Mitropolitul Augustin de Florina: Predică la Duminica Mironosiţelor

3 Răspunsuri

Predică la Duminica Mironosiţelor a

Mitropolitului Augustin de Florina

(Marcu 15, 43 – 16, 8)

Sfintele Femei Mironosite

Alte predici la Duminica Mironosiţelor:

Iubiţii mei, religia noastră nu este o poveste, o minciună. Este unicul adevăr în lume. Nu o zicem noi; o demonstrează faptele, istoria celor douăzeci de veacuri. Este arborele pe care nu l-a sădit omul, ci Dumnezeu. Şi tot arborele pe care îl va sădi Dumnezeu, toţi dracii nu vor putea să-l dezrădăcineze. Îşi vor rupe securile de el, dar rădăcina lui rămâne nedezrădăcinată.

Religia noastră este adevărată, pentru că Cel care a întemeiat-o nu este doar un om mare, ca atâţia alţii. Este adevăratul Dumnezeu. Că este Dumnezeu o demonstrează şi o strigă nesfârşitele Lui minuni, sfânta Lui vieţuire, învăţătura Lui neîntrecută şi, în sfârşit, faptul că într-adevăr a înviat din mormânt. Pe Charos (personificare a morţii) nimeni n-a putut să-l învingă, nici bogatul, nici omul de ştiinţă, nici generalul, nici împăratul. Cu Charos s-a luptat şi l-a biruit numai Hristos. El este adevăratul Dumnezeu. Continuă să citești →

Predica PS Sebastian, al Slatinei şi Romanaţilor la Duminica a III-a după Paşti (a Sfintelor Mironosiţe): VIAŢĂ ŞI ÎNVIERE

Lasă un răspuns

DUMINICA  A  III – A DUPǍ  PAŞTI

A Sfintelor Femei Mironosiţe

                                             

 

 

Alte predici la Duminica Mironosiţelor:

 

*

VIAŢǍ  ŞI  ÎNVIERE

 ,,Cine ne va prăvăli nouă piatra de la uşa mormântului?” (Mc.16,3)

            Dreptmăritori creştini,

            Duminica de astăzi este cunoscută în Biserica noastră şi este trecută în calendar drept Duminica Sfintelor Femei Mironosiţe, adică a acelor femei prezente adeseori în preajma Mântuitorului Hristos şi a grupului Său de apostoli înainte de răstignirea şi moartea Domnului şi primele care află de la înger vestea Învierii celei mai presus de fire în Duminica Paştilor.

            Ce căutau aceste femei în dimineaţa Învierii la mormânt, ne spune pericopa evanghelică de astăzi, arătând cum Iosif din Arimateea, sfetnic credincios, admirator şi ucenic în taină al Domnului Hristos, a cerut guvernatorului Ponţiu Pilat trupul lui Iisus, pentru a-l înmormânta. A cumpărat pânză de in, I-a înmiresmat trupul şi l-a înfăşurat în grabă, pentru că se apropia ceasul în care începea la iudei sărbătoarea Paştilor, şi l-a depus în propriul său mormânt, un mormânt nou, săpat în stâncă. Continuă să citești →

PREDICA SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA LA DUMINICA MIRONOSIŢELOR

Lasă un răspuns

PREDICA SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA LA

DUMINICA MIRONOSIŢELOR

Alte predici la Duminica Mironosiţelor: 

1. Invierea Domnului este innoirea firii omenesti si plamadirea din nou a lui Adam cel dintai, care fusese inghitit de moarte prin pacat si reintors prin moarte in pamantul din care a fost plamadit; este intoarcerea omului la viata cea fara de moarte. Nimeni dintre oameni nu l-a vazut pe Adam, la inceput, cum a fost plamadit si daruit cu viata, caci in acel ceas nu exista inca nici un om; insa, dupa ce a luat duh de viata prin insuflarea dumnezeiasca, cea dintai dintre toate fapturile omenesti l-a vazut o femeie, caci Eva a fost cea dintai fiinta omeneasca creata dupa Adam; tot astfel, pe cel de al doilea Adam, Care este Domnul, n-a fost om sa-L vada inviind din morti, caci nimeni dintre cei apropiati Lui nu se afla de fata, iar ostasii care pazeau mormantul, tulburati de frica, erau ca si morti. Or, dupa ce a inviat El, cea dintai care L-a vazut a fost o femeie, precum am auzit astazi din Evanghelia, cea dupa Marcu: „Si inviind dimineata, in ziua cea dintai a saptamanii, El S-a aratat intai Mariei Magdalena…” [Marcu 16, 9].

2. S-ar parea ca Evanghelistul spune deslusit ca ceasul in care a inviat Domnul era dimineata in zori, si ca mai intai s-a infatisat Mariei Magdalena, Continuă să citești →

Comentarii Patristice la Evanghelia din Duminica Mironosițelor

Lasă un răspuns

Comentarii Patristice la Evanghelia din Duminica Mironosițelor 

duminica_a_iii-a_dupa_pasti_-_a_mironositelor_2
 

Duminica a 3-a după Paști (Ev. Marcu 15, 43-47; 16,1-8) 

(Mc. 15, 43) Şi venind Iosif cel din Arimateea, sfetnic ales, care aştepta şi el împărăţia lui Dumnezeu, şi, îndrăznind, a intrat la Pilat şi a cerut trupul lui Iisus.

În ceasul al șaselea a fost răstignit. În ceasul al nouălea Și-a dat duhul. Înainte de apusul soarelui a fost înmormântat. În ziua Sabatului a fost în pământ, în mormântul în care Iosif din Arimateea Îl așezase. Continuă să citești →

DUMINICA MIRONOSIŢELOR – Grupul TRONOS (Audio)

1 Răspuns

DUMINICA MIRONOSIŢELOR

– Stihira a 3-a a stihoavnei Paştilor –

… aşa să piară păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu, (Ps. 67:2a)
Iar drepţii să se bucure şi să se veselească  (Ps. 67:2b)

Mironosiţele femei, foarte de dimineaţă, stând înaintea mormântului Dătătorului de viaţă, aflat-au înger pe piatră şezând; şi acela, grăind către dânsele, aşa a zis:
Ce căutaţi pe Cel viu printre morţi? Ce plângeţi pe Cel nestricat, ca şi cum ar fi în stricăciune? Mergând, vestiţi ucenicilor Lui.

…

Sursa:  Psalţii Catedralei Patriarhale

CUVÂNT TEOLOGIC al Părintelui Dumitru Stăniloae la Duminica Mironosiţelor: Trupul înviat al lui Hristos – izvor de viaţă dumnezeiască

Lasă un răspuns

Trupul înviat al lui Hristos – izvor de viaţă dumnezeiască

CUVÂNT TEOLOGIC al Părintelui Dumitru Stăniloae:

Duminica a treia după Paşti (a Mironosiţelor)

(…) Potrivit învăţăturii Sfinţilor Părinţi, Hristos a îndumnezeit trupul (Său) încă în cursul vieţii pământeşti, umplându-l de putere şi prin eforturile Lui de a Se menţine curat. În timpul morţii trupul nu s-a putut goli de această îndumnezeire. E o învăţătură a Bisericii că dumnezeirea nu s-a despărţit nici în timpul morţii, nici de sufletul Lui, nici de trupul Lui. Învierea lui Hristos nu a fost deci numai rezultatul unui decret al Tatălui, ci a fost pregătită şi de această unire a umanităţii Lui cu dumnezeirea, prin Ipostasul Lui dumnezeiesc care purta şi natura omenească1.

Ca atare, trupul înviat al lui Hristos nu e numai un gaj dat nouă de Tatăl, că şi noi vom învia, ci este şi un izvor de viaţă dumnezeiască pentru noi în viaţa pământească, un izvor de putere şi de curăţie. E un izvor de putere, de pnevmatizare, pentru a ne menţine şi a spori şi noi în curăţie şi în pnevmatizarea care duce la înviere. De această pnevmatizare ţine progresul într-o transparenţă care, fiind o continuă personalizare şi întărire a persoanei noastre, e în acelaşi timp o întărire a comuniunii între noi şi Dumnezeu şi între noi.
Continuă să citești →

Sf.Ignatie Briancianinov – Predică în Duminica Mironosiţelor: DESPRE STAREA DE MOARTE A DUHULUI OMENESC

Lasă un răspuns

Sf.Ignatie Briancianinov:

Predică în Duminica Mironosiţelor

*

din “Predici la Triod şi Penticostar”, Sfantul Ignatie Briancianinov

Alte predici la Duminica Mironosiţelor:

 

 

 

Despre starea de moarte a duhului omenesc


Evanghelia a vestit astăzi despre nevoinţa sfintelor femei care au urmat Dumnezeu-Omului în vremea pribegiei Lui pământeşti, care au fost martore ale patimilor Lui şi au fost de faţă la îngroparea Lui.

Îngroparea s-a petrecut în seara zilei de vineri. Când răutatea iudeilor s-a revărsat ca lava de foc dintr-un vulcan nu numai asupra Domnului, ci şi asupra tuturor apropiaţilor Lui, când Sfinţii Apostoli au fost siliţi să se ascundă sau puteau privi numai din depărtare la uimitoarea întâmplare; Continuă să citești →

SF. NICOLAE VELIMIROVICI – Predică la Duminica Femeilor Mironosițe

Lasă un răspuns

SF. NICOLAE VELIMIROVICI –

Predică la Duminica Femeilor Mironosițe

 *

 

Alte predici la Duminica Mironosiţelor:

 

 

Iubirea celui viu pentru cel viu este minunată. Lumina soarelui nu este niciodată atât de minunată.

Iubirea celui viu pentru cel mort este minunată. Licărirea gingaşă a lunii pe oglinda lacului nu este niciodată atât de minunată.

Omul este măreţ atunci când cercetează pe cei vii; omul este mai mult decât măreţ atunci când se îngrijeşte de cei morţi.

Omul se îngrijeşte adesea de cei vii din iubirea de sine. Dar ce fel de iubire de sine poate fi atunci când omul poartă de grijă celor morţi? Poate să-l plătească cel mort, sau pot ei să-şi aducă recunoştinţa?

Unele animale îşi îngroapă morţii lor; dându-i pe ei mormântului, îi dau pe ei uitării. Dar atunci când omul cel viu îşi îngroapă mortul, cel viu îngroapă o parte din el împreună cu mortul şi se întoarce acasă aducând în sufletul său o parte din cel mort. Aceasta se face cu totul desluşit atunci când o rudenie îşi îngroapă o rudenie, şi un prieten îşi îngroapă un prieten.

O, groparilor, în câte morminte aţi fost voi deja îngropaţi, şi câte leşuri au viaţă în voi! Continuă să citești →

Pr. Ilie Cleopa – Predică la Duminica Mironosiţelor: DESPRE RÂVNA ŞI BĂRBĂŢIA DE SUFLET

Lasă un răspuns

 

Pr. Ilie Cleopa:

Predică la Duminica Mironosiţelor

 

Alte predici la Duminica Mironosiţelor:

 

Despre rîvna şi bărbăţia de suflet

Şi a venit Maria Magdalena, vestind ucenicilor că a văzut pe Domnul (Ioan 20, 18)

Hristos a înviat !

Iubiţi credincioşi,

Dintre marile virtuţi care au împodobit viaţa sfintelor femei mironosiţe cele mai alese au fost rîvna lor sfîntă pentru Hristos, evlavia şi bărbăţia de suflet. Cîtă pază şi întărire au pus iudeii şi Pilat peste mormîntul lui Hristos Mîntuitorul nostru ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea şi să-L fure. Piatră mare au răsturnat peste Mormîntul Domnului, cu peceţi au sigilat piatra, ostaşi tari şi înarmaţi au pus de strajă. Însă toate acestea nu le-au speriat şi înfricoşat pe sfintele femei mironosiţe. Rîvna lor cea mare, sfînta evlavie şi bărbăţia lor de suflet, au trecut peste toate întăriturile iudeilor, nebăgînd seamă de toată paza Mormîntului. Un cuget şi un gînd stăpînea mintea şi inima lor: să slujească cu toată credinţa şi evlavia la înmormîntarea Preascumpului Mîntuitor. Continuă să citești →

Omilie a Mitropolitului Augustin de Florina la pomenirea Sfântului Evanghelist Marcu (25 aprilie)

4 Răspunsuri

Omilie a Mitropolitului Augustin de Florina la pomenirea

Sfântului Evanghelist Marcu

 (25 aprilie)
 0425mark-evangelist0021[1]

 EVANGHELISTUL MARCU 

          Astăzi, iubiţii mei, este sărbătoarea Evanghelistului Marcu. Ce ştim despre el? Să deschidem Sinaxarele ca să aflăm cele referitoare la viaţa lui.
 
***
 
          Dascăl şi părinte duhovnicesc al Evanghelistului Marcu a fost Sfântul Apostol Petru. Cu câte a auzit din gura lui a scris o Evanghelie, Evanghelia după Marcu.
          Sfântul Marcu a propovăduit Evanghelia în timpul cezarului Tiberiu, care a împărăţit din anul 14 până în anul 37 d.H. A propovăduit în tot Egiptul, în Libia, în Varvariki şi în Pentapole. Continuă să citești →

25 Aprilie: Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului

1 Răspuns

Pomenirea Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului

(25 Aprilie)

 

 

SLUJBA (format .doc)

 

ACATISTUL (format .doc)

 

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

 

Părintele Vasile Ieroschimonahul, mare trăitor al monahismului românesc din secolul al XVIII-lea, s-a născut în anul 1692. După ce „a vieţuit din tinereţe cu dumnezeiască râvnă în pustietăţi cu mari râvnitori spre viaţa cea monahicească”, cum mărturiseşte ucenicul său, stareţul Paisie (1722-1794) de la Neamţu (1), s-a statornicit, în anul 1713, împreună cu alţi părinţi călugări, în schitul Dălhăuţi, pe care l-a condus, ca stareţ, douăzeci de ani (2).

  Continuă să citești →

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL APOSTOL ŞI EVANGHELIST MARCU (25 aprilie)

Lasă un răspuns

Sf Ap Ev Marcu

CANON DE RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL APOSTOL ŞI EVANGHELIST MARCU

Troparul Sfântului Apostol şi Evanghelist Marcu, glasul al 3-lea:

Învăţat fiind de Apostolul Petru, te-ai făcut Apostol al lui Hristos şi ca un soare ai strălucit marginilor, podoaba alexandri­nilor ai fost, fericite, căci prin tine Egiptul s-a eliberat de înşelăciune şi ca un stâlp al Bisericii, prin învăţătura ta cea Evanghelică pe toţi ai luminat. Pentru aceasta luminat cinstind, pomenirea ta prăznuim, de Dumnezeu grăitorule Sfinte Apostole Marcu; roagă pe Dumnezeu Cel Înduple­cat prin tine, să dăruiască iertare de greşeli sufletelor noastre.

Cântarea 1, glasul 1

Irmos: Dreapta ta cea purtătoare…

Stih: Sfinte Apostole şi Evanghelist Marcu, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe Apostolul Marcu văzătorul de Dumnezeu lăudându-l, chem harul Duhului, ca, insuflându-mi mie luminat, să-mi gonească neştiinţa şi Dumnezeiască bogăţie de înţelepciune să-mi dăruiască. Continuă să citești →

25 aprilie: Chipul Sfântului Nou Mucenic Serghie Rohleţov, protopop, Rusia

Lasă un răspuns

Chipul Sfântului Nou Mucenic Serghie Rohleţov, protopop, Rusia

(25 aprilie)

În anul 1937, cu un an înaintea primirii cununii muceniceşti

*

Continuă să citești →

24 aprilie: Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş (Viaţa, Acatistul)

Sf. Ierarh Iosif
Mărturisitorul din Maramureş

*

(24 Aprilie)

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

În străvechiul pământ românesc al Maramureşului, a existat o viaţă şi organizare bisericească ortodoxă, care poate fi urmărită încă din primele veacuri creştine. Pe la mijlocul veacului al XV-lea, fraţii cneji Drag şi Dragoş (primul „descălecător” în Ţara Moldovei), au ctitorit o mănăstire, cu hramul Sfântului Arhanghel Mihail, în satul Peri (azi în Ucraina subcarpatică); în 1391, la rugămintea urmaşilor acestor ctitori, mănăstirea a fost declarată „stavropighie” a Patriarhiei, cu alte cuvinte îi era subordonată direct. În această mănăstire şi-au stabilit reşedinţa unii episcopi ortodocşi, care îndrumau viaţa duhovnicească a credincioşilor din Maramureş. Dar în satele din nordul acestui pământ românesc s-au aşezat treptat şi unii credincioşi ruteni, care-şi aveau propriul lor episcop, cu sediul la Muncaci (azi Mukacevo, în Ucraina). Episcopii români din Maramureş s-au străduit să menţină credinţa ortodoxă şi conştiinţa naţională în sufletul păstoriţilor lor de aici. Aceşti episcopi, ca şi călugării din schiturile şi mănăstirile maramureşene, au păstrat strânse legături cu fraţii lor de-o limbă, de un neam şi de-o credinţă din Moldova învecinată. Continuă să citești →

24 aprilie: Sf. Ier. Mărt. Ilie Iorest şi Sava, Mitropoliţii Transilvaniei (Viaţa, Slujba, Acatistul)

Între mitropoliţii de vrednică pomenire ai Transilvaniei de altă dată se numără la loc de cinste şi Sfântul Ierarh şi Mărturisitor Ilie Iorest, care a păstorit la Alba Iulia între anii 1640-1643. Venea în acest scaun după unii mari mitropoliţi, fiind urmat apoi de şi mai vrednicii ierarhi Simion Ştefan (cel care va tipări prima ediţie integrală a Noului Testament în româneşte, în 1648) şi Sfântul Sava Brancovici.

De numele mitropolitului Iorest – ca şi de acela al lui Sava – se leagă acţiunea energică de apărare a Ortodoxiei româneşti din Transilvania, în faţa încercărilor de calvinizare şi de înstrăinare de neam a românilor, pornite de principii şi de superintendenţii calvini de atunci. Continuă să citești →