Acasă > Predici > Pr. Dr. Dumitru Măcăilă: PREDICĂ LA ZIUA A DOUA DE CRĂCIUN – SOBORUL NĂSCĂTOAREI DE DUMNEZEU (2011)

Pr. Dr. Dumitru Măcăilă: PREDICĂ LA ZIUA A DOUA DE CRĂCIUN – SOBORUL NĂSCĂTOAREI DE DUMNEZEU (2011)

Soborul MD

ORNAM1

PREDICĂ LA ZIUA A DOUA DE CRĂCIUN: SOBORUL NĂSCĂTOAREI DE DUMNEZEU

 „După plecare magilor, iată îngerul Domnului se arătă în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul și pe mama Lui și fugi în Egipt și stai acolo până ce-ți voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să-L ucidă” (Matei 2:13)

          Iubiți frați și surori în Hristos,

Astăzi, în a doua zi de Crăciun, sărbătorim și Soborul Născătoarei de Dumnezeu. Așa că ne-am adunat astăzi pentru a venera pe cea de-a doua persoană, ca importanță, din scena Nașterii Domnului – pe Fecioara Maria. Spunând aceasta, aș vrea să vă reamintesc că atunci când Mântuitorul lumii a venit pe pământ, El nu S-a născut într-un palat, nici măcar într-o baracă; El S-a născut într-o iesle pentru animale, din Betleem. Se pune întrebarea: Ar fi o prea mare ”întindere” a imaginației, dacă citim în acest eveniment răscumpărător – care a avut loc într-o iesle pentru animale – o tragică subliniere a profundei înstrăinări față de Dumnezeu a omenirii?

          Când Fecioarei Maria i-a venit timpul să nască, nu s-a găsit nici o casă care să deschidă ușa pentru a o primi înăuntru. Toate ușile caselor, chiar și ale cocioabelor, erau închise, pentru că era un ger aspru. Așa că oile, vacile și asinii i-au ținut companie Pruncului din Betleem. Da, animalele I-au ținut companie Pruncului Care stă deasupra tuturor pruncilor, Pruncul Care, sub forma Sa umană umilă Își ascundea Divinitatea. Misterul de neconceput era necunoscut multora – la arhierei, preoți, la bogații și săracii din Israel. Ceea ce este destul de tragic însă este faptul că acest mister răscumpărător rămâne încă necunoscut pentru cei mai mulți dintre ei până astăzi, prin propria lor alegere!

          Doar câțiva păstori umili, care își păzeau turmele, au primit mesajul ceresc plin de bucurie și au auzit imnul îngeresc: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2:14). Da, Hristos Se naște pentru a aduce pace și bunăvoire între oameni! El este iubirea înomenită a lui Dumnezeu, Cel Care a venit să împace umanitatea cu Dumnezeu și pe oameni unii cu alții. Păstorii umili au devenit primii care au împărtășit mesajul mântuirii cu alții. Hristos Se naște! Eternul Împărat al Universului, în fața Căruia „regii și guvernatorii acestei lumi sunt enorme zerouri”, Se naște!

Iubiți credincioși, Hristos S-a născut într-un timp când în Iudeea domnea unul din regii lumii, cei mai însetați de sânge regi ai lumii – Irod. A spune despre el că era inuman ar fi cel mai puțin lucru ce s-ar putea spune. Irod și-a ucis propria soție, proprii lui frați și proprii lui copii! Când a ajuns aproape de bătrânețe, setea lui de violență a devenit și mai diabolică! Așa că atunci când a auzit de Nașterea lui Hristos de la magi, el a pretins că vrea și el să-L venereze pe Prunc. Dar adevărata lui intenție era aceea de a afla locul unde S-a născut noul Împărat, pentru a merge sub chipul unui pelerin și să-L ucidă. Acesta a fost planul lui diabolic! Slavă Domnului pentru Providența Sa – nu toate planurile rele sunt realizate!

 Dumnezeu Tatăl L-a protejat pe Pruncul Divin și pe mama Sa. Dreptul Iosif a fost informat la timp despre planul diabolic al lui Irod. El a trezit-o pe Prea Sfânta Lui Mamă, care L-a luat pe Pruncul Divin în brațe și au plecat în Egipt. Ei au devenit primii refugiați. Și magii au fost avertizați, și-au schimbat itinerariul și s-au întors în țara lor. Imediat ce a înțeles că magii l-au păcălit, Irod s-a umplut de mânie și, în mânia lui infernală, a poruncit ca toți pruncii de gen masculin până la vârsta de doi ani, din Betleem și din localitățile din jur, să fie uciși fără pic de milă!

A fost o poruncă oribilă, demnă de un tiran însetat de sânge! Soldații lui, ca lupii, au asaltat casele, au smuls copii din mâinile mamelor lor, și i-au ucis fără cruțare chiar în ochii celor care îi născuseră. Mare plângere și tânguire s-a auzit în timp ce – așa cum ne informează Tradiția sacră – 14.000 de copii inocenți au fost măcelăriți ca mieii. Ei au fost primii martiri ai creștinătății. La puțin timp după această crimă abominabilă, Irod a suferit o moarte groaznică, insuportabilă, de nedescris!

„Scoală-te, ia Pruncul și pe mama Lui și fugi în Egipt!”i-a spus îngerul lui Iosif. Sfântul Ioan Gură de Aur teologhisește foarte frumos asupra acestui sfat angelic. El întreabă: ”De ce a fost Copilul Hristos trimis în Egipt?”. Și tot el răspunde: ”Babilonul și Egiptul reprezintă întreaga lume . Chiar și atunci când erau scufundați în necredință, Dumnezeu a arătat că El are intenția să corecteze și să îmbunătățească atât Babilonul cât și Egiptul. Dumnezeu voia ca umanitatea să aștepte darurile Sale oferite gratuit peste tot în lume. Așa că El i-a chemat pe magi din Babilon și a trimis în Egipt sfânta Familie.

„Pe lângă ceea ce am zis…noi suntem avertizați de la început să fim atenți la ispite și conspirații. Și noi vedem aceasta chiar când El a venit în scutece. Astfel, vedeți chiar la Nașterea Lui un tiran mâniindu-se, o fugă desfășurându-se și o plecare peste frontiere; pentru că Familia Lui a fost exilată în pământul Egiptului fără să fi comis vreo crimă. În mod similar, nu e nevoie ca voi înșivă să fiți tulburați dacă suferiți pericole nenumărate. Nu vă așteptați să fiți celebrați sau încoronați prompt pentru necazurile voastre. În schimb, ați putea să țineți în minte exemplul de suferință îndelungată al Mamei Copilului, purtând toate lucrurile în mod nobil… Voi vă împărtășiți de acel fel de muncă de care s-a împărtășit Maria însăși!”

Totuși, cineva poate încă să întrebe: De ce a fugit Copilul Hristos? Petru Hrisologul răspunde pertinent: „Hristos a fugit așa, ca El să poată stabili adevărul Legii, credința în profeție și mărturia Psaltirii. Domnul Însuși spune, că trebuie să se împlinească toate cele scrise despre Mine în Legea lui Moise, în prooroci și în psalmi. Hristos a fugit pentru noi, nu pentru El. Hristos a fugit așa ca la timpul potrivit  să poată sluji ca Administratorul Tainelor Divine. Hristos a fugit așa ca acordând iertarea, să poată îndepărta sursa abuzurilor care vor veni și pentru ca El să poată oferi dovadă de credință celor care vor crede.”

Hristos a fugit pentru că diavolul a prevăzut viitorul Lui. De fapt nu Irod a fost cel care Îl căuta pe Prunc; a fost diavolul însuși care lucra prin el! „Pentru Hristos,” scrie iarăși Petru Hrisologul”, deși înfășurat în scutece, deși era ocupat să Se hrănească la sânul Mamei Sale, deși era liniștit, ascunzându-Și cuvintele, fără a putea să meargă, cu toate acestea i-a transformat pe magi, (care erau purtătorii de steag ai diavolului), în cei mai credincioși slujitori. Într-o clipă, diavolul a realizat ce poate face Hristos când va atinge vârsta potrivită.

„Așa că el i-a îndemnat pe iudei împotriva Lui, și l-a impulsionat pe Irod să creadă că el poate realiza săritura vieții sale împotriva lui Hristos în copilăria Sa. Diavolul a sperat să-L lipsească pe Hristos de viitoarea emblemă a virtuții Sale, Crucea, standardul celei mai mari victorii pentru noi. El a perceput că Hristos ar restaura în curând viața pentru întreaga lume cu învățătura Sa divină. Chiar atunci când încă scâncea ca un Prunc, Iisus lua în posesie această lume de sus până jos”.

„Mariei, care niciodată nu trecuse nici măcar dincolo de pragul casei sale, i s-a poruncit să întreprindă acest lung calvar de adversitate de dragul minunatei Nașteri și pentru propria ei dezvoltare și muncă spirituală”, așa cum  teologhisește iarăși Sfântul Ioan Gură de Aur. „Nu este acest lucru remarcabil?” întreabă el. „În timp ce Palestina urzește conspirații, Egiptul este cel care-L primește și-L păstrează pe Cel pentru Care conspirațiile sunt desemnate!”.

Iarăși, cineva poate întreba: De ce n-au stat magii cu Copilul, și de ce n-a rămas Copilul în Betleem? De ce amândoi au trebuit să scape ca fugitivi la puțin timp după ce au fost primiți cu bucurie? Sfântul Ioan Gură de Aur răspunde aceste întrebări în maniera sa unică. El scrie: „Măreția planului de mântuire a lui Dumnezeu n-ar fi fost crezută dacă El nu S-ar fi întrupat. Dacă Iisus ar fi căzut în mâinile lui Irod, viața Sa în trup putea fi retezată… În ceea ce-i privește pe magi – ei au fost expediați imediat, autorizați să învețe în pământul persanilor, după ce au evitat nebunia regelui. Lui Irod i s-a permis oportunitatea să învețe că el încerca să facă lucruri imposibile, împotriva profeției, și că mai era încă timp să-și stingă mânia și să renunțe la conspirația lui dementă!”

Iubiți credincioși, de atunci au trecut douăzeci de secole. În mod tragic, crima lui Irod este comisă neîncetat astăzi. Mi se pare că societățile fără Dumnezeu de astăzi au inima lui Irod! Ele continuă să ucidă nenăscute și inocente ființe umane care, ca și Sfinții Inocenți n-au făcut nici un rău. „Iată, Domnul vine pe nor ușor și ajunge în Egipt. Idolii Egiptului tremură înaintea feței Lui, și inima Egiptenilor se topește în ei” (Isaia 19:1), a profețit Isaia. Comentând acest verset, Cromatius explică că Hristos ”va veni într-un trup sfințit, un trup sfințit jos, fără nici un păcat și prin care El a acoperit lumina propriei Lui majestăți cu învăluirea norului trupului Său”.

Idolii Egiptului s-au mutat în prezența Pruncului Divin și inima de gheață a Egiptului s-a topit în mijlocul lui. Totuși, inimile a milioane, chiar miliarde de oameni astăzi – unii dintre ei pretinzând a fi următori ai Pruncului Hristos – sunt inimile lui Irod! Ei caută în mod fervent inocenții tineri pentru a-i distruge. Irod-ul de astăzi nu este personificat numai de cei care ucid la întâmplare alte ființe umane! Ceea ce este destul de tragic e faptul că el este personificat și de acele mame care, fiind ”eliberate” de acel fictiv și, în acest caz, imoral „drept la singurătate”, sub tutela Leviatanului mondial anti-creștin, ucid în fiecare an, milioane și milioane de ființe umane nenăscute și inocente!

Da, ele merg la „morile de avort” și permit doctorilor care și-au trădat de mult jurământul hipocratic să sfâșie fără milă proprii lor copii și să-i arunce în canalele de scurgere ale cetăților, colorând cu sângele lor nevinovat râuri, lacuri și mări! Cred că, crima de nedescris a lui Irod – comparată cu crima lor – rămâne un joc de copii, așa abominabilă cum a fost!

Iubiții mei, adeseori după Crăciun auzim întrebarea: „Ce-ai primit de Crăciun?”. Ei bine, eu am o întrebare mai bună pentru voi: „Ce-ai primit tu de la Crăciun?”. Ai acceptat tu „Darul de negrăit” al lui Dumnezeu (II Cor. 9:15), al Fiului Său devenind unul dintre noi, fără păcat? Te-ai folosit de sfânta Taină a Mărturisirii, de însăși „pecetea” mântuirii noastre? Ați devenit voi cu adevărat fiii sau fiicele lui Dumnezeu, adică moștenitori ai Împărăției?

  Vedeți, Irozii de astăzi caută cu fervoare să distrugă Pruncul născut în inimile voastre. Toată această situație ne invită la o viață ascetică, plină de rugăciune! Amintiți-vă: Fecioara Maria și dreptul Iosif l-au păcălit pe Irod. Voi și cu mine îl putem păcăli, de asemenea. Noi trebuie să ținem și să păstrăm Pruncul Care S-a născut pentru a ne mântui! Trebuie să-L protejăm de numeroșii Irozi care caută să distrugă credința noastră în El! El este viața noastră! Noi trebuie să-L ținem spre viața veșnică oferindu-I astăzi ospitalitatea inimilor noastre! El va veni și va locui acolo nu doar doi ani, așa cum a locuit în Egipt, ci pentru totdeauna! Pentru totdeauna! Amin.

26 decembrie 2011.

Categories: Predici Tags:
  1. Nici un comentariu momentan.
  1. Nici un trackbacks momentan.