Arhivă

Arhivă pentru ‘Pagini de Sinaxar’ Categoria

SFÂNTUL GHERASIM DIN KEFALONIA (+1579) – 20 octombrie

octombrie 19th, 2018 Fără comentarii

SFÂNTUL GHERASIM DIN KEFALONIA

(+1579) – 20 octombrie

Citiţi şi:

Cuviosul Gherasim s-a născut în Tríkala Corintului la anul 1509, din părinţi vestiţi, Dimitrie şi Kali Notara. De la o vârstă timpurie a cunoscut zădărnicia acestei lumi şi s-a înstrăinat de ea, ca să nu mai aibă piedici în dumnezeiescul său ţel. A peregrinat prin diferite locuri, prin Zákinthos, Thessalia, Thessalonic, Constantinopol, Calcedon, căutând să întâlnească oameni virtuoşi de la care să ia pilde de virtute şi de nevoinţă.

Pe la anul 1536 a mers în Sfântul Munte, unde a vieţuit destulă vreme, în mai multe locuri. În Sfântul Munte a primit şi schima mare şi îngerească a monahilor şi, întâlnind cuvioşi nevoitori, a dobândit mare folos. Se menţionează că s-a nevoit în coliba Sfântului Vasilie, în pustia Kapsalei şi într-o mică peşteră, mai jos de cimitirul Schitului Sfintei Ana. Citeşte mai departe…

Categories: Pagini de Sinaxar Tags:

20 octombrie: Sfântul Mare Mucenic Artemie

octombrie 19th, 2018 Fără comentarii

Sfântul Mare Mucenic Artemie

sf-artemie1

20 octombrie: Biserica Ortodoxă îl sărbătorește pe Sfântul Mare Mucenic Artemie. Un fragment din moaștele sale se află din prima jumătate a secolului al XVII-lea la Mănăstirea Căldărușani din București.

Sfântul Artemie a fost comandant în oastea Sfântului Constantin cel Mare şi a fost martor la toate marile lui înfăptuiri. A văzut pe cer semnul Crucii, a participat la lupta de la Pons Milvius în anul 312 şi, potrivit tradiţiei, a însoţit-o la Ierusalim pe Sfânta Elena, fiind de faţă la aflarea lemnului Sfintei Cruci.

Citeşte mai departe…

Categories: Pagini de Sinaxar Tags:

19 octombrie: SFÂNTUL MUCENIC UAR, EGIPT

octombrie 18th, 2018 Fără comentarii

SFÂNTUL MUCENIC UAR, EGIPT

19 octombrie

Acesta a fost ofiţer roman în Egipt, iar în taină, creştin. Fiind atunci aruncaţi în temniţă şapte învăţători ai dreptei credinţe, Sfîntul Uar îi cercetă în legăturile lor, le aduse cele de trebuinţă şi le-a slujit lor cu rîvnă. El se minuna de chinul şi de răbdarea lor şi suferea de slăbiciunea sa de a-şi da pe faţă credinţa creştină faţă de autorităţi şi să se facă şi el mucenic pentru Hristos. Bărbaţii lui Dumnezeu însă îl întăriră, şi atunci îndată Uar hotărî să lepede de la el slăbiciunea. El se înfăţişă dinaintea chinuitorilor şi se dădu pe sine de bunăvoie la chinuri.

Unul dintre cei şapte bărbaţi ai lui Dumnezeu îşi dădu sufletul în închisoare, astfel încît, scoţînd răul eparh pe bărbaţi la întrebare, văzu că nu mai sînt şapte, ci şase. El ceru să afle ce este cu al şaptelea. Atunci Uar zise:

– Eu sunt al şaptelea.

Eparhul înnebunit de mânie l-a torturat pe Uar mai întîi. El porunci biciuirea cu toiege uscate peste trupul său gol, apoi să fie legat de un copac şi să i se taie trupul încet, bucăţică cu bucăţică. Aşa fu omorât sfântul mucenic Uar, aşa îşi dădu el sfântul său suflet în mâinile lui Dumnezeu. Iar trupul lui fu după aceea aruncat pe o grămadă de gunoi.

O femeie palestiniană pe nume Cleopatra, văduva unui ofiţer imperial, aflându-se de faţă la mucenicia lui Uar, împreună cu fiul ei, loan, luă în taină moaştele mucenicului de pe grămada cu gunoi şi le îngropă în casa ei. Apoi ea ceru învoirea eparhului ca să ia trupul bărbatului ei mort şi să îl ducă din Egipt în Palestina. Fiind văduvă de ofiţer, eparhul îi dădu fără zăbavă această învoire. Cu toate acestea, cinstita văduvă nu oasele bărbatului ei, care murise de ceva vreme, le luă ca să le ducă în Palestina, ci moaştele sfântului mucenic Uar. Astfel, ea le aşeză în satul naşterii ei, Edras, care se află lângă muntele Tabor, îngropându-le acolo cu cinste. În acel loc se săvârşiră multe minuni cu credincioşii care se închinau cu credinţă cerând mijlocirea sfântului. Văzând minunile săvârşite de sfântul mucenic şi evlavia celor care veneau aici în număr tot mai mare, Cleopatra ridică pe acel loc o slăvită biserică cu hramul numelui sfântului. Citeşte mai departe…

Categories: Pagini de Sinaxar Tags:

19 octombrie: ADUCEREA MOAŞTELOR CUVIOSULUI IOAN DE RILA (Viaţa, Testamentul)

octombrie 18th, 2018 Fără comentarii

19 octombrie: SFÂNTUL IOAN DE RILA

Sfantul Ioan de la Rila

Sfîntul cuvios părintele nostru Ioan, cel mare între postnici, era din hotarele slăvitei cetăţi Sredsca, din satul care se numea Scrina, în vremea împărăţiei iubitorului de Hristos, Petru, împăratul româno-bulgar, şi al împăratului grecesc Constantin Diogen, avînd părinţi dreptcredincioşi. După încetarea din viaţă a părinţilor săi, toate cele rămase le-a împărţit la săraci, căci din tinereţe a iubit pe Dumnezeu şi, luînd chip monahicesc, a ieşit din ţarina sa, neavînd pe trupul său decît o haină de piele. Suindu-se într-un munte înalt şi pustiu, se nevoia acolo cu viaţă îmbunătăţită, hrănindu-se cu buruieni sălbatice. După puţină vreme, din îndemnare diavolească, au năpădit noaptea asupra lui tîlharii şi, bătîndu-l foarte mult, l-au izgonit de acolo.  Citeşte mai departe…

Categories: Pagini de Sinaxar Tags:

19 octombrie: Cuvioasa Frideswida de la Oxford

octombrie 18th, 2018 Fără comentarii

st_frideswide_icon

Cuvioasa Frideswida de la Oxford

În urmă cu mai mulți ani, un tânăr student de la Oxford se simțea depășit de situație: șezând în bibliotecă și având în față teancuri întregi de cărți, a închis ochii și a început să se roage. Când a deschis ochii, privirea i-a căzut mai întâi pe inscripția în limba latină de pe tavanul bibliotecii, moto-ul Universității: Dominus Illuminatio Mea („Domnul este luminarea mea”). Fără să mai stea pe gânduri, s-a ridicat de pe scaun, a returnat cărțile, a ieșit din bibliotecă, s-a urcat pe bicicletă și a plecat înspre Binsey.

Acolo, la două mile de centrul Oxfordului se află o mică biserică medievală și o fântână. Această oază de pace este Biserica Sfintei Frideswida, protectoarea Oxfordului.

Citeşte mai departe…

Categories: ORTODOXIE, Pagini de Sinaxar Tags:

18 octombrie: Viaţa Sfinţilor Cuvioşi Simeon şi Teodor de la Mega Spileo

octombrie 17th, 2018 Fără comentarii
ORNAM1
Viaţa Sfinţilor Cuvioşi Simeon şi Teodor de la Mega Spileo
”cei doi tineri monahi au avut acelaşi vis în care Maica Domnului, însoţită de Sfinţii Apostoli Pavel, Andrei şi Luca, le-a poruncit să meargă în Ahaia pentru a găsi o icoană de-a ei sculptată acolo de Sfântul Luca.

Cei doi cuvioşi, Simeon şi Teodor, au fost fraţi după trup, născuţi în Tesalonic la începutul veacului al IV-lea. Proveniţi dintr-o familie cucernică şi educată, tinerii au învăţat teologia, filosofia, retorica şi poezia. Insuflaţi de nevoinţele pustiei, care înfloreau la acea vreme, ei au îmbrăţişat monahismul şi au vieţuit pe rând în Muntele Olimp, Muntele Ossa şi Muntele Pelion. Mai pe urmă au călătorit în Ţara Sfântă şi pe Muntele Sinai. La întoarcerea din Sinai, au fost sfinţiţi preoţi de către Episcopul Maxim al Ierusalimului. Pe când se aflau încă în Ierusalim, cei doi tineri monahi au avut acelaşi vis în care Maica Domnului, însoţită de Sfinţii Apostoli Pavel, Andrei şi Luca, le-a poruncit să meargă în Ahaia pentru a găsi o icoană de-a ei sculptată acolo de Sfântul Luca. Primind binecuvântarea episcopului, ei au pornit spre coasta nord-estică a Peloponezului, creştinată de aceiaşi trei ucenici propovăduitori ai Evangheliei: Sfântul Pavel în Corint, Sfântul Andrei în Patras şi Sfântul Luca în ţinuturile din afară ale Ahaiei.

 

Citeşte mai departe…

Categories: ORTODOXIE, Pagini de Sinaxar Tags:

18 octombrie: Bătrânul Abimelec Aghiannanitul (1872-1965)

octombrie 17th, 2018 Fără comentarii

Bătrânul Abimelec Aghiannanitul (1872-1965)

Vrednicul de pomenire bătrân Abimelec – după numele civil, Gherásimos Bonákis – s-a născut în anul 1872 la Brósnero (Creta) și a adormit somnul cel veșnic al drepților în Grădina Maicii Domnului, în 1965, la vârsta de aproape 100 de ani. Nu a învățat foarte multă carte, terminând doar primele patru clase primare, apoi a ucenicit pe lângă un unchi de-al lui, și a învățat meseria de croitor. Nu a putut, însă, îndrăgi această meserie, pentru că, încă de la această fragedă vârstă, inima lui fusese străpunsă de săgeata erosului dumnezeiesc, iar singura dorință era aceea de a părăsi satul natal pentru a deveni pustnic la Sfântul Munte și a se dărui cu totul pe sine rugăciunii neîntrerupte, ascezei și postului.

1 Abimelech mon. Mikragiannanitis (1872-1965)

Bătrânul Abimelec Micragiannanitul (1872-1965)

Citeşte mai departe…

Categories: ORTODOXIE, Pagini de Sinaxar Tags:

17 octombrie: SFÂNTUL PROOROC OSEA – DESPRE LEPĂDAREA IUDEILOR ŞI VENIREA LUI ANTIHIRIST

octombrie 16th, 2018 Fără comentarii

VIAŢA SFÂNTULUI PROOROC OSEA (17 octombrie)

Sfântul prooroc Osea era fiul lui Veriin de la Valemot, din seminţia Isahar, bărbat temător de Dumnezeu. În acea vreme mulţi din poporul lui Israel, abătându-se de la Dumnezeu şi uitând facerile de bine şi minunile Lui, se închinau idolilor, iar el slujea lui Dumnezeu, Celui ce a făcut cerul şi pământul şi Care a scos pe părinţii lor din Egipt cu mână tare; îi învăţa pe oamenii cei rătăciţi de la adevăr şi îi întorcea prin sfaturile sale cele înţelepte la strămoşeasca dreaptă credinţă. Umplându-se de Duh Sfânt, mult a proorocit pentru Israel şi pentru venirea lui Hristos şi Învierea Sa, precum se vede în Cartea lui. Pentru că a scris prooroceştile sale cuvinte, însumând paisprezece capete care se socotesc în Sfânta Scriptură ca fiind grăite prin Sfântul Duh. Osea a vieţuit ani îndelungaţi, cu 822 de ani înainte de naşterea lui Hristos. Iar numele lui se tâlcuieşte: mântuitor, păzitor sau umbritor. A murit întru bătrâneţe adânci şi cinstite şi a fost îngropat cu pace în pământul său.

SFÂNTUL PROROC OSEA 

DESPRE LEPĂDAREA IUDEILOR ŞI VENIREA LUI ANTIHIRIST 

Lepădarea iudeilor [Osea 3:3-4; 4:5-6;9:17] 

A. Sfântul Chiril al Alexandriei comentează cele petrecute cu majoritatea iudeilor, după ce Iisus Hristos a înviat din morţi şi S-a înălţat la ceruri: ,,Dumnezeu-Tatăl le-a trimis pe Fiul Său, chemându-i la o slujire mai presus de Lege şi la cunoaşterea desăvârşită a binelui. El le-a trimis pe Fiul Său, pentru ca să-i izbăvească de povara fărădelegilor, ca să-i cureţe de tina păcatelor. Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său ca să-i facă pe toţi fii ai Săi, ca şi ei să poată moşteni slava, mărirea şi comuniunea Sfântului Duh – viaţa nestricăcioasă, bucuria fără de sfârşit şi Împărăţia cerurilor. Însă, în loc să se pregătească fără preget a primi harul Său şi a-L lăuda prin cuvinte de mulţumire, ei nu au făcut nimic din toate acestea, ci, dimpotrivă, ei s-au ridicat împotriva Lui, respingându-L prin neascultare, nesocotind semnele Lui. Apoi, după ce au înfăptuit toată fărădelegea, au ajuns până la urmă să-L răstignească. Astfel, au primit osânda de a îndura chinurile mai înainte vestite prin prorocii cei sfinţi. Căci spus-a unul dintre aceştia: Dumnezeul meu îi va arunca de la Sine, că nu au ascultat de El. Să rătăcească printre neamuri! [Osea 9:17] […] Iar ei au fost lăsaţi pradă deznădejdii, au fost risipiţi pe faţa pământului, Templul lor a fost mistuit de flăcări şi Iudeea a fost călcată de picior străin.’’

Într-altă parte, Sfântul Chiril aduce din nou în discuţie chestiunea aceasta şi subliniază: ,,Dumnezeu S-a lepădat de ei, pentru că ei nu L-au ascultat; astfel s-au risipit cu toţii şi s-au făcut rătăcitori printre păgâni. […] Ia aminte la faptele acestea şi le înţelege spre întărirea credinţei tale în cele spuse aici. Căci, iată, au ajuns cu toţii pribegi şi străini în orice ţinut şi în oricare cetate, nicăieri nu mai pot să-şi păzerască slujirea curată după Lege, dar nici nu voiesc să primească slava şi bucuria unei vieţi trăită după înţelepciunea Evangheliei.’’ Citeşte mai departe…

17 octombrie: TROPARUL ŞI VIAŢA SFÂNTULUI CUVIOS MUCENIC ANDREI DIN CRETA (Gr, Ro, En)

octombrie 16th, 2018 1 comentariu

VIAŢA SFÂNTULUI CUVIOS MUCENIC ANDREI DIN CRETA

 17 octombrie 

sf-mc-andrei-din-creta_martiriul_

Martiriul Sfântului Cuvios Mucenic Andrei din Creta

ORNAM1
ORNAM1

După prigoanele cele multe în care s-a vărsat sângele sfinţilor mucenici pentru mărturisirea dumnezeirii şi a întrupării lui Iisus Hristos, fiind urmăriţi de împăraţii şi de domnii cei necredincioşi; când Biserica lui Dumnezeu, ca un pământ bine roditor, adăpându-se cu cinstitul sânge al robilor Domnului, se lăţise în toate marginile pământului şi acum se făcuse pace şi unire în casa Domnului şi înflorea dreapta credinţă; când se înmulţeau între popoare obiceiurile cele bune, se păzeau poruncile Domnului şi credincioşii mergeau din putere în putere, aflându-se în toate bunătăţile, atunci diavolul, zavistuind şi vrând acum să aducă pe oameni spre lepădarea de Hristos – nu la vedere precum lucrase mai înainte, ci cu meşteşug, sub chipul râvnei pentru Dumnezeu, a ridicat lupta împotriva icoanelor, ca oamenii, lepădându-se de sfânta icoană a lui Hristos, pe Însuşi Hristos să-L lepede, pentru că cinstea ce se face icoanei se urcă spre Acela a Cărui faţă este închipuită pe icoană.

Citeşte mai departe…

16 octombrie: SFÂNTUL GALL, APOSTOLUL ELVEŢIEI (TROPARUL, VIAŢA ŞI ACATISTUL) [Fr]

octombrie 15th, 2018 Fără comentarii

sfantul-gall

SAINT GALL MOINE ET HIGOUMENE D’HELVETIE,

fêté le 16/29 Octobre

Tropaire Ton 8 
 

Comme compagnon du grand saint Colomban,/ 
ô Père Gall, tu as voyagé à travers tout le pays des Francs. / 
Et ta vie d’ascèse contrastait avec celle 
des prélats mondains que tu rencontrais./ 
Ouvre pour nous aussi, nous t’en prions,/ 
Les trésors du sacrifice et du combat de l’ascèse,/ 
Afin que nous aussi nous puissions atteindre la joie du salut éternel. 

 
Saint Gall, disciple le plus célèbre de saint Colomban, naquit vers le milieu du VIème siècle ( 551), en Irlande. Ses parents le confièrent dès sa jeunesse au monastère de Bangor, où il fut éduqué par saint Comgall et saint Colomban. 
 
Ce monastère était fort renommé pour son école dont l’excellence allait de pair avec la grande piété de ses moines. Le jeune Cellach qui devait devenir Gall, s’y rendit très expert en poésie et en Écriture sainte. Le jugeant digne de ce redoutable office, saint Colomban éleva Gall au sacerdoce, et après une longue période d’ascétisme, décida avec la bénédiction de saint Comgall – de l’emmener avec lui, et avec onze autres moines, pour prêcher la parole de Dieu. 

Citeşte mai departe…