Arhivă

Post Tăguit cu ‘Sfântul Maxim Mărturisitorul’

Biserică închinată Sfântului Maxim Mărturisitorul în Serbia

octombrie 31st, 2012 Fără comentarii

Biserică închinată Sfântului Maxim Mărturisitorul în Serbia

 

La închiderea Colocviului internaţional asupra teologiei Sfântului Maxim Mărturisitorul care a avut loc la Belgrad între 18 şi 20 octombrie, participanţii au asistat la sfinţirea unei noi biserici închinate sfântului teolog, în 21 octombrie la Novi Kostolac, în eparhia de Branicevo.

 

Iniţiativa de a corobora teologia academică cu practica liturgică a Bisericii i-a aparţinut Episcopului Ignatie Midic de Branicevo, care şi-a susţinut teza de doctorat la Facultatea de Teologie din Atena, despre Sfântul Maxim Mărturisitorul.

La Sfânta Liturghie au participat Înaltpreasfinţitul Ioan de Pergam (Zizioulas), mentor al episcopului Ignatie, dar şi Preasfinţitul Atanasie de Herzégovina precum şi numeroşi ierarhi, preoţi şi profesori de teologie. Citeşte mai departe…

IUBIREA – Dragostea îndelung rabdă…

august 31st, 2012 Fără comentarii

IUBIREA – Dragostea îndelung rabdă…

.

.

“Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă.” (I Corinteni 13,4, 5,7).

Prolog

Cuvântul despre iubire este întotdeauna actual. În special, în epoca noastră egocentrică, în care inimile s-au împietrit şi şi-au pierdut sentimentele sincere, în care multele cuvinte, fără acoperire în viaţă, ideologiile sterpe şi sentimentele bolnave revendică locul iubirii. Către acest bine suprem al iubirii pot să ne îndrume cu siguranţă Sfinţii Bisericii noastre, pentru că aceştia prin viaţa şi cuvântul lor, arată iubirea întrupată, care este Dumnezeu însuşi – “Dumnezeu este iubire” (I Ioan 4,16). Citeşte mai departe…

Neputinţa de a-L iubi pe Dumnezeu

august 30th, 2012 Fără comentarii

Neputinţa de a-L iubi pe Dumnezeu

*

„Osândirea unora la chinuri nu e un act al lipsei de iubire a lui Dumnezeu.”

.

 

„Chinul iadului, constând în despărţirea de Dumnezeu cel iubitor şi iubit, nu poate consta şi într-o ură a Lui. Dar cei din iad nu trăiesc în simţirea iubirii lui Dumnezeu, ci mai degrabă într-o recunoaştere teoretică a faptului că El e iubitor şi merită să fie iubit, dar nu-L poţi iubi. Neputinţa de a-L iubi în mod real şi recunoaşterea că El ar merita să fie iubit şi că El e iubitor se unesc în mod paradoxal.

Neputinţa de a-L iubi pe Dumnezeu e cu atât mai chinuitoare cu cât e recunoscut mai demn de iubire. Iar osândirea unora la chinuri nu e un act al lipsei de iubire a lui Dumnezeu, ci constă tocmai în neputinţa lor de a simţi iubirea Lui, neputinţă pe care şi-au pricinuit-o prin lipsa de efort a voii lor de a răspunde cu fapta iubirii Lui. în judecata finală a lui Dumnezeu asupra oamenilor se arată totuşi respectul lui Dumnezeu pentru libertatea omului, a cărui iubire a aşteptat-o. Nu Dumnezeu pedepseşte pe oameni pentru că L-au jignit, ci se pedepsesc ei înşişi, făcându-se neputincioşi de a-L iubi.

Dar se pune întrebarea: cum Se împacă atunci Dumnezeu cu suferinţa lor? Dumnezeu acceptă această stare a lor, pentru că respectă libertatea lor. Avem aci marea taină a libertăţii omului unită la unii de la o vreme cu neputinţa lor. Omul adevărat se revelează prin tărie şi Dumnezeu îl vrea tare.”

 

(Părintele Dumitru Stăniloae, nota 39 la Sfântul Maxim Mărturisitorul, Scrieri, partea a doua, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1990, p. 25)

*

Sursa: DOXOLOGIA.ro

Iubirea lui Dumnezeu care întrece orice iubire

august 30th, 2012 Fără comentarii

Iubirea lui Dumnezeu care întrece orice iubire

*

„O iubire prin care cineva se jertfeşte pe sine pentru alţii e şi cea mai raţională, dar şi cea mai greu de înţeles.”

.

Vindecarea femeii cu scurgere de sânge, Mănăstirea Chora din Constantinopol (foto: Răzvan Beleuţă)

„Cea mai înaltă raţiune se împlineşte în mântuirea oamenilor, care este iubirea între ei şi Dumnezeu şi de aceea nu se poate înfăptui decât prin iubirea lui Dumnezeu care întrece orice iubire. Raţiunea nu e constatarea rece a unor legături între componentele unei lumi pe care egoismul nostru le-a împreunat cu dezbinarea şi cu multe suferinţe, ci e forţa spirituală care ridică aceste legături la înălţimea care bucură pe toţi. Raţiunea „ştiinţifică” ia ca realitate fatală o lume coborâtă de păcatul nostru la imprimarea de nenumărate neajunsuri, ca unica lume posibilă, ca lumea fatală. Dar noi putem prin spirit să ridicăm lumea din această stare. În felul acesta raţiunea şi taina nu sunt ireconciliabiile. O iubire prin care cineva se jertfeşte pe sine pentru alţii e şi cea mai raţională, dar şi cea mai greu de înţeles pentru mentalitatea egoistă cu care ne-am obişnuit.”

(Părintele Dumitru Stăniloae, nota 347 la Sfântul Maxim Mărturisitorul, Scrieri, partea a doua, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1990, p. 173)

*

Sursa: DOXOLOGIA.ro

BALSAM PENTRU SUFLET DE LA SFÂNTUL MAXIM MĂRTURISITORUL

august 12th, 2012 Fără comentarii

BALSAM PENTRU SUFLET DE LA SFÂNTUL MAXIM MĂRTURISITORUL

1231_sf-maxim-marturisitorul

Omul are două aripi: harul şi libertatea.

Rugăciunea este singura ce ne poate înalţa la cunoşterea lui Dumnezeu.

Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereşte; cel ce se smereşte, se îmblânzeşte; cel blând, păzeşte poruncile; cel ce păzeşte poruncile se luminează; cel luminat se împărtăşeşte de tainele Cuvântului dumnezeiesc.

Nu fi iubitor de sine şi vei fi iubitor de Dumnezeu. Nu căuta plăcerea în tine şi o vei găsi în ceilalţi.

Nu se ascunde adevărul credinţei de dragul păcii.

Iisus ne-a împăcat, prin Sine, cu Tatăl şi între noi.

Hristos este simplu cu cei simpli şi învăţat cu cei învăţaţi.

Creaţia întreagă nu ajunge la unire cu Dumnezeu, decât prin om.

Făcâdu-Se om, Cuvântul lui Dumnezeu a umplut de cunoaştere firea umană golită. Citeşte mai departe…

Sf. Maxim Mărturisitorul: CUVINTE PENTRU O BUNĂ VIEŢUIRE (2)

septembrie 21st, 2011 Fără comentarii

Sf. Maxim Mărturisitorul:

CUVINTE PENTRU O BUNĂ VIEŢUIRE

Imagine similară

16. Nu din trebuinta e atat de ravnit aurul de catre oameni, cat pentru faptul ca multimea isi implineste prin el placerile.

17. Trei sunt pricinile dragostei de bani: iubirea de placere, slava desarta si necredinta. Cea mai rea dintre acestea este necredinta.

18. Iubitorul de placeri iubeste argintul, ca sa-si procure dezmierdari printr-insul; iubitorul de slava desarta, ca sa se slaveasca printr-insul; iar necredinciosul, ca sa-l ascunda si sa-l pastreze temandu-se de foamete, de batranete, de boala, sau de ajungerea intre straini. Acesta nadajduieste mai mult in argint decat in Dumnezeu, Facatorul tuturor lucrurilor si Proniatorul tuturor, pana si al celor mai de pe urma si mai mici vietati.

19. Patru sunt oamenii care se ingrijesc de bani: cei trei de mai inainte si cel econom. Dar numai acesta se ingrijeste in chip drept, ca sa nu inceteze adica niciodata de-a ajuta pe fiecare la trebuinta.

20. Toate gandurile patimase sau atata partea poftitoare a sufletului, sau tulbura pe cea irascibila (ratiunea), sau intuneca pe cea rationala. De aceea orbesc mintea, impleticind-o de la contemplarea duhovniceasca si de la calatoria prin rugaciune. Citeşte mai departe…

Sf. Maxim Mărturisitorul: CUVINTE PENTRU O BUNĂ VIEŢUIRE (1)

septembrie 20th, 2011 Fără comentarii

Sf. Maxim Mărturisitorul:

CUVINTE PENTRU O BUNĂ VIEŢUIRE

1. Folosindu-ne cu dreapta judecata de intelesurile lucrurilor, dobandim cumpatare, iubire si cunostinta. Iar folosindu-ne fara judecata, cadem in necumpatare, ura si nestiinta.

2. “Gatit-ai inaintea mea masa”… si cele urmatoare. “Masa” aici insemneaza virtutea lucratoare. Caci aceasta ne-a fost gatita de Hristos “impotriva celor ce ne necajesc”. Iar “untul-de-lemnul care unge mintea” este contemplatia fapturilor. “Paharul” e cunostinta lui Dumnezeu. Iar “mila Lui” Cuvantul Sau si Dumnezeu. Caci acesta, prin intruparea Lui, ne “urmareste in toate zilele”, pana ce ne va prinde pe toti cei ce ne vom mantui, ca pe Pavel. Iar “casa” insemneaza imparatia in care sunt reasezati toti sfintii. in sfarsit “indelungarea de zile” este viata vesnica.

3. Pacatele ne vin prin reaua intrebuintare a puterilor (facultatilor) sufletului/ a celei poftitoare, irascibile si rationale. Nestiinta si nechibzuinta vin din reaua intrebuintare a puterii rationale. Ura si necumpatarea din reaua intrebuintare a puterii irascibile (iutimea) si poftitoare. Iar din buna intrebuintare a acestora ne vine cunostinta si chibzuinta iubirea si cumpatarea. Daca e asa, nimic din cele create si facute de Dumnezeu nu este rau.

4. Nu mancarile sunt rele, ci lacomia pantecelui; nici facerea de prunci, ci curvia; nici banii, ci iubirea de bani; nici slava, ci slava desarta. Iar daca-i asa, nimic nu e rau din cele ce sunt, decat reaua intrebuintare, care vine din negrija mintii de-a cultiva cele firesti. Citeşte mai departe…

Teologul ortodox francez Jean Claude Larchet: „Am dăruit zece ani din viața mea Sfântului Maxim”

octombrie 15th, 2010 1 comentariu

 

„Am dăruit zece ani din viața mea Sfântului Maxim” 


Teologul ortodox francez Jean Claude Larchet va lansa astăzi, la ora 19:00, în Aula „Mihai Eminescu” a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, lucrarea „Sfântul Maxim Mărturisitorul – Mediator între Răsărit și Apus”, publicată la Editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Lansarea va fi urmată de o conferință susținută de autor cu tema: “Actualitatea teologiei Sfântului Maxim Mărturisitorul“. Jean Claude Larchet ne-a vorvit despre opera Sfântului Maxim și despre legătura specială pe care o are cu acest mare sfânt mărturisitor.

Aveți o preocupare deosebită pentru scrierile Sfinților Părinți și v-ați oprit în mod special la Sf. Maxim Mărturisitorul. Cum l-ați cunoscut pe Sf. Maxim Mărturisitorul? Citeşte mai departe…