trupul la ceruri. În momentul înălţării ei, i-a dat Apostolului Toma Cinstitul său Brâu. Toma împreună cu ceilalţi Apostoli, după ce au deschis mormântul «nu au găsit trupul» Născătoarei de Dumnezeu. Astfel, Cinstitul Brâu constituie pentru Biserica noastră o dovadă a învierii şi înălţării cu trupul a Născătoarei de Dumnezeu la ceruri, într-un cuvânt, al mutării ei.

Citeşte mai departe…

Categories: Moaşte, ORTODOXIE, Pagini de Sinaxar Tags:

LA PROSLĂVIREA ARHIEPISCOPULUI FILARET… (9 august)

august 8th, 2020 Fără comentarii

LA PROSLĂVIREA ARHIEPISCOPULUI FILARET…

Arhiepiscopul Filaret al Cernigovului (1802-1866) a fost unul din cei mai învăţaţi arhierei ai sec. al XIX – lea. Absolvind Şcoala Duhovnicească din Şaţk, Serminarul Teologic din Tambov şi Academia Teologică de la Moscova, toată viaţa şi-a închinat-o studiului, ştiinţei şi slujirii lui Dumnezeu. În anii de studiu, tânărul seminarist şi viitorul ierarh l-a vizitat pe Sfântul Serafim de Sarov, care de altfel i-a şi prezis că va fi un mare luminător al Bisericii şi va deveni vestit în toată Rusia şi ca om de ştiinţă. Numele de „Gumilevski” l-a dobândit în timpul studiilor la seminar – pentru simplitate (de la latinescul “humilis” – smerit). A fost călugărit în timpul ultimului an de studiu la Academie, fiind în curând hirotonit în treapta de ieromonah. Rămânând în continuare în Academia de la Moscova în calitate de profesor, ieromonahul Filaret a predat aici Istoria Bisericii Universale, Teologia Morală, Teologia Pastorală şi Teologia Dogmatică. În 1833, a fost numit inspector, iar în 1835 – rector al Academiei de la Moscova, tot atunci fiind  ridicat la rangul de arhimandrit. Anume lui îi aparţine ideea traducerii în limba rusă a tuturor scrierilor Sfinţilor Părinţi, idee pe care mai târziu a susţinut-o şi Sfântul Filaret (Drozdov), Mitropolitul Moscovei. În anul 1941, arhimandritul Filaret a fost hirotonit în treapta de episcop de Riga, iar în 1848 a fost transferat în episcopia de Harkov, unde, în 1857, a primit rangul de arhiepiscop.  Citeşte mai departe…

31 iulie /10 octombrie: Sfântul Cuvios Mucenic Dionisie şi cei împreună cu el Cuvioşii Mucenici Neofit, Ambrozie şi Macarie de la Vatopedi

iulie 30th, 2020 Fără comentarii

dionisios vat 2

Sfântul Cuvios Mucenic Dionísie. Icoană contemporană

31 iulie /10 octombrie

Cuvioşii Mucenici Neofit, Ambrozie, Macarie şi Dionisie de la Vatopedi

Cuvioşii Mucenici Neofit, Ambrozie, Macarie şi Dionisie au fost monahi în Sfânta Mănăstire Vatopedi.

În 1820, ieromonahii Neofit şi Ambrozie, ierodiaconul Parthenie şi monahii Dionisie şi Dorótheos, iar mai târziu Macarie, au fost trimişi în Creta ducând cu sine sfinte moaşte, în urma rugăminţii pe care au primit-o din partea locuitorilor insulei, care sperau că se vor izbăvi astfel de ciumă, înspăimântătoarea molimă care care-i chinuia de multă vreme[1]. Sfintele obiecte şi moaşte pe care le-au dus cu ei monahii vatopedini erau următoarele: o parte din Cinstitul Brâu al Maicii Domnului[2] dăruit mănăstirii Vatopedi de împăratul Ioan Cantacuzino, o bucată din Cinstitul Lemn şi capul Sfântului Andrei din Creta.

Citeşte mai departe…

Categories: Minuni, Moaşte, ORTODOXIE, Pagini de Sinaxar Tags:

MOAŞTELE SFINTEI ANA, BUNICA LUI HRISTOS

iulie 24th, 2020 Fără comentarii

moastele-sf-ana

Moaştele Sfintei Ana (foto: Bogdan Budoiu http://bogdanbudoiu.ro/)

Moastele Sfintei Ana, mama Maicii Domnului si bunica Mantuitorului Iisus Hristos, se afla pastrate in Schitul Sfanta Ana, in Sfantul Munte Athos. Pe langa cele 20 de mari manastiri, pe Sfantul Munte Atos mai sunt si 12 schituri, care adapostesc obsti mai mici de calugari, precum si mai multe lacasuri ale pustnicilor. Fiecare schit apartine cate unei manastiri dintre cele mari. Citeşte mai departe…

Categories: Moaşte, ORTODOXIE, SFÂNTUL MUNTE ATHOS Tags:

Moaştele (mâna stângă) Sfintei Maria Magdalena de la mănăstirea Simono-Petra, Athos

iulie 21st, 2020 Fără comentarii

Moaştele (mâna stângă) Sfintei Maria Magdalena de la mănăstirea Simono-Petra, Athos

Silviu Cluci

La Mănăstirea Simono-Petra din Sfântul Munte Athos se păstrează cu mare evlavie mâna stângă a Sfintei Maria Magdalena. Datorită numeroaselor minuni, Sfânta Maria Magdalena este cinstită ca şi ctitor al mănăstirii.

Raclă de la Mănăstirea Simono-Petra ce conține un fragment din lemnul Sfintei Cruci (centru), mâna stângă a Sfintei Mironosițe, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena (în partea dreaptă), precum şi fragmente din moaştele Sfintei Ana, mama Maicii Domnului și moaştele Sfântului Mare Mucenic Pantelimon.

Potrivit tradiţiei, Sfânta Maria Magdalena a propovăduit Evanghelia în Fenicia, Egipt, Siria şi Roma. Către sfârşitul vieţii Sfânta Maria Magdalena, împreuna cu Maica Domnului, s-ar fi retras in Efes unde a şi trecut la Domnul. A fost înmormântată într-o peşteră din Efes, ce a devenit locaş de tămăduire pentru cei aflaţi în multe neputinţe. În anul 899, din porunca împăratului Leon al VI-lea Filosoful, moaştele Sfintei Maria Magdalena au fost mutate la Constantinopol, fiind aşezate în Mănăstirea „Sfântul Lazăr”.

Odorul cel de mult preţ al mănăstirii Simono-Petra

La Mănăstirea Simono-Petra din Sfântul Munte Athos se păstrează cu mare evlavie mâna stângă a Sfintei Maria Magdalena, mână care a atins marginea veşmântului Domnului nostru Iisus Hristos după Înviere (Ioan 20, 11-18). Mâna Sfintei Maria Magdalena este întreagă, cu piele şi tendoane, şi răspândeşte o bună-mireasmă. Cei care o sărută cu credinţă şi evlavie se încredinţează de faptul că este caldă, ca şi cum ar fi vie. Citeşte mai departe…

Categories: Minuni, Moaşte, ORTODOXIE Tags:

5 iulie: Descoperirea moaștelor Sfântului Serghie de la Radonej

iulie 4th, 2020 Fără comentarii

Sfântul Serghie de la Radonej

La data de 5 iulie 1422, Sfintele Moaște ale Sfântului Serghie au fost descoperite întregi și nestricate, iar la scurt timp, o icoană a Arătării Maicii Domnului a fost așezată pe mormântul Sfântului.

Încă din timpul vieții sale, Sfântul Serghie s-a învrednicit de darul facerii de minuni. Vești despre minunile săvârșite de Sfântul Serghie au început să se răspândească rapid, iar bolnavii au început să vină la el din satele din jur, dar și din locuri îndepărtate. Nimeni nu pleca de la cuvios fără să primească vindecare trupească și sufletească. Toți dădeau slavă pentru Sfântul Serghie, și-l cinsteau ca pe Sfinții Părinți. Ascet fiind nu a ținut seama de slava omenească, și a rămas un exemplu de smerenie pentru monahi.

Descoperirea moaștelor Sfântului Serghie de Radonej

În viața Sfântului Serghie este consemnată întâmplarea dinainte de nașterea sfântului, când mama sa, Sfânta Maria, a mers la Sfânta Liturghie în timpul căreia ea și cei ce se rugau acolo au auzit cum pruncul aflat în pântecele mamei sale a plans de trei ori: înainte de citirea Sfintei Evanghelii, în timp ce se cânta Heruvicul, și atunci când preotul a zis: „Sfintele Sfinților”.

Când s-au împlinit zilele și Sfânta Maria a născut un fiu, i-au pus numele Bartolomeu. Încă din primele sale zile de viață, copilul a uimit pe toată lumea cu postul său. Miercurea și vinerea nu accepta să sugă lapte și nici altceva nu accepta să mănânce. Atunci când Sfânta Maria utiliza ulei în prepararea mâncării, copilul refuza de asemenea să mănânce. Observând acest lucru, Maria a încetat să mai gătească cu ulei. Citeşte mai departe…

Categories: Moaşte, ORTODOXIE, Pagini de Sinaxar Tags:

19 iunie – Moaștele Sfantului Paisie cel Mare

iunie 18th, 2020 Fără comentarii

Moaștele Sfantului Paisie cel Mare

Moaștele Sfântului Paisie cel Mare se găsesc in Mănăstirea Coptă „Sfantul Paisie cel Mare“ din Wadi-El-Natrun, una dintre cele trei zone aflate în nord-vestul Egiptului, cuprinzand Kellia, Schetia și Nitria, unde, spre sfârșitul secolului al III-lea, au apărut simultan primele forme de viață monahală din lume. În prezent, Wadi-El-Natrun este considerată a fi un fel de reședință a Patriarhiei Ortodoxe Copte a Alexandriei și Egiptului.

Sfântul Paisie cel Mare, pomenit în Biserica Ortodoxă pe 19 iunie, sau Anba (Abba) Bishoy (Pishoy) cum îi spun creștinii copți, este unul din Părinții la care face referire „Patericul Egiptean“. S-a născut pe 8 abib (15 iulie, după calendarul nostru), în jurul anului 320, într-un orășel din Delta Nilului, într-o familie creștină.

Citeşte mai departe…

Categories: Imagini/fotografii, Moaşte, ORTODOXIE Tags:

11 iunie 2015, SIMFEROPOL: PROCESIUNEA CU MOASTELE SFANTULUI LUCA AL CRIMEEI (VIDEO)

iunie 10th, 2020 Fără comentarii

Categories: BISERICA UCRAINEI, Hramuri, Moaşte, VIDEO Tags:

8 iunie: Aducerea moaștelor Sfântului Mare Mucenic Teodor Stratilat

iunie 7th, 2020 Fără comentarii

Aducerea moaștelor Sfântului Mare Mucenic Teodor Stratilat

Categories: Moaşte, ORTODOXIE, Pagini de Sinaxar Tags: