Arhivă

Arhivă pentru ‘Rugăciuni’ Categoria

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFINŢII MUCENICI CHIRIC ŞI IULITA, MAMA LUI (15 iulie)

iulie 14th, 2020 Fără comentarii

Sf Chiric si Iulita

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFINŢII MUCENICI CHIRIC ŞI IULITA, MAMA LUI (+304)

Troparul Sfinţilor Mucenici Chiric şi Iulita, mama lui, glasul al 4-lea:

Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor, cununile nesctricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

Cântarea 1, glasul al 8-lea

Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând, israeliteanul striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Propovăduind pe Cuvântul, Cel Ce cu adevărat S-a născut din Tatăl şi S-a întrupat din Fecioara, v-aţi făcut mărturisitori patimilor Lui, prin patimi şi prin moarte.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Dumnezeiasca muceniţă, ca o lună luminoasă fiind, împreună cu soarele, Sfântul Mucenic Chiric, cel născut dintr-însa, luminează toată lumea cu razele minunilor.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

În locul celor curgătoare ai schimbat cele ce nicidecum nu se mişcă, muceniţă şi purtând pe fiul tău în braţe, împreună cu el ai întunecat rătăcirea celor fără de lege şi a diavolului.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Fiind de neam mărit, prin mucenicie şi prin chinuri de multe feluri te-ai făcut fiică a Împăratului Celui Nemuritor, Sfântă Muceniţă Iulita. Citeşte mai departe…

Categories: Canoane de rugăciune, Rugăciuni Tags:

ACATISTUL SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL (14 Iulie)

iulie 13th, 2020 Fără comentarii

ACATISTUL SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL

ORNAM1


(14 Iulie)

ORNAM1

Acatist – Orice astfel de rugăciune specială, poartă numele de Acatist. Prin numele de ACATIST se înţelege „Rugăciune citită în picioare”, deci este o rugăciune care se citeşte obligatoriu în picioare sau stând în genunchi, dar numai după rostirea rugăciunilor începătoare! (indiferent de numele Sfinţilor cărora se adresează!)
Tropar.
Săltaţi şi vă veseliţi, popoare, că iată în prisosul bucuriei se arată astăzi pârga cea sfântă a Athosului, folositorul şi mângâietorul nostru, blândul Nicodim. Căci prin râvna cea după Hristos Biserica o a luminat, îndreptând cele stricate şi părăsite prin nebăgare de seamă şi trecerea cu vederea, iar acum înaintea Sfintei Treimi neîncetat se roagă pentru sufletele noastre.
Condac 1.
Pe tine, moştenitorul Raiului şi luminoasa odraslă a Naxosului, Cuvioase Nicodim, cel mare în cuvânt şi în smerenie adânc, te lăudăm. Că întru adevăr nevoindu-te şi de la înalta pronie izvoarele bogăţiei de daruri revărsând, cunună cerească ai luat, iar Biserica într-un glas cântă: Aliluia!
Categories: Rugăciuni Tags:

12 iulie: Acatistul Cuviosului Părintelui nostru Paisie Aghioritul

iulie 11th, 2020 Fără comentarii

12 iulie: Acatistul Cuviosului Părintelui nostru Paisie Aghioritul

Dupa obisnuitul inceput, se zic:

CONDACELE SI ICOASELE

Condacul 1:

Să-l lăudăm toţi credincioşii într-un glas, pe cel trimis de Dumnezeu în aceste vremuri de cernere, spre mângâierea şi îndrumarea noastră, pe cel ce s-a nevoit în chip bineplăcut Stăpânului, arzând de dragoste pentru întreaga lume, pe Paisie mult minunatul, care inima şi-a pus pentru noi şi pentru mântuirea noastră, şi să-i cântăm cu mulţumire zicând: Bucură-te, Cuvioase Părinte Paisie, luminătorule al vremurilor de pe urmă!

Citeşte mai departe…

Paraclisul Sfintei Eufimia (16 septembrie, 11 iulie)

iulie 10th, 2020 Fără comentarii

Paraclisul Sfintei Eufimia

Paraclisul Sfintei Eufimia

(16 septembrie, 11 iulie)

Biserica Sfanta Eufimia – Calcedon

Preotul: face obisnuitul inceput, zicand: Binecuvantat este Dumnezeul nostru..
Citetul: Amin. Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!

Rugaciunile incepatoare: Imparate ceresc.. Sfinte Dumnezeule.. Preasfanta Treime.. Doamne miluieste (de trei ori) Tatal nostru..
Preotul: Ca a Ta este imparatia..
Citetul: Amin. Doamne miluieste (de 12 ori).

Slava.. Si acum.. Veniti sa ne inchinam..
Psalmul 142: Doamne, auzi rugaciunea mea..

Apoi cantam pe glas IV: Dumnezeu este Domnul.. (de 3 ori)

Apoi troparele acestea, glas IV, podobie: „Cel ce Te-ai inaltat pe cruce..”: Citeşte mai departe…

Categories: Rugăciuni Tags:

27 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN CERURI A ARHIMANDRITULUI SOFRONIE SAHAROV: Când harul e cu tine, nu mai vezi defectele altora.

iulie 10th, 2020 4 comentarii

27 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN CERURI

A ARHIMANDRITULUI SOFRONIE SAHAROV

 

Nimenea pe acest pământ nu poate fugi de suferinţe; şi deşi suferinţele trimise de Domnul nu sânt mari, oamenii şi le închipuie mai presus de puterile lor şi sânt zdrobiţi de ele. Aceasta se întâmplă din pricină că nu-şi smeresc sufletul şi nu se încredinţează voii lui Dumnezeu. Însă Domnul Însuşi îi călăuzeşte cu harul Său pe cei ce se predau voii lui Dumnezeu şi duc toate cu tărie, pentru Dumnezeul pe Care atâta l-au iubit şi împreună cu Care pururea se proslăvesc. Cu neputinţă este a scăpa de necaz pe lumea aceasta, însă cel ce se predă voii lui Dumnezeu duce cu uşurinţă necazul, văzându-l; ci punându-şi în Domnul credinţa, aşa trece necazul său.

„Pentru ca cineva sa faca misiune in mod ortodox trebuie sa aiba inaun­trul lui pe Duhul Sfant. Dar trebuie sa detina si cultura locului in care se gaseste. Atunci se poate darui celorlalti.”

„Trei lucruri nu înţeleg: 1) o credinţă adogmatică, 2) un creştinism nebisericesc, 3) un creştinism fără nevoinţă. Şi aceste trei: Biserica, dogma şi ascetica (adică nevoinţa creştină) sunt pentru mine un tot al vieţii.” – Scrisoare către D. Balfour, 21 August 1945.

„Dacă este să lepezi Simbolul Credinţei ortodoxe şi experienţa nevoinţei agonisită prin veacuri de viaţă în Hristos, atunci din cultura ortodoxă nu mai rămâne decât grecescul [glas] minore şi tetrafonia rusă.” – Scrisoare către D. Balfour.

O trasatura a dragostei celei mari catre Hristos este aceea ca nu poate coexista cu desfatarile trupesti in general si, mai intai de toate, cu cele mai puternice decat toate, cele erotice. Mintea omului, sub actiunea dragostei celei catre Dumnezeu, se desprinde de pamant si renunta la orice imagine pamanteasca, in timp ce legatura trupeasca raneste profund sufletul tocmai prin aceste imagini. Cunoastem ca multi abordeaza acest subiect intr-un mod cu totul diferit. Dar oare cuvantul Scripturii: „Nu va ramane Duhul meu pururea in oamenii acestia, pentru ca sunt numai trup” (Fac. 6, 3) nu se refera la ei?”

Din „Asceza si contemplatie” Sf. Man. a Cinstitului Inaintemergator, Essex -Anglia, 1996, pg 66)

„(Multi) ignora insa adevarata esenta a crestinismului. Crestinismul implica suferinta; dar prin suferinta patrundem in tainele fiintei. Suferinta face cu putinta intelegerea umanitatii si libertatii noastre. Curajul (duhovnicesc) se naste dintr-o credinta statornica in Hristos-Dumnezeu. Aruncarea noastra in necunoscut inseamna a avea incredere in Dumnezeu, parasirea nadejdii in mai-marii pamantului si hotararea de a pleca in cautarea unei vieti noi in care locul cel dintai sa-I fie dat lui Hristos.

Numai printr-o masura inca si mai coplesitoare a harului, aratata in iubirea de vrajmasi, devine mintea noastra inrudita cu Dumnezeu. Rugaciunea e ca o mana puternica ce se tine cu tarie de haina lui Dumnezeu, in tot timpul si in tot locul: in zarva multimii, in clipele placute de odihna, in ragazurile de singuratate. Este vital sa ne salasluim in rugaciune spre a contracara influenta distructiva si persistenta a lumii exterioare.”

 

Legături:

Viaţa Arhimandritului Sofronie Saharov

sofronie1Există fiinţe care, încă de la naştere, sunt mistuite de setea de absolut. Aceasta este o taină a persoanei umane şi a preştiinţei lui Dumnezeu. Născut la Moscova în 1896, într-o familie ortodoxă numeroasă, Părintele Sofronie este, cu siguranţă, una dintre acestea. Încă din fragedă vârstă a fost tulburat de marile întrebări metafizice. Foarte curând avea să conştientizeze caracterul tragic al existenţei umane, prin intermediul marii literaturi ruse şi de asemenea, prin intermediul istoriei care îmbrăca formele absurde ale Războiului şi ale eshatologiei sângeroase a Revoluţiei din Octombrie. Deşi ofiţer în trupele de geniu, părintele Sofronie nu a mers pe front. Avea să fie închis însă, de două ori, de poliţia bolşevică la închisoarea moscovită Liubianka. Citeşte mai departe…

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC PANGRATIE, EPISCOPUL TAVROMENIEI (9 iulie/ 9 februarie)

iulie 8th, 2020 Fără comentarii

09_07_Sf Pangratie

ORNAM1

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL SFINŢIT MUCENIC PANGRATIE, EPISCOPUL TAVROMENIEI

– Alcătuire a lui Teofan – 

Troparul Sfântului Sfinţit Mucenic Pangratie, Episcopul Taorminei, glasul al 4-lea:

Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la sânge Sfinţite Mucenice Pangratie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Cântarea 1, glasul 1.

Irmosul:

Cântare de biruinţă să cântăm toţi lui Dumnezeu, Cel Ce a făcut minunate minuni cu braţ înalt şi a mântuit pe Israel, că S-a preaslăvit.

Stih: Sfinte Sfinţite Mucenice Pangratie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. Citeşte mai departe…

Categories: Canoane de rugăciune, Rugăciuni Tags:

6 iulie: CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL SISOE CEL MARE

iulie 5th, 2020 Fără comentarii

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL SISOE CEL MARE

sisoe-mormantul-alexandru-mare-2

Se spune despre ava Sisoe că „atunci când a fost să se săvârşească, sezând părinţii lânga el, faţa lui strălucea ca soarele şi le zice lor: „Iată a venit ava Antonie”. Şi după puţin timp zice: „Iată a venit corul Profeţilor”. Şi iarăşi faţa lui a strălucit şi mai mult şi a zis: „Iată a venit corul Apostolilor”. Şi a strălucit îndoit faţa lui şi iată era ca unul care vorbeşte cu altcineva. Citeşte mai departe…

3 iulie: SFÂNTUL MUCENIC IACHINT (Viaţa, Canonul)

iulie 2nd, 2020 Fără comentarii

Sfântul Mucenic Iachint 

iachint

    Pe când Traian împărăţea în Roma, se făcuse prigoană mare împotriva creştinilor, pentru că era dată poruncă împărătească, ca toţi cei ce sunt sub stăpânirea lui să aducă jertfa zeilor; iar cei ce nu vor voi să facă aceasta să fie daţi la munci. În acea vreme era în palatele împărăteşti un tânăr ales, anume Iachint, de neam din Cezareea Capadociei, având vârsta de 20 de ani. Acesta stătea totdeauna înaintea feţei împăratului, fiind cu dregătoria postelnic. El era cu viaţă şi credinţă întreg înţeleaptă, creştin adevărat, slujind în taină lui HristosDumnezeu şi împodobindu-se cu curăţia, cu înfrânarea, cu blândeţea şi cu toate lucrurile cele bune.

Citeşte mai departe…

Categories: Canoane de rugăciune, ORTODOXIE Tags:

2 iulie: Așezarea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne (CANOANELE)

iulie 1st, 2020 Fără comentarii

Așezarea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne

 2 iulie
 asezarea_vesmantului_nascatoarei

Pe vremea binecredinciosului împărat grec Leon şi a soţiei sale, Verina, erau în Constantinopol doi bărbaţi cinstiţi din rânduiala senatorilor, anume Galvie şi Candid, fraţi buni după trup. Aceştia sfatuindu-se, au rugat pe împărat să-i lase să plece la Ierusalim, ca să se închine Sfintelor Locuri. Şi fiind sloboziţi, au plecat la drum şi, ajungând în Palestina, au mers în Galileea, vrând să ajungă în Nazaret, ca să vadă sfânta casă a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, în care – prin buna vestire a Arhanghelului Gavriil şi prin venirea Sfântului Duh -, a zămislit negrăit pe Dumnezeu Cuvântul.

    Deci mergând acolo şi închinându-se, s-au odihnit într-un sat mic, ce se întâmplase acolo aproape, căci se însera. Iar după dumnezeiasca purtare de grijă, au găzduit în casa unei femei văduve, evreică, care era bătrână cu anii şi cinstită prin viaţă curată. Şi pregătindu-se cina pentru dânşii, au văzut înăuntru o cămară osebită, în care erau multe lumânări aprinse, ardea tămâie şi ieşea bună mireasmă de aromate, căci acolo era ascuns cinstitul veşmânt al Preacuratei Maicii lui Dumnezeu. încă zăceau lângă cămara aceea şi mulţi bolnavi, iar Galvie şi Candid, văzând aceasta, se minunau de acel lucru străin şi socoteau că acolo se păzeşte ceva din Legea veche.

Citeşte mai departe…

30 IUNIE: SF. GHELASIE DE LA RÂMEŢ (Viaţa, Slujba, Acatistul, Scrieri)

iunie 29th, 2020 Fără comentarii

Sf. Ierarh Ghelasie de la Râmeţ

(30 Iunie)

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

Până în anul 1978 se ştiau puţine lucruri despre acest sfânt trăitor pe pământ românesc, în străvechea mănăstire de la Râmeţ (jud. Alba), situată pe valea Geoagiului, într-o poziţie geografică de un farmec cu totul aparte. Biserica veche a mănăstirii – lucrată din piatră şi împodobită cu frumoase fresce – datează din veacul al XlV-lea. Prin anul 1762, din ordinal generalului austriac Bukow – trimisul împărătesei Maria Tereza – zeci de mănăstiri şi schituri româneşti din Transilvania au fost arse, distruse cu tunurile sau prefăcute în biserici parohiale. Între acestea se numără şi Râmeţul. A fost refăcută, dar în 1785 a fost distrusă din nou. Aşa se face că mănăstirea Râmeţ a fost închisă şi a rămas aproape pustie. Din când în când mai slujeau aici preoţi din satele învecinate. Abia după realizarea unităţii noastre de stat, deci după 1918, s-au reluat tradiţiile vieţii călugăreşti. Citeşte mai departe…