Arhivă

Post Tăguit cu ‘PS Sebastian al Slatinei şi Romanaţilor’

Predica Preasfințitului Sebastian al Slatinei și Romanaților la Duminica a VIII-a după Rusalii (2011)

august 11th, 2019 Fără comentarii

DUMINICA A VIII-A DUPĂ RUSALII – Înmulţirea pâinilor

 Mt.14,14-22

Legături:

* * *

ENTUZIASM SFÂNT SAU INTERZIS?

 

,,Adevărat, adevărat zic vouă: Mă căutaţi nu pentru că aţi văzut minuni, ci pentru că aţi mâncat din pâini şi v-aţi săturat’’(In.6,26)

Dreptmăritori creştini,

Într-una din zile, aflându-Se Domnul pe malul lacului Ghenizaret şi văzând mulţimile care se înghesuiau să-L cunoască şi să-I asculte învăţătura, a început să le vorbească, predicându-le până seara târziu. Atunci au venit ucenicii şi I-au zis: ,,Dă drumul mulţimilor ca să se ducă în sate şi să-şi cumpere de mâncare. Iisus însă le-a răspuns: N-au trebuinţă să se ducă, daţi-le voi să mănânce! Iar ei i-au zis: Aduceţi-Mi-le aici’’! Şi i-au fost aduse. Şi luându-le în mâini, Şi-a înălţat privirea către cer, S-a rugat Părintelui Său, le-a binecuvântat şi le-a dat ucenicilor Săi, iar ucenicii mulţimilor. Şi nu erau puţine persoane, ne spune Evanghelia, erau cinci mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii, şi toţi aceia, prin minune dumnezeiască s-au săturat, ba încă au mai şi rămas douăsprezece coşuri de fărâmituri.

Aceasta este, pe scurt, minunea pe care o relatează evanghelia de astăzi! Şi, este lesne de înţeles că toată lumea a fost bucuroasă în seara aceea, pentru că a primit în dar hrană. A primit hrană sufletească, prin învăţătura Mântuitorului, dar a primit şi hrana aceasta pământească. Citeşte mai departe…

Categories: Predici Tags:

PREDICA EPISCOPULUI SEBASTIAN AL SLATINEI LA DUMINICA A DOUA DUPĂ PAŞTI (A LUI TOMA) – NECREDINŢA SAU FRUSTAREA

mai 4th, 2019 Fără comentarii

DUMINICA A II-A DUPǍ PAŞTI

(A Sfântului Apostol Toma)

 

* * * 

Legături:

NECREDINŢA  SAU  FRUSTAREA   

Dreptmăritori creştini,

Învăţătura Bisericii noastre ne arată că, odată încheiată viaţa aceasta, ,,se trage linie” şi că dincolo de mormânt nimeni nu mai poate face nimic, fără Biserica şi urmaşii noştri, prin rugăciunile şi jertfele lor. Această învăţătură izvorăşte şi din atitudinea şi comportamentul Mântuitorului Hristos după învierea Sa din morţi. Ia gândiţi-vă! Înainte de Înviere, Domnul a petrecut în mijlocul tuturor, întâlnindu-se şi vorbind cu toţi, stând de vorbă şi cu cei care Îl ascultau, dar şi cu nemulţumitorii şi susupicioşii farisei, cărturari şi saduchei. Stătea la masă cu vameşii şi cu păcătoşii(Mc.2, 16), vorbea, predica şi Se arăta tuturor, căutând să-i folosească pe toţi. Citeşte mai departe…

Categories: Predici Tags: ,

PREDICA EPISCOPULUI SEBASTIAN AL SLATINEI ŞI ROMANAŢILOR LA DUMINICA A VI – A DIN POSTUL MARE: ENTUZIASM ŞI CRIMĂ

aprilie 19th, 2019 1 comentariu

PREDICA EPISCOPULUI SEBASTIAN AL SLATINEI ŞI ROMANAŢILOR

LA DUMINICA  A  VI – A  DIN  POSTUL MARE

(a  Floriilor) intrarea_domnului_in_ierusalim3_1

ENTUZIASM  ŞI  CRIMǍ

Legături:

Dreptmăritori creştini,

            Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim evocă un eveniment pe cât de plin de entuziasm, pe atât de neînţeles de cei ce au participat la el.Aceasta s-a petrecut după ce Maria, sora lui Lazăr, L-a uns pe Mântuitorul Hristos cu mir de mult preţ, pregătindu-L astfel pentru patimi şi moarte, şi pe când Lazăr, care fusese înviat din morţi, era ,,căutat” de către iudei pentru a fi omorât.(In.12, 3-10).

            Domnul Hristos i-a trimis pe ucenicii Săi, pe când Se apropia de Betfaghe, spunându-le:,,Mergeţi în satul dinaintea voastră şi, intrând în el, veţi găsi un mânz legat (…) dezlegându-l, aduceţi-l la Mine. Şi dacă vă va întreba cineva : Pentru ce-l dezlegaţi?, veţi zice aşa: Pentru că Domnul are trebuinţă de el” (Lc.19, 30-31). Ucenicii I-au adus asinul şi, punându-şi hainele lor peste el, Hristos a urcat pe asin şi astfel a intrat pentru ultima oară în Ierusalim. Şi I-au ieşit întru întâmpinare locuitorii cetăţii, purtând în mâini ramuri de finic şi strigând cu toţii cu mare bucurie:,,Osana, Fiul lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!” (Mt. 21, 9) Şi îşi aşterneau hainele lor pe cale, ovaţionându-L într-o atmosferă de mare bucurie, ca aceasta pe care o trăim şi noi până astăzi la acest praznic. Citeşte mai departe…

Categories: Mari duhovnici, Predici Tags:

Predică la Duminica a doua din post a PS Sebastian al Slatinei: PǍCATELE PARALIZEAZǍ PÂNǍ ŞI TRUPUL

martie 22nd, 2019 2 comentarii

ORNAM1

ORNAM1

PǍCATELE  PARALIZEAZǍ  PÂNǍ  ŞI  TRUPUL 

Vindecarea slăbănogului din Capernaum (Mc. 2, 1-12)

            Dreptmăritori creştini,

            În pericopa evanghelică de astăzi se relatează că Mântuitorul Iisus Hristos, întors la un moment dat în cetatea Capernaum, a intrat într-o casă. Mulţimile, auzind aceasta, s-au îmbulzit, umplând curtea casei şi strada până departe, dornice să vadă pe Iisus şi animate de dorinţa de a mai fi martore la vreo minune pe care ar putea-o săvârşi, de astă dată chiar în cetatea lor. Nu lipseau nici fariseii şi cărturarii, care totdeauna Îl pândeau pe Iisus doar-doar Îl vor prinde în cuvânt, doar-doar va rosti vreo ,,blasfemie”, pentru care să-L condamne şi să-L omoare. Citeşte mai departe…

Categories: Predici Tags:

PS Sebastian: Predică la Duminica a XXI-a după Rusalii (DESPRE PUŢINA NOASTRĂ RODIRE DUHOVNICEASCĂ)

octombrie 13th, 2018 2 comentarii

PS Sebastian:

PREDICĂ LA DUMINICA A XXI-A DUPĂ RUSALII

Lc. 8, 5-15

PILDA SEMANATORULUI,

sau

DESPRE PUŢINA NOASTRA RODIRE DUHOVNICEASCA

ORNAM1

Dreptmăritori creştini,

Parabola din evanghelia de astăzi ne prezintă pe Semănătorul, ieşit să-Şi semene ,,sămânţa” Sa. Şi au fost călcate în picioare, iar păsările cerului venind le-au mâncat. Alte seminţe au căzut pe loc pietros şi, pentru că nu au putut  face rădăcini adânci, venind soarele şi arşiţa, s-au uscat. O altă parte din seminţe a căzut între spini şi, crescând şi aceia odată cu ele, le-au înăbuşit. În fine, abia ultima parte a seminţelor a căzut în pământ bun, aducând rod: unele 100, altele 60, iar altele 30(Mt. 13, 8).

          Este pilda sau parabola Semănătorului pe care, auzind-o, în mod firesc ne punem şi noi întrbarea: De ce oare Hristos Îşi grăia învăţătura Sa în felul acesta oamenilor? Nu este singura pildă prin intermediul căreia Măntuitorul alege să-Şi facă auzită aşa învăţătura. Se cunosc zeci de parabole prin care Domnul a găsit mai potrivit să transmită astfel oamenilor adevărul, iar nu în mod direct. De ce oare? Citeşte mai departe…

Categories: Predici Tags:

Predică la Duminica a treia din Post a PS Sebastian al Slatinei: CRUCEA CA VIAŢA SAU VIAŢA CA O CRUCE

aprilie 4th, 2016 Fără comentarii

PREDICĂ LA  DUMINCA  A  III – A  DIN  POST 

A EPISCOPULUI SEBASTIAN AL SLATINEI ŞI ROMANAŢILOR

A Sfintei Cruci  –  Mc. 8, 34 – 38 şi 9, 1

ORNAM1

ORNAM1

CRUCEA CA VIAŢA SAU VIAŢA CA O CRUCE

            Drept măritori creştini,

            Evanghelia de astăzi este pe cât de scurtă, pe atât de plină de învăţături şi, pentru aceasta, nu uşor de înţeles, cel puţin în trei afirmaţii ce se fac în ea. Întâi, zice Mântuitorul Hristos:,,Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie” (Mc.8, 34). Şi vă întreb: despre care ,,cruce” vorbeşte Domnul? Sărbătorim în fiecare an, la 14 septembrie, ,,Înălţarea (sau aflarea) Sfintei Cruci” care se pierduse; crucea pe care a fost răstignit Fiul lui Dumnezeu pentru noi. Despre aceasta, însă, vorbeşte Domnul când ne spune să ne luăm crucea şi să-I urmăm Lui? Despre crucea materială, sub diferitele ei forme? Nu cumva avem de-a face aici cu un alt înţeles al crucii – altul decât cel fizic? Ba da. Hristos dă aici cuvântului ,,cruce” un înţeles spiritual :crucea ca viaţă creştină, pe care fiecare dintre noi suntem chemaţi să o ducem aici pe pământ.

            Cuvintele ,,să se lepede de sine” înseamnă ,,să-şi lepede egoismul”, pentru a putea asculta de Dumnezeu mai mult decât de sine. Nu există ascultare de Dumnezeu fără lepădare de sine – renunţare la sine, în favoarea predării în mâinile lui Dumnezeu. Citeşte mai departe…

Categories: Predici Tags:

PASTORALA PS SEBASTIAN AL SLATINEI LA NAȘTEREA DOMNULUI: HRISTOS ȘI PĂSTORII (2014)

decembrie 29th, 2014 Fără comentarii

SCRISOARE PASTORALĂ LA NAŞTEREA DOMNULUI

 

HRISTOS ŞI PĂSTORII

 ps sebastian

† S E B A S T I A N,

cu darul lui Dumnezeu Episcop al Slatinei şi Romanaţilor,

Iubitului nostru cler şi popor har, pace şi milă de la Dumnezeu,

Tatăl nostru,

iar de la Noi arhiereşti binecuvântări

 

Preacucernici şi Preacuvioşi Părinţi,

Preacuvioase Maici,

Iubiţi credincioşi şi credincioase,

În icoana Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, în afara personajelor clasice, mai poate fi sesizată şi prezenţa, mult mai discretă, a unor persoane abia vizibile − păstorii turmelor din împrejurimile Betleemului. Despre aceştia Sfânta Scriptură relatează:

Pastorala Craciun 2014„În ţinutul acela erau păstori, stând pe câmp şi făcând de strajă noaptea împrejurul turmei lor. Şi iată îngerul Domnului a stătut lângă ei şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor, şi ei s-au înfricoşat cu frică mare. Dar îngerul le-a zis: Nu vă temeţi. Căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Că vi s-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David. Şi acesta va fi semnul: Veţi găsi un prunc înfăşat, culcat în iesle. Şi deodată s-a văzut, împreună cu îngerul, mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu şi zicând: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!

Citeşte mai departe…

Categories: Pastorale Tags:

MOARTE ȘI ÎNVIERE – Scrisoare Pastorală la Învierea Domnului a PS Sebastian al Slatinei (2014)

aprilie 29th, 2014 Fără comentarii

 Scrisoare Pastorală la Învierea Domnului 

MOARTE ȘI ÎNVIERE

Pastorala Pasti 2014 

† SEBASTIAN

cu darul lui Dumnezeu Episcop al Slatinei şi Romanaţilor,

Iubitului nostru cler şi popor har, pace şi milă de la Dumnezeu,

Tatăl nostru,

iar de la Noi arhiereşti binecuvântări!

 

Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi,

Preacuvioase Maici,

Iubiţi credincioşi şi credincioase,

Probabil, unii vor spune că nu s-ar cuveni să aducem vorba despre moarte în această zi de „praznic al praznicelor și sărbătoare a sărbătorilor”[1]; că acolo unde bucuria Învierii cuprinde întreaga creație, pomenirea tristeții nu-și mai are locul, precum cântă Biserica: „Răsărit-a primăvara, veniţi să ne desfătăm! Strălucit-a Învierea lui Hristos, veniţi să ne veselim!”[2]. Însă, pentru o pătrundere deplină a sensului învierii, cred, trebuie înțeles mai întâi firescul morții.

Îndeobște, înțelegerea Învierii este cu mult diferită de cea a morții. Astfel, dacă în Înviere unii cred, iar alții nu, moartea este o certitudine pentru tot cel ce s-a născut și se va naște din femeie (Mt. 11, 11). Părintele Rafail Noica definea viața aceasta pământească drept devenire a omului întru ființă pentru “nașterea întru Împărăția cea neclătită”, ca parcurs de creștere a noastră de la chip spre asemănarea cu Dumnezeu. Aspectul acesta este descris foarte clar în cadrul slujbei înmormântării, unde Sfântul Ioan Damaschin ne predă o adevărată lecție de viață, prin aceea că subliniază tot rostul plăsmuirii și al devenirii noastre, în cuvinte pe cât de simple, pe atât de clare. Dar, oare, înțelegem noi cum se cuvine moartea, sau rătăcim printre credințe și practici, care mai de care mai necreștine?

Cu părere de rău constatăm că, uneori, nici cei implicați în viața Bisericii nu și-au însușit corect linia ortodoxă a vieții de dincolo! Astfel, unii transformă firescul morții în disperare sau chiar necredință, iar alții ─ prin instituția bocitoarelor, ori a diferitelor practici de sorginte păgână ─ o aruncă în derizoriu.

Dreptslăvitori creștini,

Realitatea vieții de aici ne este cunoscută, iar pe cea a raiului și a iadului ne-a arătat-o Hristos, Care S-a pogorât „în mormânt cu trupul și în iad cu sufletul, ca un Dumnezeu, în rai cu tâlharul și pe scaun cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, toate umplându-le”[3] cu a Sa prezență, dar nu înainte de a ne făgădui moștenirea „împărăţiei pregătită de la întemeierea lumii” (Mt. 25, 34). Unanima mărturie a Bisericii ne arată că, până la obșteasca judecată, trupul care s-a dat pământului din care a fost tocmit își așteaptă învierea, pentru a primi plată împreună cu sufletul care a locuit întru el, căci „dacă sufletul ar fi purtat singur lupta pentru virtuți, numai el ar fi încununat, iar dacă numai el s-ar fi tăvălit în plăceri, pe bună dreptate numai el s-ar fi pedepsit. Dar, pentru că nici virtutea, nici viciul nu le-a săvârșit sufletul fără trup, amândouă vor avea parte de răsplată”[4].

Pomenile, indiferent că sunt pentru cei vii sau pentru cei adormiți, nu ajung să fie consumate trupește, fizic, de către cei pomeniți, căci „bucatele sunt pentru pântece şi pântecele pentru bucate și Dumnezeu va nimici și pe unul și pe celelalte” (1 Cor. 6, 13). E drept că, după slăvita Sa Înviere, Mântuitorul Hristos a mâncat, dar nu dintr-o trebuință trupească, ci ca încredințare incontestabilă a ucenicilor cu privire la realitatea sculării Sale din morți, căci: „actul răstignirii a fost atât de serios, de autentic şi total, încât până şi apostolii şi ucenicii erau convinşi că Spânzuratul de pe lemnul din mijloc nu va (mai putea) învia”[5].

Finalitatea ofrandelor se regăsește în fapta cea bună pentru sufletele noastre sau ale celor care au adormit întru nădejdea învierii, iar cei care se împărtășesc din acestea devin împreună-rugători pentru sufletele celor pomeniți, „care simt o mare mângâiere și bucurie, pentru că pomenirea din inimă este lucrul de căpetenie din partea noastră, iar din partea Bisericii lui Dumnezeu – Jertfa nesângeroasă”[6].

Citeşte mai departe…

Categories: Pastorale Tags:

Predica la Duminica Fiului Risipitor a PS Sebastian: DOUA DRAME, UNA MAI CUTREMURǍTOARE DECÂT ALTA

martie 1st, 2013 1 comentariu

PREDICĂ LA   DUMINICA  FIULUI  RISIPITOR

A EPISCOPULUI SEBASTIAN AL SLATINEI ŞI ROMANAŢILOR


Lc. 15, 11 – 31

Legături:

DOUA DRAME, UNA MAI CUTREMURǍTOARE DECÂT ALTA

            Dreptmăritori creştini,

            Evanghelia de astăzi este un text plin de învăţături. O evanghelie care pune pe predicatorul aflat la amvon într-o mare dilemă, neştiind la ce să se refere mai întâi: la răbdare, iertare şi bucuria tatălui că i s-a întors fiul cel rătăcit, sau la pocăinţa acestuia din urmă? Unii predicatori fac exegeză, explicând fiecare cuvânt, arătând ce înseamnă fiecare fapt sau fiecare dintre atitudinile prezente în evanghelie: a tatălui, care nu este altcineva decât Dumnezeu, a fiului risipitor, care suntem noi, cei care uneori în viaţa aceasta ,,cădem”, şi a fiului mai mare care, deşi n-a călcat niciodată cuvântul părintelui său, rămâne totuşi undeva ,,în afara bucuriei”. Citeşte mai departe…

Categories: Predici Tags:

PS Sebastian: PREDICĂ LA DUMINICA A XIX-A DUPĂ RUSALII: DE LA VIRTUŢILE “NORMALE” LA VIRTUTEA VIRTUŢILOR

septembrie 28th, 2012 Comments off

DUMINICA A XIX-A DUPA RUSALII

Iubirea vrăjmaşilor – Lc. 6, 31-36

DE LA VIRTUŢILE “NORMALE”  LA VIRTUTEA VIRTUŢILOR

Citiţi şi:

 

Dreptmăritori creştini,

Evanghelia de astăzi este una dintre cele mai ,,impopulare” pericope evanghelice ce se citesc în Biserica noastră. Şi,spun că este impopulară şi ,,incomodă”,pentru două motive: întâi, pentru că mini-malizează nişte valori în care am fi sperat că ne putem regăsi şi noi mai uşor şi, în al doilea rând, pentru porunca aceasta atât de grea – pentru cei mai mulţi cu neputinţă de împlinit – a iubirii vrăjmaşilor.

Pe de o parte, deci, evanghelia minimalizează virtuţile aflate la îndemâna noastră, a tuturor: omenia, iubirea celor dragi, cinstea şi dreptatea. Citeşte mai departe…

Categories: Predici Tags: