Arhivă

Arhivă pentru ‘ORTODOXIE’ Categoria

23 februarie: Sfântul Cuvios Policarp din Briansk, Rusia

februarie 22nd, 2018 Fără comentarii

Sfântul Cuvios Policarp din Briansk, Rusia

(23 februarie)

Acest sfânt părinte a fost domnitorul Petru Ivanovici Boriatinski, urmaş vrednic al sfântului prinţ Mihail al Cernigovului (pomenit la 20 septembrie).

Dorind a se izbăvi de deşertăciunea lumii, se retrase pentru a petrece în smerenie, neştiut de nimeni, în mănăstirea Briansk unde îmbrăcă haina monahală cu numele Policarp. Mai apoi, ridică mănăstirea închinată Schimbării la Faţă a Domnului, unde îşi petrecu restul vieţii în aspră nevoinţă. Citeşte mai departe…

Categories: Pagini de Sinaxar Tags:

Sfântul Paisie de la Neamț despre Post

februarie 22nd, 2018 Fără comentarii

Sfântul Paisie de la Neamț despre Post

” (…) Sculându-te de la masă, trebuie să fii puţin flămând, ca trupul să fie supus sufletului, să fie capabil de muncă şi să fie simţitor la activităţi în­ţelepte şi atunci patimile trupeşti vor fi biruite. Postul nu poate nimici patimile trupeşti în aşa măsură cum le nimiceşte hrana să­racă. Unii postesc un timp anumit, iar apoi se dedau la mâncăruri plăcute, căci mulţi încep postul şi alte nevoinţe grele peste puteri­le lor, iar apoi slăbesc din cauza necumpătării şi încep să caute mâncăruri gustoase şi odihnă pentru întărirea trupului. A proce­da astfel înseamnă să creezi ceva, iar apoi să distrugi, întrucât trupul din cauza lipsurilor din vremea postului este împins către plăceri şi mângâieri, iar plăcerile stârnesc patimi. Iar dacă cineva consumă pu­ţină hrană în fiecare zi, atunci el capătă un mare folos. Citeşte mai departe…

Categories: Cuvinte de folos Tags:

22 februarie: Sfântul Cuvios Varadat, pustnic în Siria

februarie 21st, 2018 Fără comentarii

Sfântul Cuvios Varadat, pustnic în Siria

(22 februarie)

 

Printre sfinţii pomeniţi de Biserică mai puţin cunoscuţi se află şi cuviosul părinte Varadat, mare nevoitor şi iscusit povăţuitor al celor ce veneau la dânsul.

Acesta era din cetatea Antiohiei şi îmbrăţişând viaţa sihăstrească şi plină de înţelepciune, se închise pe sine într-o chilioară. De acolo apoi se duse pe o culme de deal mai înaltă şi îşi făcut chilioară de lemn, atât de mică, încât abia îi încăpea trupul său în ea, fiind silit pururea să se plece. Citeşte mai departe…

Categories: Pagini de Sinaxar Tags:

ÎN MIERCUREA CEA CURATĂ, SEARA – TOATĂ SUFLAREA ORTODOXĂ ÎN BISERICI LA SLUJBA PAVECERNIŢEI MARI CU CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL. CEI CARE DIN MOTIVE BINECUVÂNTATE NU POT AJUNGE LA ACEASTĂ SLUJBĂ O POT CITI ÎN CASELE LOR DUPĂ CINĂ (PARTEA A TREIA)

februarie 21st, 2018 Fără comentarii

ÎN MIERCUREA CEA CURATĂ SEARA
SLUJBA PAVECERNIŢEI MARI

CU CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL
(PARTEA A TREIA)

Preotul zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru… iar de nu este preot, se zice: Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri… Şi cântăreţul cel rânduit începe aşa:
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Citeşte mai departe…

Categories: Rugăciuni Tags:

PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE: PRIMA SĂPTĂMÂNĂ A POSTULUI MARE

februarie 21st, 2018 Fără comentarii

03

ORNAM1

În vremea războiului duhovnicesc, spune Sfântul Maxim Mărturisitorul (Răspunsuri către Thalasie, 49), luptătorul trebuie să astupe izvoarele apelor celor dinafara cetăţii şi să nu se îndeletnicească decât cu rugăciunea şi cu muncirea trupului prin filosofia cea lucrătoare, adică cu ostenelile trupeşti.

Apele cele dinafară cetăţii sunt cugetele trimise de fiecare simţ din lumea sensibilă, care străbat sufletul asemenea unui râu ce trece prin cetate. Fiindcă diavolul se foloseşte tocmai de aceste cugete ca să ne dea război, de aceea în timpul luptelor duhovniceşti trebuie să ne oprim de la contemplaţia naturală şi să ne îndeletnicim numai cu rugăciunea şi cu nevoinţele trupeşti. Rugăciunea îndreaptă mintea către Dumnezeu, iar nevoinţele trupeşti îndreaptă pofta şi iuţimea spre cele duhovniceşti. Astfel, toate puterile sufleteşti sunt adunate la un loc şi îndreptate într-o singură direcţie spre Dumnezeu, şi omul capătă mare putere împotriva vrăjmaşului, despre care Însuşi Mântuitorul spune că nu se poate birui fără numai cu rugăciune şi cu post (Mc. 9, 29). Citeşte mai departe…

Categories: Cuvinte de folos, Mari duhovnici Tags:

22 Februarie: Cuviosul Baradát, sau viața între cufăr și haină de piele

februarie 21st, 2018 Fără comentarii

Cuviosul Baradát, sau viața între cufăr și haină de piele

Blessed_Baradatus_Roditis_Greece

Cuviosul Baradat, frescă deasupra intrării în biserica sa din Roditis, Grecia

Cuviosul Baradát era de origine din cetatea Antiohiei Siriei și, dorind de viața pustnicească și iubitoare de înțelepciune, mai întâi s-a închis pe sine într-o chilioară.

osios_varadatos

Cuviosul Baradat

Mai apoi s-a dus pe o înălțime și și-a făcut din lemn o colibă atât de mică, încât nu-i încăpea în ea tot trupul și astfel se silea pururea pomenitul totdeauna să se încovoaie.

Citeşte mai departe…

Categories: ORTODOXIE, Pagini de Sinaxar Tags:

DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (IV)

februarie 21st, 2018 2 comentarii

 

Marţi, 2 martie 1993

  Iată-mă şi în martie, prima lună de primăvară din punct de vedere calendaristic, dar practic mai este frig. În ultima zi din luna februarie am slujit la Fălticeni, parohia Sf. Ilie. Am crezut că va avea sorţi de izbîndă cu preotul Nicolae Anastase, adică să-l împac cu toţi ceilalţi preoţi şi credincioşi, dar n-am avut ocazia să-l cunosc. Am slujit cu părintele protoiereu şi alţi 3 preoţi doi din parohie. Biserica – frumos îngrijită, un cor deosebit, condus de la început de un dirijor cîntăreţ. O surpriză mi-a făcut întîlnirea cu o colegă de clasă primară, pe care n-am mai văzut-o din 1938, de cînd am terminat 7 clase primare, deci 54 de ani – Lucreţia Strungan din Ciumuleşti şi un alt coleg de facultate D-l Turcu, care a fost profesor la Seminar la Neamţ. Om de mare omenie şi bun credincios. Aş fi dorit să mă întîlnesc şi cu acei oameni răzvrătiţi, care n-au vrut să-l primească pe al doilea preot (Axinia) la parohia ce i s-a dat în Fălticeni. Am toată încrederea că Dumnezeu va lumina pe fiecare în parte, ca să vadă adevărul.

Sîmbătă, 7 martie 1993

  Sfinte au fost zilele din săptămîna aceasta a Postului Mare. Cu ajutorul lui Dumnezeu am participat cu toţii la Canonul cel Mare din cele patru zile şi fiecare din noi ne-am ostenit pe cît s-a putut, ca să postim şi mai ales să ne rugăm. O, cîtă bucurie duhovnicească ne-a dăruit Dumnezeu în aceste zile sfinte! În ziua de miercuri am săvîrşit Liturghia Darurilor mai-nainte sfinţite la M-rea Putna, acolo unde cu 16 ani osteneam cu părinţii şi fraţii împreună. Mi se rupea inima cînd acea bolnavă cuprinsă de demon răcnea în biserică, cînd i se făcea Sf. Maslu de către preoţi. I-am citit moliftele Sf. Vasile cu nădejdea că vor fi izgoniţi diavolii, dar încă nu s-au dus, pentru smerenia noastră. Cînd le-am zis: Ieşiţi din roaba lui Dumnezeu Angela şi vă duceţi pe pustii!, ei au spus că nu se duc acum, ci mai tîrziu. I-am întrebat cîţi sînteţi? Şi au zis că 10 sînt. Ca şi Apostolii odinioară am rămas neputincioşi în faţa acestor mari necazuri. Acesta este adevărul. Din trei bolnave, una s-a făcut sănătoasă şi a plecat: Teodora. 

 Miercuri, 10 martie 1993

  Cît de şubrede sînt fiinţele umane, mai ales cele ce se dăruiesc lui Dumnezeu. În mănăstire, lupta cu diavolul, cu lumea şi mai ales cu trupul este foarte grea. Poţi să ai de toate, dacă conştiinţa ţi-i îngreuiată de patimi, la nimic nu-ţi foloseşte. Este mare nevoie de duhovnici buni în mănăstiri, care mai întîi s-au vindecat ei de patimi sau ştiu să se lupte cu trupul. Mai greu este într-o mănăstire cu personal tînăr. La maici este şi mai greu, că aici este nevoie de un duhovnic cu experienţă, îngăduitor, dar şi aspru: îngăduitor cu fiul sau fiica duhovnicească, dar aspru cu păcatul – patima. Numai rugăciunea ne mai poate salva. Dar şi rugăciunea trebuie să fie cu trezvie şi multă insistenţă asupra gîndurilor ce tulbură viaţa noastră. Este de nevoie să putem deosebi răul de bine. Vrăjmaşul foloseşte tot felul de curse, ca să poată înşela pe om şi încă pe cei mai buni. Singura mîngîiere ne rămîne ca să ne rugăm Maicii Domnului ca să nu ne lase pradă vrăjmaşului şi să avem milă.

va urma

Stareţul Petroniu, un călugăr desăvârşit (†22 februarie 2011)

februarie 21st, 2018 Fără comentarii

Stareţul Petroniu, un călugăr desăvârşit

Părintele Daniel Prodromitul

În anul 1994, pe când eram stareţ la Schitul Vovidenia, în Neamţ, am pornit împreună cu câţiva părinţi într-un pelerinaj, îndreptându-ne către Sfântul Munte. Poposind întâi în insula Corfu, Mitropolitul locului, Timothei, ne-a primit cu multă căldură. Aflând că mergem în Athos, ne-a spus că acolo se nevoiesc trei părinţi romani cu viaţă sfântă: Părintele Dionisie Ignat, Părintele Ioan Gutu de la Colciu şi Părintele Petroniu de la Prodromu. Acelaşi lucru aveam să-l mai aud pe drum de la încă doi părinţi greci, aşa că, odată ajuns în Sfântul Munte, am dorit mult să le sărut mâna, să le cer binecuvântarea şi să-i rog să mă poarte în rugăciunile lor. Cu ajutorul Domnului, aşa s-a întâmplat.

Părintele Petroniu Tănase, fostul stareţ al schitului românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos – anul 2004 (Foto: Theodossios Simonopetritul))

Întorcându-mă în ţara însă, am luat din Sfântul Munte un dor după aceste locuri pline de har. După doi ani am primit din nou binecuvântarea să vin în Athos pentru o vreme, ca să mă liniştesc sufleteşte. Cu câteva zile înainte de a pleca, am ajuns la Preasfinţitul Gherasim Putneanul, cel care m-a hirotonit, şi i-am spus dorinţa mea. Iar el mi-a răspuns: „Dacă mergi şi faci ascultare de Petroniu, la sfârşitul vieţii nu vei mai trece prin vămi, vei zbura direct la Cer!” Citeşte mai departe…

Categories: Mari duhovnici Tags:

22 februarie 2016: În Georgia a fost cinstită prin rugăciune ziua pomenirii părintelui Gavriil (Urghebadze)

februarie 21st, 2018 Fără comentarii

229523.b

 

Pe 22 februarie s-au î229521.bmplinit doi ani din ziua aflării moaștelor sfântului părinte Gavriil, cel nebun întru Hristos. La mănăstirea Samtavro a fost oficiată o slujbă praznicală de către duhovnicul acestui așezământ, arhimandritul Lazăr (Gagnidze).

La serviciul divin au participat o mulțime de creștini. Aceasta se datorează faptului că exact în urmă cu doi ani a fost deschis mormântul părintelui Gavriil (Urghebadze) și au fost descoperite sfintele sale moaște.

După slujbă, arhimandritul Lazăr s-a adresat cu o predică celor prezenți. Cu doi ani în urmă se întâmpla ceva de neînchipuit, nemaiauzit în istoria contemporană a Georgiei, a menționat arhim. Lazăr. ,,Ortodocși din toată țara s-au adunat la mormântul părintelui Gavriil cu câteva zile înainte de descoperirea sfintelor sale moaște. Au venit și enoriași din alte țări. Era o sărbătoare a Ortodoxiei!’’

,,În memorie mi s-a întipărit pentru totdeauna fața blândă, senină a părintelui Gavriil. În privirea sa luminoasă nu se zărea nici o urmă a drumului anevoios al vieții, el a dus cu răbdare povara bolii, rămânând liniștit și încredințându-se în totalitate Dumnezeului său’’, a mai adăugat arhimandritul.

Episcopul Mihail (Gabricidze) își amintește de părintele Gavriil în felul următor: ,,Țin minte că înainte de tunderea mea în monahism, eram împreună cu frații duhovnicești într-o dispoziție sufletească foarte bună. Văzând această destindere duhovnicească, părintele Gavriil   s-a adresat către noi aspru, dar cu dragoste: ,,Ce faceți, bandiților? Oare chiar ați hotărât să deveniți călugări? ’’

Apoi ne-a îmbrățișat călduros, zicând: ,,Vă iubesc, pe voi, pe toți, frații mei! Of, câte scârbe și nevoi va trebui să îndurați! ’’

Ochii i s-au umplut de lacrimi. Cine știe ce prevedea el atunci?!

În pofida scârbelor, chinurilor, învinuirilor și înjosirilor, el le răspundea tuturor numai cu dragoste, repetând mereu: Dumnezeu este iubire!’’

222237.p_Moastele Sf Gavriil_Foto Arhimandritul John Mchedlishvili

222238.p_Moastele Sg Gavriil_Foto Arhimandritul John Mchedlishvili

Sfintele moaste ale Sfantului Gavriil Georgianul intr-o noua racla.

Foto: Arhimandritul Иоанн Мчедлишвили Citeşte mai departe…

Categories: ORTODOXIE, PATRIARHIA GEORGIEI, ŞTIRI Tags:

DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (VII)

februarie 21st, 2018 1 comentariu

Luni, 18 martie 1994

            A trecut cu ajutorul lui Dumnezeu şi Canonul Mare şi am participat şi la Liturghia Darurilor mai–înainte sfinţite, după care a urmat şi Sf. Maslu, potrivit obiceiului din această mănăstire, ca în fiecare vineri să se săvârşească Sf. Maslu după Sf.Liturghie. Nu este corect aşa; ar trebui să fie mărturisirea mai întîi, apoi Sf. Maslu şi la urmă Sf. Liturghie. Aşa este corect şi nu ştiu când se vor putea îndrepta toate aceste treburi. Tot astăzi m-am şi mărturisit la părintele Iachint; am făcut o mărturisire de când mă ştiu cu păcate. Le-am spus şi celorlalţi duhovnici la timpul potrivit, dar acum parcă am simţit nevoia să mai fac această mărturisire. Am anii care te conduc mai repede spre sfârşitul vieţii. Nu ştim când ne vine ceasul despărţirii de trup. Aş vrea ca ceea ce scriu să fie şi un fel de testament, făcut în două rânduri, dar dacă se va întâmpla să plec cât mai curând la Domnul, aş vrea ca ceea ce gândesc acum să se ţie seama la moartea mea. Primul gând îl am ca tot ce-am agonisit să rămână mănăstirii Bogdana. La rude, dacă o fi cazul, să li se dea câte ceva din obiectele civile ca încălţăminte, flanele, pijama etc. Bani nu am. Este un CEC de 30.000 lei pe termen, pus la Agenţia CEC Arad, altul cu 800 lei cu parolă – Buzău. Maica Onica Maria de la Slatina mi-a lăsat 200.000 lei, pe care i-a luat de pe pământul închiriat şi mi i-a încredinţat să fac ce doresc, adică să-i dau la o biserică. Sânt în CEC pe numele meu. Mănăstirea are drept asupra banilor. Citeşte mai departe…