Acasă > Rugăciuni > SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 35-A A POSTULUI MARE!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 35-A A POSTULUI MARE!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 35-A A POSTULUI MARE!

 


C A N O N U L bogatului şi al lui Lazăr

Cântarea 1, glasul al 8-lea

Lăsatu-m-ai în bogăţia plăcerilor, veselindu-mă în toate zilele cu desfătarea bogatului. Dar Te rog pe Tine, Mântuitorule, scapă-mă de foc ca pe Lazăr.

Îmbrăcatu-m-am, Mântuitorule, cu desfătările ca cel ce se îmbracă cu vison şi cu haină aurită; dar să nu mă trimiţi pe mine în foc, ca pe acela.

Se veselea bogatul de demult cu bogăţia şi cu desfătarea, în viaţa cea stricăcioasă; pentru aceasta a fost osândit la chinuri, iar Lazăr cel sărac s-a răcorit.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi

Cetele îngereşti şi omeneşti te laudă neîncetat, Maică, ce nu ştii de mire; că ai ţinut pe Făcătorul în braţele tale.

Alt canon al  cuvioasei, pe 5

Cântarea 1, glasul al 6-lea

Trimite-mi lumină mie, celui ce prăznuiesc cu dragoste pomenirea ta, cea purtătoare de  lumină şi dumnezeiască, cuvioasă,  ceea ce stai înaintea lui Hristos, lumina cea neapropiată, mântuindu-mă din toate ispitele vieţii.

Cel ce ai venit cu trupul la egipteni, Cel necuprins şi mai înainte de veci, Te-a arătat din Egipt stea cu totul luminoasă Domnul, Cel ce ştie toate mai înainte de facerea lor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Neştiind dumnezeieştile porunci, cinstită, ai întinat chipul cel dumnezeiesc; dar prin dumnezeiască purtare de grijă, iarăşi l-ai curăţit îndumnezeindu-te, cuvioasă, prin faptele tale cele de sfinţire.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

O, milostivirea Ta cea  multă, Dumnezeul meu, şi bunătatea Ta cea nespusă! Cum ai asemănt cu îngerii pe păcătoasa de mai înainte, ca pe o curată şi fără prihană? Prin rugăciunile Maicii Tale.

Cântarea a 3-a

Precum ai mântuit, Hristoase, pe Lazăr, din văpaie, aşa să mă izbăveşti şi pe mine, nevrednicul robul Tău, din focul gheenei.

Bogat sunt, Domane, în patimi şi în plăceri; dar sărac ca Lazăr de lipsa de virtuţi, dar mă mântuieşte.

În roşu şi cu vison se îmbracă bogatul, adică cu plăcerile şi cu păcatele; pentru aceasta arde în flăcări.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi

Dă-ne nouă ajutor cu rugăciunile tale, Preacurată, alungând năvălirile primejdiilor celor cumplite.

Alt Canon

Către porţile pierzării apropiindu-te  prin faptele cele necuvioase, ţi-a deschis ţie porţile pocăinţei preacinstită, Cel ce a sfărâmat mai înainte cu puterea Dumnezeirii porţile iadului, fiind El însuşi poarta vieţii.

Pe ceea ce se făcuse mai înainte armă păcatului ai arătat-o, prin închinarea armei dumnezeieştii Cruci, atotbiruitoare a tuturor armelor şi vicleniilor demonilor, îndelung-Răbdătorule Îndurate.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Cel ce Şi-a vărsat sângele mai înainte pentru mântuirea tuturor, cu baia lacrimilor te-a făcut curată pe tine, cea bolnavă de lepra cumplită a stricăciunii faptei celei rele; Cel ce a dat cu adevărat fiinţă tuturor.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Mai presus de tot cuvântul este minunea ce s-a făcut întru tine, Fecioară, că Cuvântul Tatălui întru tine dumnezeieşte S-a sălăşluit; dând numai cu cuvântul, tuturor celor ce păcătuiesc, dezlegarea greşealelor.

S E D E A L N A, glasul al 8-lea

Toate săltările trupului înfrânându-ţi cu ostenelile sihăstreşti, ţi-ai arătat vitează înţelepciunea sufletului tău, ca poftind să vezi  Crucea  Domnuui, te-ai răstignit singură pe tine lumii, tu, cea vrdnică de cântare. Drept aceea şi spre râvna vieţii îngereşti cu dragoste te-ai îndemnat singură, preafericită; roagă-te lui Hristos Dumnezeu, să dăruiască bogat iertare de greşeale, celor ce cinstesc cu dragoste sfântă pomenirea ta.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Pe ceea ce este uşă cerească şi chivot, munte cu totul sfânt, nor strălucit, să o lăudăm; scară cerească, rai cuvântător, mântuirea Evei şi vistierie mare a toată lumea; că în aceasta s-a lucrat mântuirea lumii şi iertarea greşealelor celor de demult. Pentru aceasta strigăm către dânsa: Roagă pe Fiul tău şi Dumnezeu, să dăruiască iertare de greşeli, celor ce se închină cu credinţă preasfintei naşterii tale.

Cântarea a 4-a

Se dezmierda bogatul cu mâncarea şi cu îmbrăcămintea, veselindu-se; iar Lazăr dorea să se sature din fărâmiturile mesei acestuia.

Câinii lingeau cu limba bubele lui Lazăr săracul, făcându-se mai milostivi decât mintea bogatului către sărac.

Înaintea porţii bogatului era aruncat demult Lazăr, Mântuitorule, chinuindu-se sub biciurile sărăciei; pentru aceasta acum se măreşte.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi

Roagă  Preacurată pe Cel ce L-ai născut, să scoată din robia vrăjmaşului pe cei ce te laudă; că tu singură eşti ocrotitoarea noastră.

Alt Canon

Ca un ziditor al firii omeneşti, ca un izvor al milei şi ca o bogăţie a îndurării, Te-ai milostivit, Iubitorule de oameni, spre cea care a năzuit la Tine, şi ai răpit-o de la fiara cea pierzătoare.

Sârguindu-te să vezi Crucea, te-ai luminat Marie, cu lumina Crucii Celui ce a pătimit pe Cruce, răstignindu-te lumii cu voia dumnezeiască, ca o vrednică de minuni.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Ceea ce era mai înainte pricină a răutăţilor multora, pentru pofta cea rea, ca soarele strălucind cuvioasa, s-a arătat călăuzitoare celor ce păcătuiesc.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Întrecut-ai şi mintea cerească, cerule cel Înţelegător al Împăratului tuturor, că peste legile firii ai născut, Preacurată, pe Dătătorul de Lege şi Făcătorul tuturor.

Cântarea a 5-a

Dacă a văzut bogatul pe Lazăr în sânurile lui Avraam, în lumină şi în slavă bucurându-se, a strigat: Părinte Avraame, miluieşte-mă pe mine, cel ce sunt osândit în foc şi cumplit mă arde limba.

Avraam a zis bogatului: Te-ai dezmierdat, veselindu-te cu bogăţia în viaţă: pentru aceasta aici eşti pedepsit, aflându-te în focul cel de veci; iar Lazăr cel sărac se bucură în veselia cea neîncetată.

Bogat m-am făcut cu înşelăciunea vieţii, cheltuindu-mi toată viaţa întru pofte ca şi bogatul, Iubitorule de oameni; dar mă rog îndurărilor Tale, să mă izbăvesc de foc, precum s-a mântuit Lazăr.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi

Dobândind îndrăznire de maică faţă de Fiul tău, Preacurată, nu trece cu vederea purtarea de grijă cea pentru noi cei de un neam, rugămu-ne; că pe tine singură te avem, noi creştinii, rugătoare bine-voitoare, către Stăpânul.

Alt Canon

Moise s-a mărit oarecând în Sinai, tainic privind el, lăudatul, spatele lui Dumnezeu, însemnând taină neînţeleasă, năstrapa, vasul cu mană; iar acum Maria, cu osârdie căzând la preacurata icoană a luat viaţă îngerească.

Dorind să vadă bunăcuviinţa casei Tale, precum zice psalmistul, cea care a întinat locaşul Tău s-a făcut locaş înţelegător al slavei Tale. Prin rugăciunile cele înţelegătoare, ale celei ce nu ştie de bărbat, care a fost locaş al sălăşluirii Tale, Hristoase, fă-mă şi pe mine locaş Duhului celui atotfăcător.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Ceea ce a prins pe mulţi cu undiţa trupului, cu ochii, şi pentru scurtă plăcere i-a făcut mâncare diavolului, a fost pescuită cu tot adevărul de dumnezeiescul har al cinstitei Cruci, făcându-se ea preadulce mâncare a lui Hristos .

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Cunoscătoare fiind ceata profeţilor, a tainei celei din tine, Preacurată, în multe chipuri mai înainte a grăit de tine cu dumnezeieşti cuvinte de taină; iar acum căzând Maria la preacurata icoană a năstrapei care a ţinut mana, s-a făcut chezăşuire la toţi păcătoşii către Dumnezeu.

Cântarea a 6-a

Bogatul s-a osândit pe sine la văpaia focului, prin viaţa cea de plăceri; iar Lazăr cel sărac alegându-şi sărăcia în viaţa de aici, s-a învrednicit de bucuria cea nesfârşită.

În sânurile lui Avraam, Lazăr s-a învrednicit desfătându-se, Hristoase, de viaţa cea veşnică; iar bogatul s-a osândit, să se pedepsească în foc şi cu trupul şi cu sufletul.

Bogatul s-a osândit la foc pentru Lazăr; iar pe mine păcătosul Te rog să nu mă osândeşti, Doamne, Iubitorule de oameni; ci mă învredniceşte ca pe Lazăr, de lumina Ta.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi

Să ne izbăvim de greşealele cele cumplite, prin rugăciunile tale, curată Născătoare de Dumnezeu, şi să dobândim, Preasfântă, strălucirea cea dumnezeiască a fiului lui Dumnezeu, Celui ce S-a întrupat din tine.

Alt Canon

Se bucură, Marie, oştile îngereşti, văzând întru tine, preacuvioasă, viaţă întocmai cu a lor şi strigă: Slavă fie Domnului.

Se înfricoşează adunările întunecaţilor demoni de tăria ta cea răbdătoare; că femeie fiind, goală şi singură, în chip minunat i-ai ruşinat.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Strălucit-ai ca soarele, prealăudată Marie, şi toată pustia ai luminat-o cu luminile tale; pentru aceasta luminează-mă şi pe mine cu lumina ta.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Fiind luminaţi îngerii cu slava Celui născut al tău, Fecioară, au strigat: Pace nouă tuturor şi pe pământ oamenilor bunăvoire .

C O N D A C, glasul al 3-lea

Ceea ce mai înainte erai plină de tot felul de întinări, te-ai arătat aleasă lui Hristos prin pocăinţă urmând vieţii îngereşti, şi cu arma Crucii calci în picioare pe demoni. Pentru aceasta te-ai arătat mireasă a Împărăţiei cerului, Marie prealăudată.

I C O S

Pe tine, mieluşeaua şi fiica lui Hristos, astăzi cu cântări te lăudăm, Marie pururea vrednică de cîntare, care te-ai arătat crescând între egipteni, şi din toată rătăcirea lor ai scăpat; şi te-ai adus aleasă şi cinstită odraslă bisericii, prin post şi prin rugăciune, nevoindu-te mai presus de măsura firii omeneşti. De aceea  te-ai înălţat la Hristos, prin viaţă şi prin fapte. Pentru aceasta te-ai arătat mireasă Împărăţiei cerurilor, Cuvioasă Marie, mult lăudată.

Cântarea a 7-a

Precum a fost de demult Iov în răni, cu viermi şi în gunoi, aşa a şezut şi Lazăr înaintea porţii bogatului, strigând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Aruncat înaintea porţii nemilostivului bogat, Lazăr de demult dorea fărâmituri de la masa lui, şi nimeni nu-i da; dar în locul acelora a aflat sânul lui Avraam.

Izbăveşte-mă de partea nemilostivului bogat, te rog, Hristoase al meu, şi rânduindu-mă împreună cu Lazăr cel sărac, mă învredniceşte a striga Ţie cu mulţumire: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi

Întrupându-Te din pântece fecioresc,Te-ai arătat spre mântuirea noastră; pentru aceasta ştiind pe Maica Ta Născătoare de Dumnezeu, strigăm Ţie cu mulţumire: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat.

Alt Canon

Mai-marele între părinţi înţeleptul Zosima, înconjurând pustia, s-a învrednicit a vedea pe cuvioasa şi a strigat: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Pentru ce ai venit, părinte, să vezi o femeie înstrăinată de toată virtutea cea lucrătoare? a strigat către bătrânul, cuvioasa, şi a cîntat: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Omorându-ţi, fericită, săltările patimilor tale, te odihneşti acum în limanul nepătimirii, strigând: Bine eşti cuvântat Dumnezeul părinţilor noştri.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Zămislit-ai în chip negrăit, rămânând fecioară, Preacurată,  şi ai născut lumii mântuirea, pe Hristos Dumnezeul nostru. Pentru aceasta toţi credincioşii pe tine cu cântări te mărim.

Cântarea a 8-a

Cu veşmânt roşu, cu vison şi cu porfiră se îmbrăca odinioară, strălucit, bogatul cel ticălos; iar Lazăr cel sărac zicea cumplit la poarta lui, poftind să se sature din fărâmiturile ce cădeau de la masă, şi nimeni nu i le da; pentru aceasta împărăţeşte acum întru slavă împreună cu Hristos.

La poarta bogatului zăcea Lazăr, cu trupul putred de răni, şi poftea să se sature din fărâmituri, şi nimeni nu i le da; iar câinii miloşi îi lingeau cu limba bubele lui şi rănile. Pentru aceasta s-a învrednicit în rai de desfătare.

Îmbogăţitu-m-am şi eu, mult-Milostive, cu plăceri, întru desfătarea vieţii acesteia, ca şi bogatul de demult, care se îmbrăca în toate zilele în porfiră; şi însumi eu mă osândesc, mult-Milostive, prin desfătările şi înşelăciunile mele în desfătarea acestei vieţi. Pentru aceasta Hristoase, mă rog ţie, să mă izbăveşti de focul cel veşnic în toţi vecii.

Preasfântă Treime, Dumnezeul nostru, slavă Ţie

Pe Dumnezeirea cea întreit luminătoare, Care face să strălucească o rază unică din o fire în trei ipostasuri, pe Tatăl cel fără început, pe Cuvântul cel de o fire cu Tatăl şi pe Duhul cel de o fiinţă, Care împreună împărăţeşte, tineri binecuvântaţi-L, preoţi lăudaţi-L, popoare  preaînălţaţi-L întru toţi vecii.

Alt canon

Cel ce cerceterzi adâncurile inimii, şi cunoşti ale noastre mai înainte de naştere, Mântuitorule, ai răpit din viaţa cea silnică pe ceea ce a alergat la iubirea Ta de oameni, Mântuitorule, care strigă neîncetat: Preoţi binecuvântaţi, popoare  preaînălţaţi pe Hristos în veci.

O, cât de cinstită este schimbarea mutării tale spre cele mai bune, cuvioasă! O, dragoste dumnezeiască a ta, care ai urât plăcerile trupeşti! O, credinţă fierbinte şi dumnezeiască, prealăudată Marie! Pe care cu credinţă o lăudăm şi o înălţăm întru toţi vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Aflat-ai răsplata durerilor şi schimb pentru ostenelile tale, cinstită Marie, prin care ai înfrânt pe vrăjmaşul cel ucigaş; şi acum strigi împreună cu îngerii cântare fără tăcere, lăudând şi preaînălţând pe Hristos în veci.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Pe mine tot m-a refăcut pentru bunătate, în pântecele tău, Preacurată, nestricând osebirile amânduror firilor ca un stăpân al tuturor vecilor. Pentru aceasta pe tine, ca pe o pricinuitoare a mântuirii noastre, cu cântări te lăudăm întru toţi vecii.

Cântarea a 9-a

Fă-mă, Te rog, Hristoase, sărac ca pe Lazăr, alungând poftele plăcerilor mele, ca un Dumnezeu din fire; dar în virtuţi fă-mă bogat, ca, prin credinţă, cu cântări să Te măresc.

Bogat şi nemilostiv fiind, m-am uitat cu nepăsare în credinţă la mintea mea, lepădat fiind cumplit înaintea porţilor poruncilor Tale, Iubitorule de oameni; dar ca un îndurat şi iubitor de milă, ridică-mă ca oarecând pe Lazăr, prietenul Tău cel mort de patru zile.

Toţi am învăţat pilda Stăpânului; deci toţi credincioşii să urâm nemilostivirea bogatului, ca să scăpăm de pedeapsă şi să săltăm pururea în sânurile lui Avraam.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi

Pe tine care ai ţinut în braţe pe Dumnezeu cel nevăzut, Care este lăudat în cer de toată făptura, şi prin tine ne dăruieşte nouă pururea mântuire, cu credinţă te mărim.

Alt Canon

Lene ai răbdat, maică, osteneala pustiei, îndreptându-te cu puterea cea tare a lui Hristos, căci gândurile cele întinate ce-ţi veneau le-ai stins, cinstită, cu izvoarele dumnezeieştilor lacrimi, ceea ce eşti culmea sihaştrilor, lauda cuvioşilor.

Cu raze prealuminoase te-a luminat pe tine Fecioara şi Preacurata, ceea ce singură a născut pe Hristos lumina, făcându-te înfricoşătoare vrăjmaşilor pe tine, cinstită. Şi tuturor arătându-te, Marie, a fi podoaba pustnicilor, întărirea cuvioşilor.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh

Părăsind înţelepţeşte toate cele pământeşti te-ai arătat sălăşluire cinstită a Duhului; deci roagă pe singurul izbăvitor Hristos să scape de răutăţile lumeşti pe cei ce săvârşesc cu credinţă dumnezeiască pomenirea ta.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Scăpând de legile fireşti, Fecioară, ai născut curată mai presus de fire, prunc tânăr pe pământ, pe Cel ce este dătător de lege şi Vechi de zile, cerule înţelegător al Făcătorului tuturor. Pentru aceasta cu credinţă şi cu dragoste pe tine te fericim.

Sursa: Triod

Categories: Rugăciuni Tags:
  1. Nici un comentariu momentan.
  1. Nici un trackbacks momentan.