SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 31-A A POSTULUI MARE!

SEDELNE

Gustând Adam din pom fără de cuviinţă, cu amar a cules roadele neînfrânării; iar Tu, înălţându-Te pe Cruce, Îndurate, l-ai scăpat de osânda cea cumplită. Pentru aceasta grăim către Tine: Dă-ne nouă, Stăpâne, să ne oprim de la rodul cel făcător de stricăciune şi să facem voia Ta, ca să aflăm milă.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Pe Cel ce S-a întrupat din curat sângele tău, şi mai presus de gând S-a născut din tine, curată, văzându-L pe Cruce răstignit între făcătorii de rele, te-a durut la inimă şi ca o maică plângând, ai strigat: Vai mie, Fiul meu! Ce este această dumnezeiască şi nespusă rânduială a Ta, prin care ai dat viaţă zidirii Tale? Laud milostivirea Ta.
Lăudând Crucea cea preasfântă, ne închinăm pururea bunătăţii Tale celei desăvârşite, Hristoase Dumnezeul nostru; căci cu aceasta ai ruşinat puterile vrăjmaşului şi ai dat semn celor ce cred în Tine. Pentru aceasta grăim către Tine cu mulţumire: Învredniceşte-ne pe toţi să plinim cu bucurie vremea postului, în pace petrecând.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Văzându-Te Mieluşeaua ridicat pe Cruce pe Tine, Păstorul cel fără prihană, plângând ca o maică, a strigat: Spre moarte Te-a osândit pe Tine, Fiule, poporul cel nemulţumitor, pentru care ai întins norul spre trecerea lor. Vai mie! Rămân fără Fiu eu, care nu ştiu de bărbat. Ci înviază şi străluceşte, Soare, şi voi fi slăvită între fiii pământenilor.

T R I C Â N T A R E A
Cântarea a 3-a, glasul al 8-lea

Osândind vrajba, Ţi-ai întins pe Cruce palmele Tale, drepte Judecătorule; mântuieşte-mă acum şi pe mine, desfrânatul, cel osândit pentru păcate, Mântuitorule; pe mine care Te-am amărât pe Tine, Cel îndelung-Răbdător.

Poftind viaţă dobitocească şi născătoare de patimi, m-am depărtat de la poruncile Tale, Preabunule Mântuitorule, rob făcându-mă cetăţenilor celor străini şi necuraţi; iar acum întorcându-mă, primeşte-mă şi mă mântuieşte.

Precum ai deschis de demult urechile gângavului, deschide şi urechile sufletului meu, cele asurzite cu voia mea, şi mă învredniceşte să aud cuvântul Tău cel de mântuire, Iisuse, Unule iubitorule de oameni.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi

Ceea ce eşti uşa mântuirii, pod către Dumnezeu, ocrotitoarea creştinilor, Preacurată Stăpână, cârmuieşte-mă, Fecioară, pe mine cel înconjurat cu primejdiile vieţii şi înviforat.

Altă Tricântare, glasul al 2-lea

Pentru milostivirea îndurărilor suindu-Te pe Cruce m-ai tras din adâncurile patimilor şi m-ai înălţat, Hristoase, la cele cereşti.pe Cruce palmele, ai cuprins toate neamurile cele depărtate de Tine, ca să stea aproape de stăpânirea Ta.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Unime în trei Feţe, Treime mai presus de fiinţă, o Dumnezeire , Părinte şi Fiule şi Duhule cel drept, mântuieşte pe cei ce Te cinstesc pe Tine.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Cine poate dintre pământeni să te laude după vrednicie, Maică Fecioară? Că tu singură te-ai arătat aleasă între femei şi preafericită.

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Pe Cruce Te-ai înălţat, în coastă ai fost împuns şi ai gustat fiere pentru mine, Iisuse, care Te-am amărât prin nescultare.

Irmosul:Mintea mea cea neroditoare arat-o aducătoare de roadă, Dumnezeule, lucrătorul celor bune şi săditorul celor cuvioase, cu milostivirea Ta.

Cântarea a 8-a

Căutând cu ochiul cel neadormit milostiveşte-Te spre mine, cel cuprins de dormitarea trândăviei, şi care slujesc somnului desfătărilor în patul patimilor; Cel ce Ţi-ai plecat capul pe Cruce şi Te-ai trezit de bunăvoie, micşorând, Hristoase, noaptea păcatului, Cel ce eşti lumina dreptăţii.

Cu daruri îmbogăţitoare din botez fiind împodobit, am iubit mai mult sărăcia celor rele, şi m-am înstrăinat de virtuţi eu, ticălosul, ducându-mă în loc depărtat al răutăţii. Pentru aceasta întorcându-mă, îmbrăţişează-mă, Mântuitorule, îngrădindu-mă cu Crucea Ta întru toţi vecii.

Leapădă, suflete, beţia patimilor, şi încearcă vinul lacrimilor, cel curăţitor prin post, care veseleşte inima şi veştejeşte poftele, şi preface în cenuşă cuptoarele trupului, şi te sârguieşte a te răstigni împreună cu Hristos, Cel ce pentru tine S-a pironit pe lemn, ca să viezi în veci.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi

Preacurată Născătoare de Dumnezeu, şterge rănile sufletului meu şi urmele rănilor păcatului spală-le cu izvoarele cele din coasta Celui ce S-a născut din tine, şi cu pâraiele cele din ea curăţindu-le; căci către tine scap şi pe tine te chem, ceea ce eşti plină de har.

Altă Tricântare

Pe Iisus, Cel ce S-a răstignit trupeşte, iar dumnezeieşte n-a pătimit, Îl laudă îngerii şi noi pământenii întru toţi vecii.

Întru răstignirea Ta, Hristoase, luând moarte de ocară şi de blestem, ne-ai mântuit pe noi, scăpându-ne din stricăciune.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Ca heruvimii Te laud pe Tine, o, Treime! Strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt, o Dumnezeire, fără început prin Tine şi de toţi necuprinsă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Pe tine, Preacurată, te cinstesc în chip strălucit toate neamurile cu laude, că ai născut pe Ziditorul. O, minune înfricoşătoare şi lucru preafericit!

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Toate ai suferit a le pătimi pentru unul, ca să mă mântuieşti pe mine, Hristoase, laud răstignirea Ta, piroanele şi junghierea, întru toţi vecii.

Irmosul:Să lăudăm, bine să cuvântăm şi să ne închinăm Domnului, cântându-I şi preaînălţându-L pe Dânsul întru toţi vecii.

Pe Domnul cel slăvit în ceruri cu glasuri îngereşti să-L lăudăm întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Văzându-Te soarele întins pe Cruce, şi-a strâns razele şi tot pământul s-a clătinat cu cutremur, Împărate al tuturor, văzându-Te de voie pătimind, Cel ce eşti din fire nepătimitor. Pentru aceasta Te rog, Hristoase: Tămăduieşte ca un doctor patimile sufletului meu.

Părăsind căile cele de mântuire, am umblat pe cele ce duc la iad, având împrejurul meu întuneric adânc, desfătările, alunecarea patimilor şi viforul ispitelor; pentru aceasta, Te rog, Hristoase, mântuieşte-mă cu Crucea Ta, ca un milostiv.

Cuprins fiind de iarna ispitelor, cufundat de furtunile patimilor, şi înviforat cumplit de tulburarea plăcerilor, am ajuns la marea cea blândă şi lină a postului, în care ocârmuindu-mă cu Crucea Ta, Îndurate, îndreptează-mă spre mântuire.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi

Zămislit-ai, Fecioară, fără de sămânţă şi fără de voile trupeşti pe Cuvântul lui Dumnezeu, Cel ce a zidit toate, şi L-ai născut fără stricăciune şi fără durere de Maică; pentru aceasta mărturisindu-te pe tine Născătoare de Dumnezeu, cu limba şi cu inima te mărim.

Altă Tricântare

De voie ai răbdat a Te răstigni, Mântuitorul nostru, ca să dai viaţă tuturor, izbăvindu-ne din moarte.
Prin mâncarea din pom m-am omorât, şi prin Cruce am înviat; pe care pironit fiind, Hristosul meu, ai omorât pe vrăjmaşul meu.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Fiului, ca Celui ce este împreună cu Tatăl şi Duhului Sfânt, Celui împreună fiind, cu un gând să ne închinăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Minune uimitoare şi auzire înfricoşătoare: În ce chip ai născut, ca o maică, Preacurată, şi ca o fecioară n-ai cunoscut stricăciunea?

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Laud suliţa, slăvesc piroanele Tale, buretele, trestia şi Crucea, prin care m-am mântuit, Iisuse Dumnezeule.

Irmosul:Fecioara Ta, Născătoare de Dumnezeu neîntinată, pe care nu a ars-o focul Dumnezeirii, cu cântări fără tăcere o mărim.

LA STIHOAVNĂ

Înălţimea virtuţilor părăsind, suflete al meu, te-ai pogorât în adâncul păcatului, căzând între tâlhari vicleni; şi umplându-te de răni grozave, zaci lepădat şi nebăgat în seamă. Pentru aceasta strigă lui Hristos Dumnezeu, Celui ce S-a răstignit pentru tine, şi a primit răni de bunăvoie: Fie-Ţi milă de mine, Doamne, şi mă mântuieşte.
Din gândurile cele tâlhăreşti rănit fiind eu, ticălosul, am ajuns mort jumătate, Doamne, şi ceata proorocilor m-a trecut cu vederea, văzându-mă că sunt mai mort şi de nevindecat prin meşteşugirile omeneşti. Pentru aceasta rău chinuindu-mă, întru smerenia inimii mă rog Ţie, Hristoase Dumnezeule:Varsă peste mine ca un îndurat, mare mila Ta!

A mucenicilor:

Mucenici ai lui Hristos cei nebiruiţi, biruind rătăcirea cu puterea Crucii, aţi luat darul vieţii celei veşnice. De ameninţările tiranilor v-aţi spăimântat şi cu torturi fiind chinuiţi, v-aţi veselit. Şi acum sângiurile voastre s-au făcut tămăduiri sufletelor noastre. Rugaţi-vă să se mântuiască sufletele noastre.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Cea preacurată dacă Te-a văzut, Cuvinte, cu trupul spânzurat pe lemn, s-a rănit la inimă şi lăcrimând s-a tânguit: Unde ai apus, preaiubitul meu Iisuse, Fiul meu şi Doamne? Nu mă lăsa singură, Hristoase, pe mine cea care Te-am născut.

Troparul proorociei

Pentru durerile sfinţilor, care au pătimit pentru Tine, Te rugăm Doamne, fii milostiv şi vindecă toate durerile noastre, Iubitorule de oameni.
Sursa: Triod