Acasă > PATRIARHIA ROMÂNIEI > Sărbătoarea Sfântului Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României, la Catedrala Patriarhală

Sărbătoarea Sfântului Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României, la Catedrala Patriarhală

Sărbătoarea Sfântului Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României, la Catedrala Patriarhală

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte la 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României. La Catedrala Patriarhală din Bucureşti, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

În cuvântul de învăţătură rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre viaţa şi personalitatea Sfântului Apostol Andrei şi despre importanţa acestui sfânt în istoria poporului român.

Am găsit pe Mesia

Patriarhul României a vorbit celor prezenţi despre chemarea ucenicilor la propovăduire de către Mântuitorul arătând că această chemare este o chemare sfântă.

„Sfântul Apostol Andrei din ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul devine primul chemat la Apostolat de către Hristos Domnul de aceea este şi numit în cărţile noastre de cult şi în calendar cel Întâi Chemat şi aceasta arată că Sfântul Apostol Andrei era într-o căutare pentru că el a întrebat pe IisusRabi unde locuieşti? Şi atunci Iisus i-a spus Vino şi vezi. Deci, este o căutare reciprocă. Sfântul Andrei îl caută pe Mesia şi Mesia îl caută pe Sf. Andrei în sensul chemării. Când l-a adus pe fratele său Petru la Iisus a spus Am găsit pe Mesia – care se tâlcuieşte Hristos sau Unsul despre care au proorocit profeţii. Această chemare a Sfântului Apostol Andrei relatată în Evanghelia după Sf. Evanghelist Ioan, care la rândul său a fost ucenic al Sf. Ap. Andrei, este deosebit de importantă ca să înţelegem cum Hristos Domnul a chemat cu Chemare Sfântă la propovăduire pe ucenici”, a spus Patriarhul Biserici Ortodoxe Române.

Încreştinarea înfăptuită de Sf. Ap. Andrei a fost o încreştinare lentă, dar durabilă, nu una spectaculoasă, ci una profundă

În cuvântul său, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a arătat că după ce Hristos Domnul S-a înălţat la Cer, Apostolii au mers în diferite părţi ale lumii şi au vestit Evanghelia mântuirii în Iisus Hristos, Evanghelia iubirii milostive a lui Dumnezeu pentru oameni pentru ca ei să dobândească viaţa veşnică, evidenţiind faptul că Sfântul Apostol Andrei a propovăduit cuvântul Domnului şi în Sciţia Mică – teritoriul Dobrogei de azi.

„Sfântul Apostol Andrei predicat Evanghelia în Ţara Sfântă, apoi în Asia Mică – Turcia de astăzi – şi apoi a ajuns în Sciţia, în părţile de Apus ale Mării Negre – Sciţia Mică este Dobrogea de astăzi şi Sciţia Mare este teritoriul Ucrainei de astăzi. În aceste părţi a predicat Sf. Ap. Andrei, iar cel mai mult timp a stat în Sciţia Mică, adică în Dobrogea de astăzi unde se află şi o peşteră numită Peştera Sf. Andrei. Acolo se refugia când era prigonit sau era căutat pentru că răspândea o învăţătură nou. În această zonă a ţării Sfântul Apostol Andrei predicat Evanghelia şi a nu a vorbit totdeauna mulţimilor adunate în piaţă, pentru că se remarca prea repede, ci adesea predica în familii; unde era o familie de creştini cu o casă mai mare aduna vecini, aduna pe cei care erau dispuşi să asculte şi aşa a făcut o creştinare lentă, dar durabilă nu una spectaculoasă, ci una profundă. În istoria Bisericii Universale există mărturii că Sfântul Apostol Andrei a predicat în părţile Dobrogei şi anume despre aceasta vorbeşte Ipolit al Romei, Origen, Eusebiu de Cezareea şi alţii. Primul dintre români care a vorbit despre această prezenţă şi lucrare misionară a Sfântului Ap. Andrei în Dobrogea a fost Sfântul Mitropolit Dosoftei al Moldovei în Viaţa şi petrecerea sfinţilor”, a spus Preafericirea Sa.

Sfântul Apostol Andrei este considerat părintele creștinismului românesc, Apostolul Românilor și începătorul încreștinării poporului nostru

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a evidenţiat faptul că Sfântul Apostol Andrei este considerat părintele creștinismului românesc, Apostolul Românilor și începătorul încreștinării poporului nostru: „Avem nu o încreștinare la comandă poruncită de cneaz, de împărat sau de vreun voievod, ci o încreştinare care porneşte de la bază, care porneşte de la om la om, o încreştinare lentă; în timp ce se forma poporul român se şi încreştina. (…) Noi ca români avem o mare bucurie şi anume să constatăm că de fapt noi am primit credinţa de la Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi Chemat şi, de aceea, credinţa noastră este o credinţă apostolică, primită de la cel dintâi chemat dintre Apostolii Domnului. Aceasta este o onoare şi în acelaşi timp o datorie mare de a continua lucrarea misionară a Sfântului Apostol Andrei aşa cum s-a desfăşurat ea de-a lungul veacurilor. Sfântul Apostol Andrei are o legătură specială cu poporul român. Se pare că el a fost martirizat în timpul persecuţiilor împăratului Nero, în anul 64-66, sau în timpul persecuţiilor împăratului Domeţian care a persecutat şi pe Sf. Ap. Ioan. Nu ştim cu precizie anul în care Sfântul Apostol Andrei a suferit moarte de mucenic, dar ceea ce este precis este faptul că a predicat Evanghelia pe teritoriul ţării noastre.

Moaştele Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, pentru prima oară pe teritoriul României în anul 1996

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că venirea moaştelor Sfântului Andrei, în anul 1996, la Iaşi a produs o mare bucurie duhovnicească românilor şi atât de mare a fost entuziasmul credincioşilor să afle că Apostolul nostru este prezent prin capul său adus de la Patras încât nu s-a mai întâlnit un număr atât de mare la hramul Cuvioasei Parascheva.

„Luând seamă la această legătură specială între Sf. Ap. Andrei şi poporul român care s-a format din strămoşii noştri geto daci şi romani, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1995 a înscris cu cruce roşie în calendar pomenirea Sf. Ap. Andrei care până atunci era o zi obişnuită, scrisă cu culoare neagră în calendar. În anul următor în 1996, după ce noi am vizitat Mitropolia de Patras, Înaltpreasfinţitul Părinte de atunci Nicodim a venit la Iaşi şi apoi în toamnă a revenit de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva aducând capul Sfântului Apostol Andrei; pentru prima dată revenind Sfântul Apostol Andrei prin capul său, ca sfinte moaşte, pe teritoriul României. I-a făcut un tropar special pentru că IPS Nicodim de Patras era un foarte bun muzician. Atunci poporul român s-a întâlnit prima dată cu Apostolul Său, a fost un entuziasm extraordinar cu prilejul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, iar Sf. Apostol Andrei a rămas la Iaşi şi apoi a mers la Galaţi câteva zile între 12 şi 19 octombrie. Atât de mare a fost entuziasmul credincioşilor să afle că Apostolul nostru este prezent prin capul său adus de la Patras încât nu s-a mai întâlnit un număr atât de mare la hramul Cuvioasei Parascheva”.

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României – sărbătoare bisericească naţională şi sărbătoare naţională a României

Preafericirea Sa a vorbit despre demersurile Bisericii Ortodoxe Române ca sărbătoarea Sfântului Andrei să devină sărbătoare naţională a ţării noastre.

„La propunerea noastră în anul următor, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în 1997, a trecut în calendar, la pomenirea Sfântul Andrei, cel Întâi chemat, şi denumirea de Ocrotitorul României. În anul 2001 Sfântul Sinod a hotărât ca pomenirea Sfântului Apostol Andrei să fie declarată sărbătoare bisericească naţională şi să se întreprindă demersuri pe lângă autorităţile de stat ca aceasta să devină şi o sărbătoare naţională a ţării noastre. S-au făcut mai multe demersuri din 2001 şi abia în 2011 Parlamentul a luat în dezbatere această propunere a noastră după ce capul Sfântului Andrei a fost adus şi la Bucureşti în 2011. De aici a mers la Sibiu şi în prezenţa Capului Sfântului Andrei la Sibiu, în octombrie 2011, a fost proclamat sfânt Andrei Şaguna care este prăznuit astăzi împreună cu Sfântul Andrei, Ocrotitorul României, apoi la Alba Iulia unde a fost proclamat Sfânt mitropolitul Simeon Ştefan al Transilvaniei. Deci o bucurie mare a fost în 1996 când a revenit pentru prima oară în România şi a doua oară în 2011 când a venit la Bucureşti şi în Transilvania. În anul următor, prin legea 147 din 23 iulie 2012 Parlamentul României la insistenţele Bisericii a declarat ziua de 30 noiembrie ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează”, a spus Părintele Patriarh.

Sf. Apostol Andrei ne aduce aminte că suntem un popor cu o credinţă de origine apostolică

Totodată, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a arătat legătura dintre ziua de cinstire a Sfântului Apostol Andrei şi data de 1 decembrie, evidenţiind şi faptul că Sf. Apostol Andrei ne aduce aminte că suntem un popor cu o credinţă de origine apostolică: „Avem în 30 noiembrie sărbătoarea încreştinării poporului român prin pomenirea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României şi la 1 decembrie Ziua Naţională. Avem două zile apropiate: 30 noiembrie care este ziua unităţii noastre spirituale în credinţa apostolică şi 1 decembrie ziua unităţii noastre naţionale prin voinţă patriotică. Sf. Apostol Andrei ne aduce aminte că suntem un popor cu o credinţă de origine apostolică, un popor care a păstrat această credinţă apostolică în pofida multor încercări şi suferinţe şi mai ales în timpul năvălirii popoarelor migratoare care, deşi au trecut peste teritoriul ţării noastre, nu au reuşit să ne smulgă credinţa apostolică primită de la Sf. Apostol Andrei”.

„De când Sfântul Apostol Andrei a venit la Iaşi s-a intensificat cultul sau cinstirea sa deodată cu intensificarea conştiinţei misionare. Noi trebuie să lucrăm mai mult pentru predicarea Evangheliei, trebuie să ajutăm mai mult pe cei săraci ca să aplicăm Evanghelia iubirii milostive a lui Hristos astfel încât Sfântul Apostol Andrei a devenit lumină pentru lucrarea misionară a Bisericii într-un mod mai accentuat. Foarte mulţi copii au luat numele de Andrei sau Andreea, părinţii le-au dat numele de Andrei, Andreea, sau derivate, după venirea sa la Iaşi în 1996, astfel încât astăzi există peste 700000 de români care poartă numele Sfântului Andrei şi tuturor le dorim ani mulţi cu sănătate şi să aibă aceiaşi râvnă sau dragoste pentru Hristos şi Biserica Sa cum a avut şi Sfântul Apostol Andrei şi pe care ne-a transmis-o nouă spre slava Preasfintei Treimi şi pentru a noastră mântuire”, a mai spus Părintele Patriarh.

Racla cu un fragment din moaştele Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României care se află în Paraclisul Reşedinţei Patriarhale a fost adusă şi aşezată spre închinare credincioşilor, în Catedrala Patriarhală.

Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat a fost originar din Betsaida (oraş de pe ţărmul vestic al lacului Ghenizaret – Galileea) şi a fost fratele lui Petru, fiind amândoi fiii pescarului Iona. A fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul, iar la îndemnul învăţătorului său a mers împreună cu Ioan, fiul lui Zevedeu, să caute pe Acela despre care Înaintemergătorul spunea că este ‘Mielul lui Dumnezeu’.

Sursa: basilica.ro

Categories: PATRIARHIA ROMÂNIEI Tags:
  1. Nici un comentariu momentan.
  1. Nici un trackbacks momentan.