Acasă > Predici > Pr. Dr. Dumitru Măcăilă: PREDICĂ LA DUMINICA FEMEII SAMARINENCE: A ÎNSETA DUPĂ DUMNEZEU – A ÎNSETA PENTRU GĂSIREA PROPRIULUI SINE

Pr. Dr. Dumitru Măcăilă: PREDICĂ LA DUMINICA FEMEII SAMARINENCE: A ÎNSETA DUPĂ DUMNEZEU – A ÎNSETA PENTRU GĂSIREA PROPRIULUI SINE

759px-Photina_of_Protat

PREDICĂ LA DUMINICA FEMEII SAMARINENCE: A ÎNSETA DUPĂ DUMNEZEU – A ÎNSETA PENTRU GĂSIREA PROPRIULUI SINE

          Moto: „Duh este Dumnezeu și cei ce I se închină trebuie să I se închine în duh și în adevăr” (Ioan, 4:24)

Hristos a înviat!

          Iubiți frați și surori în Hristos,

Peter Sellers, unul din cei mai de succes actori, a spus cu puțin timp înainte de a muri: „Sunt atât de nefericit și nu știu de ce!” Această extrem de nefericită mărturisire mă determină să subliniez faptul că, acest actor e doar unul din milioanele de oameni care a explodat exprimând acest adevăr care sfâșie inimile celor ce-l ascultă și sunt într-un fel legați de cel care îl exprimă la un anumit moment din viața lor.

După căderea protopărinților noștri, dar în special în orice ființă umană care trăiește în societatea noastră contemporană, fără Dumnezeu, trebuie să fie detectat acest dor neostoit, fără nume; această vagă lipsă de satisfacție. Vorbește cu prima persoană pe care-o întâlnești într-o zi obișnuită și vei înțelege că adânc în sufletul ei ceva îi lipsește, există un profund vid spiritual. Acest vid golit de Dumnezeu poate să fie umplut doar de Dumnezeu. „Oricine bea din apa aceasta va înseta iarăși.” El va înseta iarăși și iarăși și iarăși, la infinit!

„Iisus a răspuns și i-a zis: Oricine va bea din apa aceasta va înseta iarăși; dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu, nu va mai înseta în veac” (Ioan, 4:13-14). Dacă oricine însetează – pentru valoare de sine, pentru sens, pentru iubire, pentru un sens cu scop, pentru viață veșnică – lăsați-l să înțeleagă că Eu sunt singurul Izvor adevărat, spune Hristos. Cei care au băut cu nesaț din ”apa vie” a acestei lumi fără Hristos, voit înstrăinate de Hristos, au înțeles că fântânile acestei lumi sunt numai „găuri cu apă tulbure,” dacă sunt comparate cu Fântâna Vieții care este Hristos!

Ascultați sfatul Sf. Isaac Sirul: „Însetează pentru Hristos pentru ca El să te ‘intoxice’cu iubirea Sa!” Însetarea după Dumnezeu este cea mai adâncă sete ce nu poate fi ostoită de apele trecătoare, perisabile ale acestei lumi! „Tu ne-ai făcut pentru Tine Însuți, Doamne, și inimile noastre nu se vor odihni până nu vor găsi odihnă în Tine,” a spus Fericitul Augustin.

Prietenii mei, încercați să vi-L imaginați pe Hristos, Căruia, ca fiind Dumnezeul Cel atotputernic, întregul Univers I se supune, mergând de-a lungul unui drum de țară ca un călător obișnuit, suportând greutățile vieții – căldura, setea, îngrijorarea. De ce face El aceasta? Pentru că vrea să împărtășească soarta noastră, să trăiască deplin condiția noastră umană – în afară de păcat – și să ne găsească pe noi în viața noastră căzută, să ne ajute să ne regăsim viața cea adevărată, să ne recâștigăm adevăratul sine.

A avut femeia din Samaria vreo idee despre Cine se va întâlni cu ea la fântână? Probabil ea nu se gândea la nimic. E adevărat, ea își amintea viața ei nefericită, ruinată: a încercat să se căsătorească de cinci ori și de fiecare dată încercarea a fost un eșec. Nu știm dacă a fost sau nu vina ei, dar ceea ce știm cu siguranță e faptul că ea era amar de nefericită, precum actorul Peter Sellers.

Femeia samarineană a venit la fântână căutând apă. Hristos i-a oferit apa vieții! Fără ca într-adevăr să înțeleagă ceea ce cerea, ea I-a spus lui Iisus: „Doamne, dă-mi această apă, ca să nu mai însetez, nici să mai vin aici să scot” (Ioan, 4:15). Nu este acest lucru adevărat în ceea ce ne privește pe noi? Nu venim noi la Hristos pentru nevoile noastre pământești, și imediat ce El ne oferă posibilitatea de a ne găsi adevărata sine, noi eșuăm în a vedea acea posibilitate?

Da, noi avem o nevoie, și credem că Iisus poate să o împlinească, dar nu știm absolut nimic despre nevoia noastră reală, nevoia noastră pentru „apa cea vie!” După ce a făcut primii pași către Hristos, femeia samarineană a înțeles că El îi oferea ei ceva care mergea mult mai adânc decât doar de a-i satisface nevoile ei efemere!

Ea a înțeles că El îi oferea ei o relație vie, necontrafăcută, curată cu Dumnezeu, așa că voia să știe unde este cel mai potrivit loc unde I se poate închina lui Dumnezeu. De fapt, în ignoranța ei, ea a încercat să facă ceea ce cei mai mulți dintre noi fac – să separe închinarea cuvenită lui Dumnezeu de viață! Răspunsul pe care l-a primit a fost destul de șocant: închinarea cuvenită lui Dumnezeu care este concentrată exclusiv într-un loc, într-o biserică duminica și sărbătoarea, nu este închinare adevărată dacă este „divorțată” de viață!

„Duh este Dumnezeu și cei ce I se închină trebuie să I se închine în duh și în adevăr” (Ioan, 4:24). Cu alte cuvinte, Hristos i-a spus femeii samarinene, dacă tu ai o dorință pentru adevărata închinare, confruntă-te cu adevărul despre tine însăți, nu-l ascunde! Înțelege că nu te poți închina lui Dumnezeu cu adevărat în timp ce te răsfeți într-o viață păcătoasă; nu te poți închina lui Dumnezeu cu adevărat atâta timp cât te bălăcești într-o adâncă imoralitate!

Hristos a continuat prin a-i comunica că va veni timpul când nu va avea importanță unde se va ruga – pe acest munte sau pe celălalt. Dumnezeu este prezent pretutindeni, iubirea Lui este limitată doar de lipsa noastră de credință, iar cerul Său este peste tot! Noi trebuie să ne închinăm lui Dumnezeu în duh și în adevăr. Îmi face plăcere să vă mărturisesc aici că, timp de doi ani, cât am făcut emisiunea de televiziune Ortodoxă la St. Louis, Missouri, pe când eram preot paroh la Swansea, Illinois, i-am schimbat numele din „First Estate” (Prima Proprietate) în „In Spirit and in Truth,” „În duh și în adevăr,” tocmai pentru că acest nume definea mai exact Credința noastră Ortodoxă!

„În adevăr” înseamnă că noi nu ne închinăm unui dumnezeu creat de mintea umană! Înseamnă că noi ne închinăm singurului Dumnezeu adevărat descoperit nouă de Însuși Fiul lui Dumnezeu întrupat, în-omenit! Adevărata credință nu este aceea legată de un loc sau altul, ci aceea care izvorăște, se sprijină pe duhul și pe adevărul revelat nouă de Însuși Fiul lui Dumnezeu. Femeia n-a prea înțeles acest adevăr foarte bine. Dar acest adevăr nu este înțeles nici de milioanele de oameni de astăzi, unii chiar educați, unii care chiar se consideră ”teologi” și care aparțin unor religii ce-L neagă pe Hristos, pe Dumnezeul Cel adevărat!

Adevărata închinare e înfăptuită când omul, prin duhul său, ajunge la o inefabilă, inexprimabilă intimitate cu Dumnezeu. Oricât de mult ne place să ne adunăm în biserică, închinăciunea adevărată, curată, nu se rezumă exclusiv la a veni la biserică. În special, adevărata închinare nu înseamnă nici să mergi prin dumnezeiasca Liturghie cu gândul la grijile lumești, absent total de la sublima jertfă euharistică care are loc în timpul Sf. Liturghii. Adevărata închinare e atunci când duhul – partea nemuritoare invizibilă din noi – care ne amintește că am fost creați după chipul lui Dumnezeu, Îi vorbește lui Dumnezeu dincolo de cuvinte!

Ca singurul Doctor adevărat al sufletelor și al trupurilor noastre, Hristos a diagnosticat boala femeii samarinene. El a subliniat într-un mod foarte subtil că ea trăia o viață păcătoasă. Dacă tu vrei să trăiești viața pe care ți-o ofer Eu, tu trebuie să confrunți adevărul, tu trebuie să-ți înțelegi marile probleme pe care le ai și să scapi de ele. Știm că va veni Mesia, Care Se cheamă Hristos,” I-a zis femeia. „Când va veni, Acela ne va vesti nouă toate” (Ioan, 4:25). Așadar, ea a crezut că va schimba dialogul. Voia să amâne să-și trateze problemele personale până va veni Hristos. De fapt, ea gândea așa cum cei mai mulți dintre noi gândesc. Într-o anumită zi eu mă voi pocăi, făcând pace cu Dumnezeu, acum trebuie să fim preocupați căutând plăcerile pământești!

Ceea ce n-a știut femeia samarineană era că pentru ea momentul adevărului venise acolo și atunci, pentru că „Iisus i-a zis: Eu sunt, Cel ce vorbesc cu tine” (Ioan, 4:26). Nu era timp de evitat sau de amânat problema! Ea era față către față cu Însuși Mesia, Fiul lui Dumnezeu Cel întrupat! Dintre toți oamenii, El a ales să Se descopere ei, unei femei păcătoase din Samaria! Până la acest punct, nici chiar ucenicii Săi nu L-au recunoscut pe El deplin ca pe Mesia, Unsul lui Dumnezeu! Și totuși, acestei femei păcătoase din Samaria, Hristos i-a făcut această revelație specială!

Într-un moment, femeia samarineană ajunsese să înțeleagă că înaintea ei se afla mântuirea și adevăratul Cuvânt al lui Dumnezeu. Ea nu era teolog și, probabil, era analfabetă, dar inima ei începuse să bată și ea trebuie să fi simțit prezența lui Dumnezeu înainte de a fi alergat înapoi la sătenii ei cu vestea uluitoare: „Veniți să vedeți un Om care mi-a spus toate câte am făcut. Nu cumva Acesta este Hristosul?”(Ioan, 4:29).

Femeia samarineană a devenit astfel primul evanghelist, depunând mărturie despre venirea lui Hristos, Mesia Cel profețit, și aducând pe alții la El. După Sf. Tradiție, ea a fost botezată după Învierea lui Hristos și i s-a dat numele de Photini, „cea iluminată.”  Cele două fiice ale sale, ca și cei cinci fii ai săi, au mers împreună cu ea în Cartagina pentru a predica Evanghelia. Acolo au fost arestați și duși la Roma unde împăratul Nero, pe jumătate nebun, i-a închis și mai târziu i-a martirizat. După aceeași Sf. Tradiție, Sf. Photini, care L-a întâlnit prima dată pe Hristos lângă fântână, a fost martirizată fiind aruncată într-o fântână. Pe lângă pomenirea ei de astăzi, ea este pomenită și pe 20 martie.

Între timp, Hristos cugeta poate despre femeie, sau despre soarta noastră umană, sau despre conflictele și războaiele religioase, sau despre cei care, din cauza învârtoșării inimilor lor, nu vor crede în El nici după 2000 de ani de la revelarea Lui către femeia samarineană că El este Mesia Cel profețit. Doar Dumnezeu știe despre ce cugeta atunci Fiul lui Dumnezeu. Ceea ce știm noi cu siguranță este că această convorbire este unul din foarte puținele momente bucuroase din viața Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

 Când Apostolii s-au întors la Iisus – ei au mers în cetate să cumpere alimente – și I-au spus, „Învățătorule, mănâncă,” El le-a răspuns: „Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o știți” (v. 32). Atunci ei au început să se uite unul la altul: E posibil ca cineva să fi venit la fântână și să-L fi hrănit? Dar Iisus le-a zis: „Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine și să săvârșesc lucrul Lui” (v. 34). La acest punct, Apostolii au auzit zarvă pentru că mulțimea diversă a samarinenilor a venit la ei. După ce L-au ascultat și ei pe Hristos, i-au spus femeii: „Credem nu numai pentru cuvântul tău, căci noi înșine am auzit și știm că Acesta este cu adevărat Hristosul, Mântuitorul lumii!” (Ioan, 4:42).

Iubiții mei în Hristos, femeia samarineană a venit la fântână cu o viață goală, debusolată. Ea nu mai spera ca ceva diferit să se întâmple, ea se afla pe aceeași rutină monotonă: căsătorită de cinci ori și în același timp trăind cu un om care nu-i era bărbat. După ce încercase aproape totul, ea se simțea mizerabil, nefericită și însetată după sinea ei adevărată. Dar după ce a gustat apa cea vie, ea a alergat în sat să le spună oamenilor despre Hristos.

Sătenii au venit să cunoască taina lui Dumnezeu, să-L cunoască pe Mesia prezis de prooroci, nu numai din cauza celor spuse lor de către femeie, ci pentru că El Însuși S-a descoperit în inimile lor într-un mod tainic, profund, dar real ca adevăratul Fiu al lui Dumnezeu întrupat, Mesia Cel așteptat de secole. Nu vă amăgiți: Fântâna din Samaria este Biserica! Ea este Fântâna mântuirii, Izvorul „apei celei vii!” Hristos este aici, așteptându-vă! Întrebarea este: De ce atât de mulți oameni sunt așa de șovăielnici să vină pentru a-L întâlni pe Hristos la Fântână? De ce atât de puțini oameni ascultă cu atenție acest cuvânt al Său: „Duh este Dumnezeu și cei ce I Se închină trebuie să I Se închine în duh și în adevăr?” De ce? Amin. Hristos a înviat!

Pr. Dr. Dumitru Măcăilă, Parohia Buna Vestire, Constanța – 18 mai, 2014.

 

 

Categories: Predici Tags:
  1. Nici un comentariu momentan.
  1. Nici un trackbacks momentan.