CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL MUCENIC EMILIAN DE LA DUROSTOR (18 iulie)

Lasă un răspuns

aimilianos

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL MUCENIC EMILIAN DE LA DUROSTOR 

18 iulie

Troparul Sfântului Mucenic Emilian de la Durostor, glasul al 4-lea:

Mucenicul Tău, Doamne, Emilian, întru nevoinţa sa, cununa nesctricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

Cântarea 1, glasul al 4-lea

Irmosul: Deschide-voi gura mea şi se va umplea de Duh şi cuvânt voi răspunde Împărătesei Maici; şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei bucurându-mă.

Stih: Sfinte Mucenice Emilian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Să lăudăm astăzi pe Dumnezeul nostru Cel peste toate şi pe mucenicul Lui să-l cinstim; căci după Lege s-a chinuit şi a primit cununa biruinţei cu puterea Duhului.

Stih: Sfinte Mucenice Emilian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Îmbrăcându-te cu puterea Celui Ce a purtat neputinţa noastră, pentru bunătatea Sa, mărite mucenice, ai dezgolit trufia cea deşartă a slăbiciunii idolilor, de Dumnezeu fericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Unimea Dumnezeirii Cea Întreit Numărată, Care se uneşte într-Una şi aceeaşi Fire, cu bucurie o ai propovăduit, pururea pomenite; şi nevoindu-te foarte tare, ai stricat înşelăciunea zeilor celor mulţi, vrednicule de laudă.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Tăria mea şi Lauda şi Lumina inimii mele este Hristos Domnul, pe Care L-ai născut în două firi şi este Cunoscut într-un Ipostas, Preacurată Fecioară. Continuă să citești →

18 Iulie: Avva Pamvo de la Nitria

Lasă un răspuns

Zicerile / apoftegmele Sfântului Avva Pamvo de la Nitria din Patericul Egiptean

1. A fost un om care se numea avva Pamvo şi despre acesta se povesteşte că trei ani a petrecut rugându-se la Dumnezeu şi zicând: să nu mă slăveşti pe pământ! Şi atât l-a slăvit Dumnezeu încât nu putea cineva să se uite în faţa lui, de slava care o avea.

2. Se spunea despre avva Pamvo, că precum a luat Moise icoana slavei lui Adam, când s-a slăvit faţa lui, aşa şi faţa lui avva Pamvo, ca fulgerul strălucea şi era ca un împărat şezând pe tron. De aceeaşi lucrare era şi avva Siluan şi avva Sisoe. Continuă să citești →

18 iulie: SFÂNTUL EMILIAN DE LA DUROSTOR (VIAŢA, SLUJBA, ACATISTUL, MOAŞTE, SCRIERI)

2 Răspunsuri

Sf. Mucenic Emilian de la Durostor

(18 Iulie)

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

La 18 iulie, Biserica din Durostorum (Silistra) sărbătorea pe Sfântul Martir Emilian, mort în timpul persecuţiei dezlănţuite de împăratul Iulian (361-363), supranumit „Apostatul” pentru că şi-a părăsit credinţa creştină. Acest împărat era nepot al lui Constantin cel Mare (fiind fiul unui frate vitreg, Iulian Constantius) şi înrudit cu familia domnitoare; s-a bucurat în tinereţea sa de o educaţie aleasă. Continuă să citești →

SFÂNTUL CUVIOS IOAN MULTPĂTIMITORUL DE LA LAVRA PEŞTERILOR DIN KIEV, UCRAINA (18 iulie)

Lasă un răspuns

Acesta a fost un pustnic zăvorât nevoitor în marea Lavră a Peşterilor, care vreme de 30 de ani s-a luptat cu patima desfrânării, căreia i-a stat necontenit împotrivă şi pe care a biruit-o cu harul lui Dumnezeu şi atingându-se de moaştele sfântului cuvios Moise Ungurul (pomenit la 26 iulie).

Graiul este neputincios să înfăţişeze inimilor noastre grozăvia şi urâciunea luptei purtate de dânsul un număr aşa îndelungat de ani.

La început, vreme de 3 ani, nu mânca  nimic vreme de două-trei zile şi uneori chiar o săptămână întreagă. Priveghea în fiecare noapte, se ruga neîncetat. Descumpănit, merse la mormântul sfântului cuvios Antonie, ctitor al marii lavre, unde petrecu 3 zile şi 3 nopţi fără hrană şi apă. Acolo auzi vocea cuviosului Antonie spunându-i:

– Ioanecuv-ioan-multpatimitorul-de-la-lavra-pesterilor-din-kiev… Ioane…! Trebuie să rămâi aici la peştera mea, să trăieşti zăvorât în linişte şi rugăciune. Iar Domnul te va elibera de acest război al vrăjmaşului.

Primind binecuvântarea stareţului, sfântul Ioan se zăvorî în acel loc umed, strâmt, întunecos şi aspru, unde vreme de 30 de ani se luptă cu gândurile viclene şi cu patimile. În vremea aceea, din pricina grozăviei războiului trupesc, îşi scoase hainele şi îşi atârnă de mâini şi de picioare nişte fiare grele, însă fără a afla izbăvire. Atunci săpă în nisipul umed din peşteră o gropă adâncă în care intră până peste brâu.

În noaptea Învierii, fiind luptat de un diavol cumplit, strigă dintru adâncuri la Dumnezeu cerându-I milostivirea. Atunci văzu o lumină cerească, fiara cumplită dispăru şi auzi o voce spunându-i:

– Ioane… Ioane…! Te-am ajutat, precum Mi-ai cerut. Ai grijă de acum de sufletul tău, ca să nu păţeşti altele mai rele în veacul viitor!

Sfântul Cuvios Moise Ungurul

Sfântul Cuvios Moise Ungurul (26 iulie)

– Doamne, întrebă sfântul Ioan cu mâhnire, de ce m-ai lăsat atât de mult să mă chinuiesc?

– Te-am încercat după puterea răbdării tale. Trecând astfel focul ispitelor, te vei înfăţişa dinaintea Mea curat ca aurul.

Niciodată nu îngădui să fie încercat un om mai presus de puterile sale, ca să nu fie batjocorit şi învins de şarpele cel rău şi viclean. Tu însă, ca să scapi de războiul patimilor trupeşti, roagă-te la sfântul Moise Ungurul. Acesta se arătă mai puternic chiar decât dreptul Iosif în cuminţenie, şi de aceea îi poate ajuta foarte mult pe cei ce sunt luptaţi de patima curviei.

Atunci sfântul Ioan strigă:

– Doamne, pentru rugăciunile cuviosului Moise, miluieşte-mă!

Moaştele Sfântului Cuvios Moise Ungurul (26 iulie)

Şi îndată îl învălui o lumină minunată şi dulce, care rămase cu el fără încetare, astfel că nu mai avu de atunci nevoie de lumânări în peşteră pentru a citi.

Săvârşindu-şi calea nevoinţelor duhovniceşti, se mută la cele veşnice în anul 1160, iar la vremea rânduită de Dumnezeu, se aflară cinstitele sale moaşte răspândind bună mireasmă şi dăruind mângâiere şi tămăduire tuturor celor care îl cheamă în rugăciuni.

Sursa: sfintisiicoane.wordpress.com , foto: lavra.ua

ACATISTUL SFINTEI MARE MUCENIŢE MARINA (17 iulie)

Lasă un răspuns

Sf Marina12_1

ACATISTUL SFINTEI MARE MUCENIŢE MARINA (17 iulie)

După obişnuitul început (rugăciunile începătoare) se zice:

Troparul Sfintei Mare Mucenițe Marina

Mielușeaua Ta, Iisuse, Marina, strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc și pe Tine cântându-Te, mă chinuiesc și împreună mă răstignesc, și mă împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană primește-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre.

Condacele şi Icoasele

Condac 1:

Frumoasă floare crescută între spinii idolești și împodobită cu frumuseți sufletești, având aminte cu bună înțelegere și inimă aprinsă de văpaia dragostei dumnezeiești, Sfântă Mare Muceniță Marino, tu vorbeai mereu de Mirele tău Hristos și de veșnica împărăție, așteptând ceasul cu dorire a-ți jertfi viața și a te uni cu El, pentru care îți cântăm: Bucură-te, Sfântă Marina, Mare Muceniță a lui Hristos! Continuă să citești →

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTA MARE MUCENIŢĂ MARINA (17 iulie)

Lasă un răspuns

Sf M Mc Marina

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTA MARE MUCENIŢĂ MARINA (17 iulie)

Troparul Sfintei Mari Muceniţe Marina, glasul al 4-lea:

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Marina, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre. 

Cântarea 1, glasul al 4-lea

Irmos: Adâncul Mării Roşii…

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Marina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Strălucindu-te mărit cu luminile mucenicilor, dănţuieşti împrejurul lui Dumnezeu, sfinţit îndumnezeindu-te, prealăudată şi prin rugăciunile tale dai luminare celor ce te laudă pe tine.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Marina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Odorând cu chinuirea holda cea sufletească, cugetătoare de Dumnezeu, ai lucrat spicul muceniciei, care este păzit de Lucrătorul Care ţi-a dat ţie putere, fecioară muceniţă, vrednică de minune.

Stih: Sfântă Mare Muceniţă Marina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Vopsindu-ţi porfiră din sângiuirile tale şi împodobindu-te în chip luminat ca o fecioară, vădit locuieşti în curţile împărăteşti cele de sus şi te-ai luminat cu luminile cele dumnezeieşti, Sfântă Mare Muceniţă Marina.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Întărindu-te cu puterea Duhului Celui Ce lucrează toate, vitejeşte prin împleticiri ai smerit pe tiranul cel tare, care era slujit cu mare trufie şi l-ai supus sub picioarele tale, muceniţă prealăudată.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).

Făcutu-te-ai Vas Încăpător Dumnezeiescului Dar, Născătoare de Dumnezeu Preacurată. Pentru aceea, dorind de tine Sfânta Muceniţă Marina, ca o fecioară după tine a fost adusă Fiului tău. Continuă să citești →

Sfântul Ioan Maximovici: Cuvânt ţinut înainte de slujba parastasului pentru suveranul Nikolai al II-lea şi a celor ucişi împreună cu el

Lasă un răspuns

st-john-maximovitch-b

Sf Mc Romanov

Sfinții Țari Mucenici Romanov: Nicolae și Alexandra și fiii lor Olga, Tatiana, Maria, Anastasia și Alexei

4 iulie/17 iulie

Ştim, fără putinţă de tăgadă, că întotdeauna îşi începea şi îşi sfârşea ziua cu rugăciune, întotdeauna la toate marile praznice bisericeşti se împărtăşea şi, în plus, uneori se amesteca în mulţimea care se apropia de Marea Taină, aşa cum s-a întâmplat la descoperirea moaştelor Cuviosului Serafim. Era întruchiparea castităţii şi capul unei familii ortodoxe exemplare, şi-a educat copiii pentru a fi gata să slujească poporului rus şi i-a pregătit cu severitate pentru muncile şi nevoinţa care îi aşteptau. Era profund sensibil faţă de nevoile supuşilor săi, voind să le cunoască precis şi îndeaproape activitatea şi slujirea. Tuturor le este cunoscut cazul când a parcurs singur multe verste îmbrăcat în tot echipamentul militar, ca să înţeleagă mai îndeaproape condiţiile slujirii soldăţeşti. Drumul l-a făcut atunci de unul singur şi astfel sunt vădit ruşinaţi defăimătorii care susţineau că ţarul s-ar fi temut pentru viaţa sa. Dacă Petru I a spus: „Iar despre Petru, ştiut să vă fie că viaţa nu-i e scumpă, ci Rusia de-ar trăi” – putem spune că suveranul Nikolai Aleksandrovici a împlinit cu adevărat acest cuvânt. Se zice că era încrezător. Dar marele părinte al Bisericii, Sfântul Grigorie cel Mare spunea că, cu cât inima e mai curată, cu atât e mai încrezătoare.
 

Continuă să citești →

17 iulie: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. MC. MARINA ( Gr, Ro, En)

Lasă un răspuns

Απολυτίκιο της Αγ. Μαρίνης – 17 ΙΟΥΛΙΟΥ

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. MC. MARINA

17 iulie

TROPAR AUDIO

Marina

Sfînta Mare Muceniţă Marina s-a născut în Antiohia Pisidiei din părinţi de neam bun, dar nu binecredincioşi, fiind întunecaţi cu păgînătatea elinească. Tatăl ei, cu numele Edesie, era slujitor idolesc. După moartea mamei sale, rămînînd orfană şi în scutece, tatăl său a dat-o la o doică care petrecea într-un sat departe ca la 15 stadii de cetate. Copiliţa, fiind hrănită şi venind în vîrstă, s-a arătat a fi frumoasă cu trupul, dar mai frumoasă cu sufletul, pentru că era împodobită cu bună pricepere şi cu bun obicei. În vremea aceea, fiind mare prigoană împotriva creştinilor, preoţii şi clericii, învăţătorii cuvîntului lui Dumnezeu, se ascundeau de frica muncitorilor, unii prin pustietăţi, alţii prin munţi şi peşteri, iar alţii prin sate, printre oamenii cei proşti. Ei se tăinuiau în chip de săraci, dar unde puteau, învăţau sfînta credinţă în taină şi pe mulţi întorceau de la înşelăciunea idolească la creştinătate. Continuă să citești →

Predică la Duminica a V-a după Rusalii a Mitropolitului Augustin de Florina: EXISTĂ DIAVOL

Predica Mitropolitului Augustin de Florina la Duminica a V-a dupa Rusalii

EXISTĂ DIAVOL

(Matei 8, 28 – 9, 1)

“Iar demonii Îl rugau pe El…”( Matei 8, 31)

Alte predici:

* * *

Aţi auzit, iubiţii mei, Sfânta şi Sfinţita Evanghelie. Ne istoriseşte o minune, pe care a făcut-o Domnul nostru Iisus Hristos; minunea prin care a vindecat doi oameni într-o secundă.

De ce pătimeau ei? Din punct de vedere clinic nu aveau nimic patologic. Trupul lor era sănătos. Sufereau psihic. Iar bolile sufleteşti sau psihice sunt mai grave şi din ele provin şi cele trupeşti. Rădăcina tuturor bolilor este starea sufletească rea a omului.

Care era boala lor? Un cuvânt – să nu râdă nimeni, Evanghelia nu se schimbă! Aceşti bolnavi erau “demonizaţi” (Matei 8, 28). Ce înseamnă demonizaţi? Precum microbii intră în sânge, la fel şi demonii intră în inimă. Precum în trunchiuri de copaci îşi fac cuiburi bufniţele şi vulpile, iar în peşteri fiarele, aşa şi demonii intră în inimile nesupravegheate. Aţi văzut case pustiite şi părăsite? Eu, care am cutreierat ca predicator, am văzut în Macedonia astfel de case. Aşadar, precum în casele din care lipseşte proprietarul se instalează răufăcătorii, aşa şi în sufletele din care lipseşte proprietarul, adică Dumnezeu – Duhul Sfânt, îşi fac cuib duhurile viclene. Şi din acel moment trupul, mintea şi inima sunt dirijate de diavol. Omul acţionează sub influenţa duhului rău. Continuă să citești →

PREDICA PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT LA DUMINICA A 5-A DUPĂ RUSALII

La Duminica 5 dupa Rusalii: Predica a Pr. Nicolae Steinhardt

Fie că a fost vorba de ţinutul Gadarenilor ori al Gherghesenilor, de unul ori doi demonizaţi, textul evanghelic al zilei (apare în trei variante la Matei 8, 28-34; Marcu 5, l-l9; Luca 8, 26-39) evocă, socotesc, cinci idei fundamentale.

 Prima: 

Sufletul unui om face mai mult decât o turmă de porci, fie ea de două mii de capete. De nespus mai mare valoare este mântuirea unui om decât orice valoare materială, oricât de însemnată.  

Unii şi-au pus întrebarea: de ce oare a îngăduit Hristos demonilor să intre în porci? Oare n-a prevăzut că animalele se vor arunca în apa lacului şi vor pieri? N-a fost Domnul lipsit de prevedere şi nu S-a arătat nepăsător de paguba pricinuită locuitorilor?  Continuă să citești →

16 iulie: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. ATINOGHEN (Gr, Ro, En)

Απολυτίκιο του Αγ. Αθηνογένους – 16 ΙΟΥΛΙΟΥ

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. ATINOGHEN

16 iulie

Pe vremea lui Diocleţian, păgînul împărat al Romei, era cumplită prigonire împotriva creştinilor. Pe atunci erau în primejdie toţi cei ce vieţuiau după Dumnezeu. Toată lumea se tulbura şi mulţi se dădeau la moarte unul pe altul, de frica împăratului; tată pe fiu, frate pe frate şi rudenie pe rudenie. Venind în Sevastia, cetatea Armeniei, un ighemon oarecare cu numele Filomarh, a adunat mulţime de slujitori idoleşti şi le-a poruncit să-şi pună cununi pe capete şi să aducă jertfe cu veselie şi dănţuire necuraţilor lor zei, zicînd din trîmbiţe, glăsuind din ţimbale şi cîntînd din viori şi din fluiere. Iar el, stînd în divanul din faţa poporului, a poruncit propovăduitorului, să strige astfel: „Cetăţeni şi oameni de seamă, ascultaţi porunca împăratului şi apropiaţi-vă de aduceţi jertfe zeilor”.

Atunci toată mulţimea poporului a strigat, zicînd: „Sîntem creştini şi nu ne vom închina idolilor!” Ighemonul a poruncit ostaşilor să-i ucidă pe toţi. Deci, mulţi au murit pentru Hristos, luînd cununile cereşti. După aceasta, un om, anume Nicolae, mai-ma-rele oştilor, apropiindu-se de muncitor, a zis: „Stăpîne, aici este un bărbat cu numele Atinoghen, episcop creştin, care întorce pe mulţi la credinţa sa şi petrece în satul Pidaton”. Atunci ighemonul a trimis îndată ostaşi să-l prindă. De satul acela fiind aproape o mănăstire mică, Sfîntul Atinoghen petrecea acolo, într-un loc deosebit şi liniştit în post şi rugăciuni. El vieţuia acolo împreună cu zece ucenici ai săi. Continuă să citești →

VIAŢA ŞI PĂTIMIREA SFINŢILOR MUCENICI CHIRIC ŞI IULITA, MAMA LUI (+304)

15. ΚΗΡΥΚΟΣ & ΙΟΥΛΙΤΤΑ ΜΑΡΤΥΡΕΣ (4)

VIAŢA ŞI PĂTIMIREA SFINŢILOR MUCENICI CHIRIC ŞI IULITA, MAMA LUI (+304)

În cetatea Iconiei, din Licaonia, era o femeie tânără, de neam bun, anume Iulita, care se trăgea din seminţia împăraţilor Romei celor mai dinainte şi era creştină cu credinţa. Petrecând puţin timp cu un bărbat legiuit, ea a zămislit şi a născut de la dânsul un prunc de parte bărbătească, apoi a rămas văduvă. Iar pruncul ce l-a născut, l-a luminat cu Sfântul Botez şi i-a dat numele de Chiric.

ΚΥΡΙΚΟΣ

În acea vreme, Diocleţian, ţinând împărăţia Romei, ridicase prigonire mare împotriva creştinilor de prin toate părţile stăpânirii sale. El a pus ca ighemon în ţara Licaoniei pe un oarecare Domiţian, om sălbatic la fire şi fără de omenie, ce avea chip de fiară şi nărav asemenea, bucurându-se de vărsarea sângelui creştinesc. Deci, venind în Iconia, a început a munci cumplit pe cei ce credeau în Hristos şi căuta cu tot dinadinsul pe cei ce ţineau în taină credinţa creştinească. Iulita, credincioasa roabă a lui Hristos, văzând aceasta şi ştiind că dreapta sa credinţă nu se va putea tăinui de muncitor, s-a gîndit să fugă. Ea se temea ca nu cumva, neputând suferi muncile cele cumplite, să se lepede de Hristos. Continuă să citești →

15 iulie – Sfântul şi Întocmai cu Apostolii Marele Prinţ Vladimir, Luminătorul Rusiei

Vladimir,-the-Holy-Prince-15 iulie

Sfântul şi întocmai cu Apostolii, Vladimir,

marele domn al Kievului

Tropar (Glas 4)
Sfinte Prinţ Vladimir,
erai ca un negustor în căutare de perle fine.
Trimiţându-ţi supuşii la Constantinopol pentru credinţa ortodoxă
L-ai găsit pe Hristos, perla nepreţuită.
Care te-a trimis să fii un alt Pavel,
spălând prin botez orbirea ta fizică şi spirituală.

Marele Vladimir, domnul Kievului şi singurul stăpînitor a toată Rusia, era fiul lui Sviatoslav, nepotul lui Igor şi al Sfintei Olga şi strănepotul lui Ruric, cel chemat de nemţi la domnia Rusiei, care îşi trăgea seminţia sa de la August, Cezarul Romei. Ruric avea scaunul domniei în marele Novgorod; iar Igor Ruricovici, după moartea tatălui său, a mutat scaunul la Kiev şi a născut din Sfînta Olga un fiu, anume Sviatoslav. Sviatoslav Igorovici avea trei fii: Iaropolc, Olg şi Vladimir, nu însă dintr-o femeie.  Continuă să citești →

15 iulie: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. CHIRIC ŞI IULITA (Gr, Ro, En)

Απολυτίκιο των Αγ. Κηρύκου, Ιουλίττας – 15 ΙΟΥΛΙΟΥ 

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. CHIRIC ŞI IULITA 

15 iulie

Pomenirea Sfintilor Mucenici Chiric si Iulita.

Sf. Chiric si IulitaAceasta mucenita a trait pe vremea Împaratului Diocletian, tragându-se cu neamul din Iconia. Din pricina prigonirii crestinilor, a luat pe Fericitul Chiric, în vârsta de trei ani, si a mers la Seleucia. Aflând însa si acolo aceeasi pornire împotriva crestinilor, a venit la Tarsul Ciliciei, unde chinuia pe crestini ighemonul Alexandru, om crud si salbatic la fire. Acesta, prinzând pe Mucenita Iulita, a batut-o, luând si copilul de la dânsa. Dar neputând ighemonul sa-l traga la sine cu maguliri si cu mângâieri, caci copilul se uita întins la maica sa, si abia putând vorbi, chema numele lui Hristos, ighemonul l-a lovit cu piciorul în pântece, si l-a aruncat de pe scari. Lovindu-se cu capul de zid, copilul si-a spart capul, si asa si-a dat sfârsitul. Iar fericitei Iulita, dupa multe chinuri, nevrând ea sa se lepede de Hristos, i s-a taiat capul si asa a luat cununa muceniciei. Continuă să citești →

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFINŢII MUCENICI CHIRIC ŞI IULITA, MAMA LUI (15 iulie)

Sf Chiric si Iulita

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFINŢII MUCENICI CHIRIC ŞI IULITA, MAMA LUI (+304)

Troparul Sfinţilor Mucenici Chiric şi Iulita, mama lui, glasul al 4-lea:

Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor, cununile nesctricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

Cântarea 1, glasul al 8-lea

Irmosul: Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând, israeliteanul striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Propovăduind pe Cuvântul, Cel Ce cu adevărat S-a născut din Tatăl şi S-a întrupat din Fecioara, v-aţi făcut mărturisitori patimilor Lui, prin patimi şi prin moarte.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

Dumnezeiasca muceniţă, ca o lună luminoasă fiind, împreună cu soarele, Sfântul Mucenic Chiric, cel născut dintr-însa, luminează toată lumea cu razele minunilor.

Stih: Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi.

În locul celor curgătoare ai schimbat cele ce nicidecum nu se mişcă, muceniţă şi purtând pe fiul tău în braţe, împreună cu el ai întunecat rătăcirea celor fără de lege şi a diavolului.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Fiind de neam mărit, prin mucenicie şi prin chinuri de multe feluri te-ai făcut fiică a Împăratului Celui Nemuritor, Sfântă Muceniţă Iulita. Continuă să citești →