Luni, 18 martie 1994
A trecut cu ajutorul lui Dumnezeu şi Canonul Mare şi am participat şi la Liturghia Darurilor mai–înainte sfinţite, după care a urmat şi Sf. Maslu, potrivit obiceiului din această mănăstire, ca în fiecare vineri să se săvârşească Sf. Maslu după Sf.Liturghie. Nu este corect aşa; ar trebui să fie mărturisirea mai întîi, apoi Sf. Maslu şi la urmă Sf. Liturghie. Aşa este corect şi nu ştiu când se vor putea îndrepta toate aceste treburi. Tot astăzi m-am şi mărturisit la părintele Iachint; am făcut o mărturisire de când mă ştiu cu păcate. Le-am spus şi celorlalţi duhovnici la timpul potrivit, dar acum parcă am simţit nevoia să mai fac această mărturisire. Am anii care te conduc mai repede spre sfârşitul vieţii. Nu ştim când ne vine ceasul despărţirii de trup. Aş vrea ca ceea ce scriu să fie şi un fel de testament, făcut în două rânduri, dar dacă se va întâmpla să plec cât mai curând la Domnul, aş vrea ca ceea ce gândesc acum să se ţie seama la moartea mea. Primul gând îl am ca tot ce-am agonisit să rămână mănăstirii Bogdana. La rude, dacă o fi cazul, să li se dea câte ceva din obiectele civile ca încălţăminte, flanele, pijama etc. Bani nu am. Este un CEC de 30.000 lei pe termen, pus la Agenţia CEC Arad, altul cu 800 lei cu parolă – Buzău. Maica Onica Maria de la Slatina mi-a lăsat 200.000 lei, pe care i-a luat de pe pământul închiriat şi mi i-a încredinţat să fac ce doresc, adică să-i dau la o biserică. Sânt în CEC pe numele meu. Mănăstirea are drept asupra banilor. Maica Gabriela şi părintele ierod. Gherasim să facă ce trebuie cu tot inventarul. Să dea la săraci din obiectele ce mai sunt de îmbrăcăminte. Obiectele de inventar – engolpioane, veşminte, să le dea bisericii. Mobilierul cu cărţile să rămână mănăstirii, aşa cum am spus. De va fi să plec la cele veşnice acum, aş dori să fiu îngropat la mănăstirea Neamţ, mănăstirea de metanie. O înmormântare cât de simplă, fără sobor. Preotul de rând să slujească prohodul după cum este în Moliftelnic. De îmbrăcat poate să fie oricum, fie numai călugăreşte cu mantie neagră sau cu veşmintele arhiereşti – dacă sunt în funcţie. În caz că voi fi retras din funcţie, atunci să fiu îmbrăcat numai călugăreşte. Aş dori să fiu la un schit undeva, ca să mă sfârşesc în pace. Cel care va fi mai mare să ţină în taină plecarea mea din viaţă, să determine pe doctor să-i dea certificatul de deces şi după ce mă va înmormânta, atunci să facă public plecarea mea din viaţă. Rog pe toţi cei ce i-am supărat să mă ierte şi eu îi iert din toată inima. P cei ce au dragoste îi rog să mă pomenească din dragoste. Treburile niciodată nu se termină. În prezent am la tipar lucrarea ,,Manuscrisele de la M-rea Secu” care şi de vor ieşi, să fie valorificate de mănăstirea care mă va înmormânta. La tipografie pt. 5000 exemplare am achitat prin Dl D-tru Apolaghiu [?] suma de 1.500.000 lei. Mai sunt dator M-rii Bogdana cu 100.000 lei, care trebuiesc recuperaţi din cărţile vândute, dacă le va cumpăra cineva. Cel ce va citi aici să nu se mire de cele ce-am scris. Trecerea Episcopului Roman Ialomiţeanul mult m-a mişcat şi m-a folosit duhovniceşte. A fost un ierarh de seamă, duhovnicesc şi modest şi mare tipicar în toate.
Citiţi şi:
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL: DOAMNE,… MI-AI DAT SĂ VĂD ŞI SFÂRŞITUL ANULUI ACESTA!
„La tipografie pt. 5000 exemplare am achitat prin Dl D-tru Apolaghiu [?] suma de 1.500.000 lei.”
Dumitru Apalaghiei
Pingback: DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (VIII) « PELERIN ORTODOX
Pingback: DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (XI) « PELERIN ORTODOX
Pingback: DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (XIII) « PELERIN ORTODOX