Acasă > AUDIO > SLUJBA SFINTEI LITURGHII ŞI CUVÂNTĂRILE IERARHILOR [AUDIO] LA SĂRBĂTOAREA SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA – IAȘI, 14 OCTOMBRIE 2012

SLUJBA SFINTEI LITURGHII ŞI CUVÂNTĂRILE IERARHILOR [AUDIO] LA SĂRBĂTOAREA SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA – IAȘI, 14 OCTOMBRIE 2012

SLUJBA SFINTEI LITURGHII ŞI CUVÂNTĂRILE IERARHILOR LA SĂRBĂTOAREA SFINTEI CUVIOASE PARASCHEVA – 14 Octombrie 2012, IAȘI

*

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

Întrucât dimensiunea înregistrării este destul de mare, fișierul audio a fost încărcat complet (momentan). Predica Preafericitului Patriarh Daniel o veți regăsi în secvența 0m 50sec – 20m 50sec.

*

Preafericitul Părinte Daniel, Arhiepiscopul Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al tronului Cezareei Capadociei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a oficiat, în ziua cinstirii Sf. Cuvioase Parascheva, la 14 octombrie 2012 Sfânta Liturghie la hramul Catedralei Mitropolitane din Iaşi împreună cu Preafericitul Părinte Hristofor, Arhiepiscop de Praga şi Mitropolit al ţinuturilor Cehiei şi Slovaciei, fiind înconjuraţi de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.

Dintre ierarhii slujitori, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au făcut parte: Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Înaltpreasfinţitul Epifanie, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, Înaltpreasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfinţitul Corneliu, Episcopul Huşilor, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Sebastian, Episcopul Slatinei si Romanaţilor, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.

De asemenea, la hramul Catedralei Mitropolitane din Iaşi au slujit mai mulţi ierarhi străini după cum urmează: Înaltpreasfinţitul Antonie, Arhiepiscop de Borispil, Preasfinţitul Paisie, Episcop de Gorlice, Vicar al Arhiepiscopiei de Przemysl şi Nowy Szacz, Preasfinţitul Longhin (Jar), Episcop de Bănceni, Vicar al Eparhiei Cernăuţilor.

După citirea pericopei evanghelice a Duminicii a XXI-a după Rusalii Preafericitul Părinte Patriarh a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a tâlcuit înţelesurile ce reies din textul evanghelic. Patriarhul României a evidenţiat faptul că seminţele din pildă, după cum a arătat Mântuitorul Hristos, sunt patru categorii de oameni care primesc cuvântul lui Dumnezeu, dar care îl fac sau nu-l fac roditor deplin după cum sufletul lor primeşte cuvântul lui Dumnezeu, după atitudinea lor spirituală şi după felul relaţiei lor cu Dumnezeu Semănătorul.

Duhul care face pe om să uite repede cuvântul lui Dumnezeu sau să-l neglijeze este duhul cel viclean care păcăleşte pe om adesea ca să nu fie roditor în viaţă duhovnicească

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, vorbind despre prima categorie de oameni reprezentată de seminţele din pildă care au căzut pe cale sau pe drum, a arătat că aceştia sunt cei are au ascultat cuvântul lui Dumnezeu, dar care prin ispita diavolului au uitat învăţătura evanghelică şi devin neroditori din punct de vedere duhovnicesc.

‘Prima categorie de oameni sunt cei simbolizaţi de seminţele care cad pe cale sau pe drum. În pildă Mântuitorul spune că păsările cerului au luat aceste seminţe sau au fost călcate în picioare. În tâlcuirea pildei însă Mântuitorul nu mai vorbeşte despre păsările cerului, ci despre diavoli. Duhurile rele vin şi iau repede cuvântul lui Dumnezeu din memoria celor care au ascultat. Duhul care face pe om să uite repede cuvântul lui Dumnezeu sau să-l neglijeze este duhul cel viclean care păcăleşte pe om adesea ca să nu fie roditor în viaţa duhovnicească. De fapt, Sfântul Apostol ne arată în Epistola sa către Efeseni, capitolul al VI-lea, versetul 10 că lupta noastră nu este luptă cu trupul şi cu sângele, ci cu duhurile cele rele din văzduhuri. Deci, este vorba aici de o luptă duhovnicească dincolo de psihicul şi de comportamentul nostru fizic. Această ispită a deturnării omului de la cuvântul lui Dumnezeu îl face neroditor din punct de vedere duhovnicesc. Călcarea în picioare însă a seminţelor de către călători poate însemna şi calea largă a vieţii, obişnuinţa oamenilor cu obiceiurile cele rele, cu un comportament păcătos şi astfel calea cea largă pe care merg oamenii şi calcă în picioare seminţele semănate înseamnă insensibilitatea faţă de valorile sfinte şi sensurile duhovniceşti ale vieţii’, a precizat Patriarhul României.

Credinţa celor care sunt asemănaţi cu locul pietros este o credinţă spontană, dar nestatornică

„A doua categorie de oameni, spune Mântuitorul Iisus Hristos, este reprezentată de seminţele care cad pe un sol sau pe pământ pietros. Aceştia sunt cei care ascultă cu bucurie cuvântul lui Dumnezeu, dar în vreme de ispită, zice Mântuitorul Iisus Hristos, se leapădă, uită cuvântul şi nu-i mai văd eficienţa sa în viaţă. În vreme de ispită înseamnă ispite ale plăcerilor, dar şi ispite ale încercărilor dureroase. În vreme de ispită înseamnă în vreme de încercare. Sunt o mulţime de oameni care au fost evlavioşi în tinereţe pentru că au moştenit de la părinţi credinţa. Mai târziu însă li s-a părut că rugăciunea, mersul la biserică nu este un câştig, nu este ceva eficient imediat, nu aduce un folos material imediat. De asemenea, ispita poate însemna că unii oameni sunt credincioşi atât cât le merge bine în viaţă. Cât sunt sănătoşi, bogaţi, bine văzuţi, dar în vreme de încercare, de umilire, de prigoană a Bisericii din partea celor care urăsc Biserica se leapădă de credinţă, se fac că nu mai sunt credincioşi, adică nu mai aduc un rod duhovnicesc în viaţa lor. Credinţa celor care sunt asemănaţi cu locul pietros este o credinţă spontană, dar nestatornică. Este o credinţă până la o vreme, dar nu orice vreme, ci până la capăt, până la sfârşitul vieţii”, a mai spus Părintele Patriarh referitor la a doua categorie de oameni prezentată în pildă.

Povara bogăţiilor este o altă cauză care duce la înăbuşirea sau la nerodirea cuvântului lui Dumnezeu în viaţa omului

Oamenii care umblă sub povara grijilor vieţii, bogăţiilor vieţii şi plăcerilor vieţii sunt cei reprezentaţi de seminţele căzute între spini, a evidenţiat Patriarhul României.

„O altă categorie de oameni este aceea a celor pe care Evanghelia îi compară cu seminţele căzute între spini. Ele au căzut împreună cu spinii, dar s-au sufocat, adică s-au înăbuşit şi Mântuitorul spune din ce cauză în viaţa omului nu se dezvoltă o rodire a cuvântului lui Dumnezeu, nu se trece de la cuvântul ascultat la cuvântul aplicat, de la cuvântul bun la fapta cea bună. Aceştia sunt oamenii care umblă sub povara grijilor vieţii, bogăţiilor vieţii şi plăcerilor vieţii. Povara grijilor înseamnă grija pentru multe lucruri trecătoare, pentru hrană, îmbrăcăminte în mod exagerat, grija pentru cele trupeşti care înăbuşă grija pentru mântuirea sufletului. Foarte adesea oamenii sunt plini de griji în mod justificat sau nejustificat. În mod exagerat grija devine o povară chiar dacă trebuie să ne îngrijim de hrană şi de îmbrăcăminte. Însă când grija pentru hrană şi îmbrăcăminte şi o viaţă decentă devine o obsesie, o înrobire atunci ea înăbuşă în om viaţa spirituală sau relaţia, legătura omului cu Dumnezeu. Aşa omul este preocupat de lucrurile trecătoare atât de mult încât nu mai găseşte timp de rugăciune, nu se mai duce duminica la biserică pentru că este preocupat de grija unei hrane mai deosebite, unei perioade de timp mai relaxată şi aşa povara grijilor devine o piedică în apropierea noastră de Dumnezeu. Povara bogăţiilor, spune Mântuitorul, este o altă cauză care duce la înăbuşirea sau la nerodirea cuvântului lui Dumnezeu în viaţa omului. Bogăţiile materiale se adună în jurul nostru adesea în mod pătimaş. Atât de mult devine o povară grija, lăcomia de avere încât omul nu mai adună bogăţii înlăuntrul lui, ci numai în jurul lui. Bogăţiile din suflet înseamnă în primul rând credinţa, iubirea milostivă faţă de semeni, înseamnă luminarea sufletului prin rugăciune, luminarea vieţii prin faptele bune. Acestea sunt comori pe care le adunăm în suflet şi le luăm cu noi în Împărăţia lui Dumnezeu. Nu bunătăţile din jurul nostru le luăm cu noi în viaţa veşnică, ci bunătatea din sufletul nostru care s-a adunat prin pocăinţă, prin credinţă, prin rugăciune şi prin fapte bune. Plăcerile vieţii de asemenea devin o povară a vieţii atunci când devine un scop în sine, când distracţiile, când petrecerile multe şi lungi ne preocupă atât de mult încât nu mai avem timp pentru viaţa spirituală atunci ele nu mai sunt o binecuvântare şi sunt o povară”, a mai spus Părintele Patriarh.

Seminţele căzute pe pământul bun sunt oamenii cu inimă curată şi bună care fac roditor cuvântul lui Dumnezeu întru răbdare

„Evanghelia ne arată că a patra categorie de oameni care reprezintă seminţele căzute pe pământul bun sunt oamenii cu inimă curată şi bună care fac roditor cuvântul lui Dumnezeu întru răbdare. Inima curată înseamnă inima sinceră, nu vicleană, nu dedublată, ci inima bună înseamnă inima milostivă, sensibilă la suferinţa şi nevoile altora. Aceştia sunt oamenii răbdători, statornici în credinţă, rugători şi milostivi. Pe aceştia îi fericeşte Mântuitorul Iisus Hristos, omul cu inimă curată şi bună, omul sincer şi milostiv”, a spus Preafericirea Sa referitor la oamenii care au primit cuvântul lui Dumnezeu şi l-au făcut roditor.

Sfânta Cuvioasă Parascheva şi Sfântul Teofil cel nebun pentru Hristos sunt pilde de oameni care au avut inimă curată şi suflet bun

Făcând referire la învăţătura Evangheliei Preafericirea Sa a arătat că sfinţii sunt în primul rând oamenii cu inimă curată care s-au curăţit prin pocăinţă. De asemenea, Patriarhul României a vorbit despre Sfânta Parascheva evidenţiind faptul că ea a răspuns chemării lui Dumnezeu şi a făcut roditor în sufletul şi viaţa ei cuvântul Evangheliei, de aceea curăţia sufletului şi a vieţii ei şi bunătatea ei o fac mult milostivă şi mult folositoare.

„Oamenii cu inimă curată care s-au curăţit prin pocăinţă sunt în primul rând sfinţii, Sfânta Cuvioasă Parascheva şi Sfântul Teofil cel nebun pentru Hristos ale căror moaşte se află aici sunt pilde de oameni care au avut inimă curată şi suflet bun. Sfânta Parascheva din tinereţe a dorit viaţă duhovnicească. A trecut la Domnul la vârsta de aproape 25 de ani, a trăit în secolul al XI-lea. A răspuns chemării lui Dumnezeu şi a făcut roditor în sufletul şi viaţa ei cuvântul Evangheliei, de aceea curăţia sufletului şi a vieţii ei şi bunătatea ei o fac mult milostivă şi mult folositoare, cum o pomenim în toate rugăciunile şi cântările adresate ei: Bucură-te Sf. Paraschevo mult folositoare. Deci, pentru că a devenit totalmente transparent duhovniceşte, deschisă cu sufletul în ascultarea cuvântului lui Dumnezeu şi prin rugăciune şi fapte bune a arătat cuvântul roditor în viaţa ei sfântă ea a devenit rugătoare pentru mulţi, ajutătoare celor care strigă după ajutor”, a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

Fidelitatea sau statornicia în credinţă, în iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni sunt semnele rodirii cuvântului lui Dumnezeu în viaţa oamenilor

În finalul cuvântului Său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre importanţa statorniciei în credinţă şi a îndemnat la rugăciune adresată Mântuitorului Hristos ca să transforme sufletul nostru, inima noastră în pământul cel bun şi roditor.

„Deci, vedem că pilda Mântuitorului din Evanghelia de astăzi se împlineşte în mod deosebit în oamenii care L-au iubit pe Dumnezeu şi în vreme de binefacere şi în vreme de încercare şi în vreme de pace şi în vreme de persecuţie şi în bogăţie şi în sărăcie; şi când erau sănătoşi şi când erau bolnavi sfinţii au rămas statornici; fidelitatea sau statornicia în credinţă, în iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni sunt semnele rodirii cuvântului lui Dumnezeu în viaţa oamenilor, sunt semnele prezenţei lui Hristos Cel Curat, Sfânt şi Milostiv în viaţa oamenilor. Să ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos să transforme sufletul nostru, inima noastră în pământul cel bun şi roditor. Să ne ajute să ne curăţim conştiinţa, gândirea, simţirea şi să fim milostivi, mai ales astăzi când este multă suferinţă în lume, multă sărăcie, multe boli, multă ispită, să cerem ajutorul Lui Dumnezeu şi ajutorul sfinţilor săi ca să fim seminţe roditoare spre slava Preasfintei Treimi şi spre bucuria Bisericii şi a oamenilor”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La finalul sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Hristofor, Arhiepiscop de Praga şi Mitropolit al ţinuturilor Cehiei şi Slovaciei a mulţumit Patriarhului României pentru invitaţia de a participa la această sărbătoare, dar şi ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei pentru găzduire şi pentru posibilitatea de a fi prezent în eparhia pe care o cârmuieşte. De asemenea, ca semn al recunoştinţei, Preafericitul Părinte Hristofor a oferit daruri.

„Am o mare onoare să fiu invitat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi al Sfântului Sinod. Mă aflu pentru prima dată aici în calitate oficială şi am avut bucuria de a călători la Bucureşti şi de a fi primit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. (…) Pot să spun înaintea dumneavoastră Slavă Domnului că suntem ortodocşi în această lume care de cele mai multe ori este departe de credinţa în Dumnezeu. Îl admir pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi împreună cu dânsul pe ÎPS Teofan şi pe dumneavoastră de asemenea că sunteţi ortodocşi şi ţineţi credinţa Bisericii mame”, a spus Arhiepiscopul de Praga şi Mitropolit al ţinuturilor Cehiei şi Slovaciei.

În continuare a fost transmis mesajul Înaltpreasfinţitului părinte Vladimir Mitropolitul Kievului şi al întregii Ucraine, Întâistătătorul Bisericii din Ucraina. Pe lângă dăruirile de bineadresate Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, Mitropolitul Kievului a urat, în mesajul său,tuturor oaspeţilor sărbătorii de la Iaşi îmbogăţire duhovnicească în căutarea modalităţilor concrete ale desăvârşirii creştine.

„Sărbătoarea de astăzi este o puternică mărturie a unităţii ortodoxiei universale. Reprezentanţii mai multor biserici ortodoxe locale s-au adunat la Iaşi ca împreună să săvârşească Sfânta şi Dumnezeiască Liturghie şi să se împărtăşească dintr-un potir cu Trupul şi Sângele Mântuitorului. În unitatea dimprejurul Sfântului Prestol dispar toate greutăţile acestei lumi, iar această unitate pe care ne-o dă singur Mântuitorul lumii este cel mai scump dar. (…) deci unitatea noastră trebuie să fie principală mărturie către Hristos căci această unitate cu Hristos şi întru Hristos noi trebuie să aducem întreaga lume”, se mai precizează în mesajul Înaltpreasfinţitului Părinte Vladimir Mitropolitul Kievului şi al întregii Ucraine.

Apoi, delegaţia din Ucraina a dăruit Patriarhului României, din partea poporului ortodox ucrainean o icoană cu chipul sfântului Cuvios Agapit Doctorul şi un fragment din Sfintele sale moaşte.

„Fie ca prin rugăciunile Sfântului Agapit Doctorul Dumnezeu să vă trimită multă sănătate şi bucurie”, a spus Înaltpreasfinţitul Antonie, Arhiepiscop de Borispil.

De asemenea, Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei i-a fost dăruită o icoană cu chipul Maicii Domnului Pecerska.

Apoi, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a mulţumit lui Dumnezeu pentru toate darurile revărsate. De asemenea, a mulţumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru vizita în Mitropolia Moldovei şi Bucovinei pe care a păstorit-o vreme de aproape două decenii, dar şi pentru binecuvântarea de a-l avea alături pe Preafericitul Părinte Hristofor, Mitropolitul Primat al Cehiei şi Slovaciei. A adresat mulţumiri şi Înaltpreasfinţitului Antonie Boripil, rectorul Academiei teologice din Kiev şi purtătorul Sfintelor Moaşte ale Sfântului Teofil cel nebun pentru Hristos, Ierarhilor din Polonia şi Cernăuţi, Înaltpreasfinţiţilor şi Preasfinţiţilor Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române care au participat la această mare sărbătoare şi autorităţilor locale care au ajutat la buna desfăşurare a hramului.

Totodată, Înaltpreasfinţia Sa i-a dăruit Patriarhului României o icoană cu Mântuitorul Iisus Hristos înconjurat de Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul. Aceeaşi icoană a oferit şi Mitropolitului Primat al Cehiei şi Slovaciei. Înaltpreasfinţitului Antonie, pe lângă icoana Deisis, i-a dăruit şi o icoană cu Sfântul Petru Movilă.

De asemenea, Patriarhul României a dăruit pentru Catedrala Mitropolitană din Iaşi o cruce de binecuvântare, dar şi mai multe cărţi de cult.

La final Preafericirea Sa a dat citire, potrivit tradiţiei, ultimului icos din acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva şi rugăciunii de binecuvântare cerând ca Sfânta Parascheva să mijlocească înaintea tronului Preasfintei Treimi pentru noi şi pentru toţi cei care din binecuvântate pricini nu au putut fi aici dar care au o evlavie deosebită faţă de Sf. Parascheva.

Anul acesta, pelerinii care se închină la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva se închină şi la moaştele Sfântului Cuvios Teofil, cel nebun pentru Hristos, aduse de la Mănăstirea Kitaev (Ucraina), de către Înaltpreasfinţitul Părinte Antonie, Arhiepiscop de Borispil şi rector al Academiei Teologice din Kiev.

*

Sursa text: BASILICA.ro

Categories: AUDIO Tags:
  1. Nici un comentariu momentan.
  1. Nici un trackbacks momentan.