Acasă > ORTODOXIE > MITROPOLITUL AUGUSTIN DE FLORINA: TRĂDAREA CREDINŢEI ORTODOXE (XI)

MITROPOLITUL AUGUSTIN DE FLORINA: TRĂDAREA CREDINŢEI ORTODOXE (XI)

Mai bine să se stingă soarele!

Şi-acum, fraţii mei, vreau să închei cu cuvintele Sfântului Cosma Etolianul, a cărui rugăciune s-o avem. Spunea:
Multe cărţi am citit în Sfântul Munte. (Aproape 20 de ani a fost acolo. Am fost la Sfântul Munte şi am văzut unde s-a nevoit Sfântul Cosma şi s-a sfinţit, şi apoi a ieşit şi a propovăduit prin Elada. Zice deci Sfântul Cosma). Am citit multe cărţi, am citit şi Coranul şi toate cărţile din lume. Am înţeles, că una singură este dreapta credinţă, Ortodoxia. Aceasta este soarele. Celelalte sunt stele, făclii, mici lumini, care imediat ce iese soarele se sting. Când răsare soarele toate se sting, şi cele electrice, şi candelabrele şi chiar şi Luna pare întunecoasă.
Ortodoxia noastră este un soare care străluceşte, un soare întru totul strălucitor. Soare prin învăţătura Părinţilor noştri, soare prin Liturghia ei, soare prin minunile ei. Soare întru totul strălucitor, care încălzeşte toate inimile care cred în Adevărul Hristosului nostru. Dar să luăm aminte. Pentru că dacă nu luăm aminte, Ortodoxia se va pierde. Pentru că este copac al lui Dumnezeu şi fiecare copac pe care îl sădeşte Dumnezeu, chiar dacă se adună toţi diavolii, nu pot să-l dezrădăcineze. Acest copac este adăpat cu lacrimi, este adăpat cu sângele martirilor de demult şi al neomartirilor. Acest copac nu va putea să fie dezrădăcinat, pentru că este în inima noastră adânc înrădăcinat şi ca să iasă Ortodoxia, trebuie să ne iasă şi inima.
Da, Ortodoxia este un soare, dar trebuie să luăm aminte. Pentru că aşa acum prin rotirea pământului, soarele pleacă şi se duce deasupra altor ţinuturi, tot aşa există teama ca într-o zi să vedem acest soare plecând din binecuvântata noastră patrie şi ducându-se la alte popoare. Poate să se ducă jos în Uganda, poate să se ducă în Madagascar (notă: Atunci nu exista misiune în Madagascar. Elinii ortodocşi plecaseră. La fel şi preoţii elini. Şi totuşi părintele Augustin menţionează asta în 1964. Astăzi, după 40 de ani, acolo există Ortodoxie!), poate să plece altundeva – nu ştiu nici eu unde se va duce, şi noi să pierdem căldura ei, vom pierde lumina, vom pierde viaţa. Dar mai bine să se stingă soarele, decât să se stingă Ortodoxia în poporul nostru.
Dacă nu vom lua aminte, se vor întâmpla următoarele. Soarele va pleca departe, iar inimile noastre vor îngheţa, şi noi vom căuta Soarele cu telescoapele. Cu telescoapele vom căuta Ortodoxia noastră, şi nu o vom zări la orizont, pentru că VA APĂREA ÎN JURUL ORTODOXIEI UN AMESTEC ŞI O COMBINAŢIE A TUTUROR IDEILOR ŞI STĂRILOR, dar Ortodoxia noastră este curată, nu există nimic fals în ea.
Ca să nu se întâmple această nenorocire, va trebui să ne trezim toţi.
Fraţii mei, în loc să ceară să ne unim cu catolicii, să ne unim noi ortodocşii între noi. Să ne unim noi între noi şi atunci cu siguranţă Îl vom avea între noi pe Hristos. Să ne unim noi cu sârbii, cu românii, cu bulgarii…, fără să ne pierdem naţionalismul nostru şi dragostea faţă de patria noastră. Să ne unim aici în Elada neocalendariştii şi vechi calendariştii. Să ne unim toate corporaţiile, toate organizaţiile, toţi predicatorii.
Şi să fim, fraţii mei, toţi gata. Şi să proclamăm stare de alarmă. Pentru că nu ştim din clipă în clipă ce ne vor face. Să fim străjeri, ca să nu ne aflăm la un moment dat în afara Ortodoxiei. Exact pentru asta am scos şi am pus în circulaţie broşura “Străjeri, privegheaţi!”.
Şi să ştiţi foarte bine, că străjeri în Elada sunt conducătorii, şi trebuie să fie conducătorii. Străjer este arhiepiscopul, şi trebuie să fie. Străjeri sunt episcopii, străjeri sunt preoţii. Străjer însă, marele străjer al Ortodoxiei, nu este nici împăratul şi conducătorii, nici arhiepiscopul şi ierarhii noştri, nici preoţii noştri. Marele străjer al Ortodoxiei sunteţi voi, este binecredinciosul popor elen şi binecredinciosul popor elin niciodată, dar niciodată nu se va închina papei.
Pe mine mă pot numi fanatic, pot să mă numească cum vor. Am multe astfel de medalii. La celelalte medalii să-mi adauge vrăjmaşii mei şi încă o medalie: că sunt anti-catolic. Sunt şi voi fi până la sfârşitul vieţii mele.
Şi încă ceva, fraţii mei. Aşa cum vechii atenieni, care locuiau în acest colţ binecuvântat, i-au răspuns ocupantului persan, aşa să răspundem şi noi ameninţărilor papei: Dacă vreodată soarele îşi va schimba făgaşul, atunci ne vom supune şi noi papei. Dar de vreme ce soarele rămâne în făgaşul lui, de vreme ce râurile curg, de vreme ce există Elada, ea va rămâne ortodoxă. Şi Elada va rămâne ortodoxă în vecii vecilor. Amin.

NOTĂ:  POPORUL ESTE STRĂJERUL ORTODOXIEI:

Se îngăduie credincioşilor să-i judece pe preoţi şi pe episcopi, când aceştia încalcă dogmele şi nu învaţă drept cuvântul Adevărului?

Răspunzând la aceasta spunem următoarele:
a. Preoţii şi episcopii se aleg de către popor, prin urmare se judecă legal de către acesta.
b. În Biserica veche credincioşii l-au mustrat pe apostolul Petru, pentru că mânca împreună cu cei netăiaţi împrejur (vezi Fapte 11, 3).
c. Apostolul Pavel dă o poruncă credincioşilor să-i amintească lui Arhip – care era preot – de slujirea sa (vezi Coloseni 4,17).
Şi Părinţii zic:
a. “Trebuie ca ascultătorii să fie încercaţi în Scripturi şi să judece dacă cele zise de către dascăli sunt conforme cu Scripturile. Şi toate câte sunt străine să le respingă şi pe cei care stăruie în acestea să-i apostrofaţi cu putere” (Marele Vasilie).
b. “Cele zise în public şi cele făptuite în public să fie mustrate” (Sfântul Ioan Gură de Aur).
c. “Dacă întâistătătorul tău este şubred în petrecerea şi faptele lui, nu cerceta cu de-amănuntul. Dacă însă este şubred în credinţă, fugi şi părăseşte-l, nu numai dacă este om, ci chiar dacă ar fi înger din cer” (Sfântul Nicodim Aghioritul, “Despre deasa împărtăşire”, pagina 175).
d. “Nu vă supuneţi monahilor, nici preoţilor, nici episcopilor în toate câte vă sfătuiesc rău să cugetaţi (să credeţi)” (Sfântul Meletie Mărturisitorul).
e. “Cum se poate să nu se chinuiască cel care se face că nu vede şi tace, când legile dumnezeieşti şi canoanele sunt hulite!” (Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Vavila).
f. “Trebuie să arătăm curaj pentru Adevăr, chiar dacă câţiva s-ar scandaliza” (Marele Vasilie).
g. “Oricine ar zice lucruri diferite de cele poruncite, chiar dacă ar fi vrednic de crezare sau postitor şi ar face minuni şi nevoitor şi ar avea darul proorociei, să-ţi apară drept lup, care îmbrăcat în piele de oaie strică şi risipeşte oile” (Sfântul Ignatie Teoforul).
h. “Dacă episcopul sau preotul, cu adevărat ochii Bisericii, se comportă rău şi scandalizează poporul, pe unii ca aceştia trebuie să-i îndepărtezi. Căci mai de folos este fără aceştia să vă adunaţi în casa de rugăciune, decât să fiţi aruncaţi cu aceştia ca şi Ana şi Caiafa în gheena focului” (Marele Atanasie, v. p. 33, 199).

CE-AM CÂŞTIGAT

Am împărţit mii de “Spitha”. Ce-am câştigat nu se descrie. Pentru că există o mare propagandă, există a cincea falangă a papei în Elada. În neamul nostru şi banul cade.
Vreţi să vedeţi ce am câştigat? Am răspândit această broşură din sărăcie, din punga celor mici – pentru că niciun burghez nu susţine corporaţiile creştine. De la săracul şi harnicul nostru popor, de la copiii noştri care lucrează şi obosesc, am economisit banii şi am răspândit “Spitha” în douăzeci de mii de foi.
Ştiţi ce-am câştigat? Am câştigat ceva, încât atunci când mi-au adus la cunoştinţă copiii, supăraţi, eu am râs şi am simţit o bucurie. “Fericiţi veţi fi când vă vor ocărî pe voi şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră”. Sau cuvânt al unui ateu pentru Sfânta noastră Ortodoxie. Când m-au informat copiii, supăraţi, eu am păstrat asta ca s-o am ca pe o comoară. Un fanatic, care poate că e şi-aici înăuntru în sală, dar se teme de climat şi nu vorbeşte, mi-a întors “Spitha” şi iată ce-am câştigat: A desenat sus o tiflă, o bleandă! Şi încă una. Aici, pe cealaltă foaie, a desenat un cap de mort şi a scris: “Augustine, vei muri”. Măcar de-aş muri pentru Ortodoxie!
Domnul cu noi. Pentru mijlocirile Sfântului Marcu Evghenicul şi ale tuturor sfinţilor să vă binecuvinteze pe toţi. Amin. Amin. Amin.

(transcriere după înregistrare, predică de după-amiază,
anul 1964, Atena, Sala Izvorului Tămăduirii 44)

 

TRADUCERE: FRĂŢIA ORTODOXĂ MISIONARĂ „SFINŢII TREI NOI IERARHI”

 

 

 

Categories: ORTODOXIE Tags:
  1. Caliopie
    septembrie 23rd, 2010 la 23:14 | #1

    Stiam de „DIALOG”,dar nadajduiam,inca mai nadajduiesc(cu toate pupaturile lor viclene-impure),in LUMINAREA LUPTATORILOR BISERICII NOASTRE ORTODOXE PE CALEA CEA ADEVARATA!Caci de aceea sunt pusi in fruntea Armatei Luptatoare a lui Hristos,nu numai sa lupte,ci sa fi invinga,SA FIE BIRUITORI,ACESTI LUPTATORI(numiti fiind,ca cei mai buni,nu?) PENTRU PASTRAREA CREDINTEI CURATA,NEAMESTECATA cu mizerii de inters economic,politic sau pt putere totalitara…meschinarii ce nu-L contin pe Dumnezeu,e bine stiut pe cine,satana cu desfranarea si luxul ce obliga la subjugare.Cum ne sfatuieste Marele Aparator al Ortodoxiei,SFANTUL COSMA ETOLIANUL: PE PAPA SA-L BLESTEMATI,PENTRU CA EL VA FI CAUZA!
    DOAMNE AI MILA DE NOI,INTARESTE POPORUL TAU SI LUMINEAZA CONDUCATORII CE REPREZINTA BISERICA TA IN ACESTE ZILE DE DIALOG CU VICLENII CATOLICI CARE S-AU RUPT DE LA TINE!CACI TU,DUMNEZEULE,TOATE LE POTI CATE LE VOIESTI,DOAMNE AJUTA-NE!

  2. Caliopie
    septembrie 25th, 2010 la 14:39 | #2

    Intrebat-au unii pe avva Macarie, zicand: cum suntem datori sa ne rugam? Le-a zis lor batranul: nu este trebuinta a vorbi multe, ci a intinde adeseori mainile si a zice:
    – Doamne, precum vrei si precum stii, miluieste!
    Iar de le sta razboi asupra, ziceti:
    – Doamne, ajuta-mi!
    Si El stie ce e de folos si face cu noi mila.

    Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluieste-ne pe noi!

  1. Nici un trackbacks momentan.