Acest cuvios părinte a trăit în vremea împăratului Iustin cel Tânăr (565-578).

Părinții lui, Teodor și Evdochia, erau oameni drept-credincioși și înstăriți. Desăvârșindu-se în știința înțelepciunii celei omenești cât și în aceea a Sfintei Scripturi, și însurându-se, după scurtă vreme soția lui muri.

Deci, dedându-se cu totul înțelepciunii celei dumnezeiești, ajunse arhiereu al sfintei Biserici din Melitina, când era de treizeci de ani. Și, împreunând înțelepciunea vieții din lume cu viața sihăstrească, ajunse pricina de mântuire nu numai păstoriților săi, ci și întregului neam al său. Căci împăratul îl trimise de multe ori în solie la perși, atunci când Hosroe, împăratul perșilor, fusese alungat de Varam și ajunsese birnic al grecilor.

Dometian, ajungând prieten al împăratului Mauriciu și al împărătesei lui și dobândind de la ei sume mari de bani, le cheltui în zidiri de sfinte biserici și de aziluri pentru săraci.

Apoi, mergând iarăși la Constantinopol, se mută către Domnul. Pentru că fusese cinstit după cuviință de toată obștea împărătească și bisericească, fu așezat într-un sicriu și apoi, petrecut cu făclii și cu cântări, fu adus în patria sa Melitina.

Sfântul Dometian se arătă făcător de multe minuni în timpul vieții sale, dar mai cu osârdie după fericita sa adormire până astăzi pururea se aseamănă unui izvor îmbelșugat de minuni celor ce îi săvârșesc pomenirea cu credință.

+ * + * +

Patria ta a ținut ca pe un odor cinstit trupul tău cel biruitor în multe lupte, ascunzându-l în sânurile ei mărite, mânată fiind de dragostea de maică, neputând răbda să te câștige pe tine cei ce erau străini de ea. (Din Canonul Sfântului ce se citește la Utrenie)

+ * + * +

Răzvrătirile trupului și năvălirile patimilor, Părinte de Dumnezeu insuflate, și războiul care se ridică asupra sufletului meu, potolindu-le, păzește-mă întru stare pașnică.

Izbăvit-ai ca dintr-o cursă popoarele cele primejduite de moarte, cuvioase, și mulțimea patimilor a fost alungată departe, cu rugăciunile tale; că și acelea te-au avut pe tine ocrotitor.

Făcutu-te-ai, Dometian, izvor nesecat de tămăduiri, fântână de apă de băut și pârâu de desfătare și râu de pace, pentru cei ce strigă: toate lucrurile lăudați pe Domnul, și-L preaînălțați întru toți vecii.

Vino să-mi fii mie ajutor în ispitele vieții și în primejdii, și alină furtuna patimilor, care se ridică asupra mea; și îndreptează-mă, ca printr-o suflare de vânt, la limanul cel liniștit, cu rugăciunile tale, părinte. (Din Canonul Sfântului ce se citește la Utrenie)

+ * + * +

Sursă: Sfinţi şi icoane