Acasă > PATRIARHIA ROMÂNIEI > Procesiunea cu moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu

Procesiunea cu moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu

 

Catedrala Patriarhală şi-a sărbătorit, astăzi, 21 mai 2014, hramul istoric închinat Sfinţilor Împăraţi Constantin şi mama sa Elena. În cadrul manifestărilor religioase dedicate hramului s-a aflat şi Procesiunea cu moaştele Sf. Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.

Evenimentul s-a desfăşurat, începând cu orele 15:00 de la Catedrala patriarhală până la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti, una dintre cele mai reprezentative ctitorii brâncoveneşti (sfinţită în anul 1707), unde a fost înmormântat acest sfânt martir al poporului român, în anul 1720.

La ceremonie au luat parte reprezentaţi ai Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Patriarhul ţării, Preafericitul Părinte Daniel şi nu în cele din urmă mulţi români care au dorit astfel să-i aducă cinstire sfântului, fiind prezenţi peste 10.000 de oameni.

În sunet de toacă, procesiunea a fost deschisă de protosingheli şi arhimandriţi care au purtat în mâini crucea şi ripidele, de seminarişti cu steagurile bisericeşti şi de diaconii purtători de cădelniţe. Au urmat stareţii, stareţele, monahii şi monahiile din mănăstirile Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Întâistătătorul Bisericii noastre, din faţa raclei cu moaştele Sfântului Voievod aşezate în baldachinul de pe esplanada Catedralei patriarhale, înconjurat de 20 de ierarhi, a dat binecuvântarea pelerinajului istoric cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu. Aşezate într-o raclă din argint aurit împodobită cu motive florale şi arhitecturale brâncoveneşti, sfintele moaşte au fost ridicate pe umeri de patru preoţi, înaintea cărora era purtată icoana Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Pe tot parcursul procesiunii, şase monahii cu căţui în mâini au cădit racla cu sfintele moaşte, după cum aflăm din Ziarul Lumina.

Procesiunea a trecut pe lângă clopotniţa catedralei, un monument ctitorit în anul 1698 chiar de Voievodul Martir. De aici, alaiul a coborât spre al doilea monument, Crucea brâncovenească de la poalele Dealului Patriarhiei, unde s-a făcut şi prima oprire, marcată cu o ectenie urmată de condacul întâi al Acatistului Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

Procesiunea şi-a urmat itinerarul pe strada Bibescu Vodă, traversând bulevardul Unirii, până pe Splaiul Independenţei, de unde s-a intrat pe strada Sfinţii Apostoli, la Biserica Aşezămintele Brâncoveneşti Domniţa Bălaşa (paraclis patriarhal), unde s-a făcut a doua oprire. Aici, părintele paroh Ştefan Ababei, împreună cu slujitorii sfântului lăcaş, a întâmpinat pelerinii, purtând în mâini Sfânta Evanghelie.

După ectenia rânduită şi condacul al şaselea din Acatistul Sfinţilor Martiri Brâncoveni, Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a anunţat că în data de 29 mai 2014, la praznicul Înălţării Domnului, va prezenta trei lucrări ce ilustrează lăcaşurile de cult ridicate în timp pe locul actualei biserici, spitalele brâncoveneşti demolate de regimul comunist, precum şi activitatea liturgică şi misionară a parohiei. Cele trei lucrări care vor fi lansate sunt: „Istoria Aşezămintelor Brâncoveneşti în imagini şi cuvinte“, „Biserica Domniţa Bălaşa – Buchet în imagini“ şi „Biserica Domniţa Bălaşa – Pelerinaj în istorie“ (pliant în ediţie bilingvă). Însemnătatea acestei opriri constă în faptul că Domniţa Bălaşa, ctitorul acestui lăcaş de închinare, este cea de-a şasea fiică a lui Constantin Brâncoveanu.

Prin spatele Palatului de Justiţie, printre blocuri, procesiunea a continuat pe străzile Palatul Justiţiei, Danielopol Gheorghe, Poenaru Bordea şi Operetei până în bulevardul Naţiunile Unite, pe lângă Biserica „Sfântul Spiridon“-Vechi.

Strâmtorat până aici de străzile înguste, pelerinajul s-a deschis pe Calea Victoriei, trecând prin faţa bisericilor Zlătari şi Doamnei, îndreptându-se spre Piaţa Universităţii, pe bulevardul Regina Elisabeta.

La Universitate, în vecinătatea căreia au existat Mănăstirea „Sfântul Sava“ şi Academia Domnească, rezidite în anul 1709 de Sfântul Constantin Brâncoveanu şi susţinute material de către familia domnitorului martir, procesiunea a fost întâmpinată de rectorul Universităţii Bucureşti, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, împreună cu preoţi profesori şi profesori ai universităţii. După ectenia celei de-a treia opriri şi condacul al patrulea al Acatistului, rectorul a rostit un cuvânt în care a evidenţiat rolul Universităţii Bucureşti de continuatoare a Academiei Domneşti: „Simbolul puternic şi luminos al vieţii şi faptelor domnitorului, dar şi al modului în care a ales să plece din această lume, neclintit şi ferm în credinţa sa creştin-ortodoxă, pentru toate acestea merită recunoştinţa noastră şi păstrarea în memoria noastră colectivă. Întreaga comunitate academică a Universităţii din Bucureşti cultivă cu un sentiment de adâncă gratitudine rolul marelui nostru înaintaş care în anul 1694 chiar pe locurile în care ne aflăm noi acum ctitorea Academia domnească de la Sfântul Sava şi avea să-şi identifice şi să se poarte peste veacuri chiar prin numele domnitorului, o instituţie de învăţământ de rang superior care este precursoare a Universităţii din Bucureşti înfiinţată prin decret domnesc de Principele Alexandru Ioan Cuza în 16 iulie 1864 şi pe care o sărbătorim şi o cinstim anul acesta la 16 iulie pentru 150 de ani de existenţă şi de lucrare întru folosul ştiinţei şi culturii române pentru progresul şi modernizarea întregii societăţi româneşti”, a spus Prof. Univ. Dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti.

„Voievodul Constantin Brâncoveanu a fost cel care „a conştientizat importanţa înfiinţării unei şcoli de nivel superior punând bazele Academiei Domneşti organizate după modelul Academiei din Constantinopol. Înfiinţarea Universităţii din Bucureşti în anul 1864 finalizeză un parcurs istoric şi o aspiraţie mai veche către învăţământul superior românesc. În acest parcurs, Academia Domnească de la Sfântul Sava a Voievodului Martir Constantin Brâncoveanu este un reper esenţial, o piatră de hotar care a orientat pe cei care au slujit şi slujesc şcoala românească, educaţia şi cultura acestui popor. Universitatea noastră va cultiva memoria acestor fapte şi va rămâne întotdeauna recunoscătoare Voievodului Martir“, a mai spus, între altele, rectorul Mircea Dumitru.

S-a mers în continuare pe bulevardul Ion C. Brătianu, iar apoi procesiunea s-a încheiat la Biserica „Sfântul Gheorghe – Nou” care a fost înconjurată cu moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. Apoi, racla cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu a fost aşezată spre venerare în baldachinul special amenajat în această ctitorie brâncovenească.

La final, a urmat cuvântul de binecuvântare al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel care a vorbit despre importanţa momentului.

„Am săvârşit o procesiune pelerinaj cu moaştele Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu reproducând sau imitând într-un fel procesiunea din anul 1934, deci cu 80 de ani în urmă, cu deosebirea mare însă că acum n-am mai făcut un parastas pentru domnitor, ci fiind trecut în rândurile sfinţilor l-am cinstit prin sfintele moaşte ale sale printr-o raclă frumoasă ca pe Sfânt rugător în Ceruri împreună cu ceilalţi Sfinţi Brâncoveni. Avem speranţa că acest pelerinaj care a adunat multă lume este o formă complementară de cinstire a Sfinţilor Brâncoveni, dar şi de întărire a comuniunii noastre în rugăciune şi în demnitate pentru că de la Sfinţii Martiri Brâncoveni învăţăm nu numai credinţa, evlavia, ci şi demnitatea de a rămâne creştini mărturisitori până la moarte”, a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Preafericirea Sa a anunţat marea sărbătoare de pomenire a Sfinţilor Brâncoveni din data de 16 august 2014, când Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou va fi resfinţită şi „vom avea o sărbătoare interortodoxă, deoarece au fost invitaţi şi reprezentanţi ai Patriarhiilor de Constantinopol, Alexandria, Antiohia şi Ierusalim, pe care Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu le-a ajutat în multe feluri şi în multe rânduri“. Patriarhul României a mai arătat că „acest pelerinaj care a adunat multă lume este o formă complementară de cinstire a Sfinţilor Brâncoveni, dar şi de întărire a comuniunii noastre în rugăciune şi în demnitate, pentru că de la Sfinţii Martiri Brâncoveni învăţăm nu numai credinţa, evlavia, ci şi demnitatea de a rămâne creştini mărturisitori până la moarte, potrivit cuvintelor Sfintei Scripturi: «Fii credincios până la moarte şi îţi voi da cununa vieţii» (Apocalipsa 2, 10)“.

În continuare, are loc la Biserica „Sfântul Gheorghe – Nou” slujba Privegherii Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

Traseul este similar celui pe care, în urmă cu 80 de ani, în ziua de 21 mai 1934, a avut loc procesiunea solemnă de reînhumare a osemintelor Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica “Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti.

Categories: PATRIARHIA ROMÂNIEI Tags:
  1. Nici un comentariu momentan.
  1. Nici un trackbacks momentan.