1 octombrie: Sfântul Cuvios Ioan Cucuzel, Sfântul Munte Athos, Grecia

Sfântul Cuvios Ioan Cucuzel, Sfântul Munte Athos, Grecia

(1 octombrie)

Frescă săvârșită în veacul al XIX-lea și aflată în Marea Lavră, Sfântul Munte Athos, Grecia

Sfântul Ioan Cucuzel, numit și „cel cu glas îngeresc”, a viețuit în mănăstirea athonită Marea Lavră între anii 1280-1360, în vremea împăratului Alexie Comneanul.

Acesta se născu în localitatea Dirrachia, în Bulgaria. Orfan de tată, mama lui îl dădu la școală spre a învăța știința sfintelor cărți. Înscris la școala imperială de cântăreți bisericești din Constantinopol, tânărul psalt va deveni cel mai bun din vremea lui.

Însuși împăratul, cucerit de minunata lui voce, îl numi protopsalt al măreței catedrale bizantine. În această vreme a petrecerii sale în Constantinopol, sfântul Ioan își căpătă numele de „Cucuzel”, căci se povestește cum fiind întrebat odată ce mâncase la cină, el răspunse „fasole și mazăre”, cuvinte ce se traduc prin „koukouzelis”.

Tânărul nu își dorea să se căsătorească, ci să se retragă în liniște, spre nevoința și viața bineplăcută lui Dumnezeu. Astfel, Domnul rândui să-l cunoască pe egumenul unei mănăstiri athonite, pricină pentru care se hotărî a-și îndrepta pașii către Sfântul Munte Athos. Egumenul îl luă cu sine pe tânăr, fără a ști cine era, și îl tunse în monahism, rânduindu-l ca păstor la turma de capre a mănăstirii.

Primind cu bucurie ascultarea, tânărul își ascundea de toți darul său cel mare păzindu-se de mândrie și laudă. Însă, din rânduiala lui Dumnezeu, într-una din zile, egumenul îl află pe sfântul Ioan cântând pe câmp, căci un pustnic, privind afară din peștera sa, îl văzu cântând, iar țapii nepăscând și privind la el. Pustnicul îl anunță îndată pe egumen care, impresionat de minunata lui voce, daruită de Dumnezeu, îl rugă să cânte în biserica cea mare a mănăstirii. Cu greu împăratul se învoi a-l lăsa pe sfântul Ioan în Sfântul Munte, despărțindu-se astfel de minunatele sale cântări.

Odată, după ce cântă un acatist dinaintea icoanei Maicii Domnului, sfântul monah se învrednici de o mare minune. Maica Domnului i se înfățișă și îi spuse:

– Bucură-te, Ioane, și nu te opri din cântat, iar pentru aceasta eu nu te voi uita.

Apoi, îi puse în mână o monedă de aur și dispăru. Moneda fu așezată lângă icoană și multe minuni se întâmplară dinaintea ei. Mai apoi icoana aceea fu numită Maica Domnului Cucuzelița și este prăznuită tot în această zi de 1 octombrie precum și în a 10-a vineri după Sfintele Paști.

Icoana Maicii Domnului Cucuzelița (prăznuită la 1 octombrie și în a 10-a vineri după Sfintele Paști)

(Sursă: https://sfantulmunteathos.wordpress.com/)

Sfântul Ioan Cucuzel a scris mai multe lucrări printre care „O carte scrisă cu voia lui Dumnezeu și cuprinzând tipicul slujbelor bisericești”, „Tipicul slujbelor”, „De la începutul Vecerniei până la sfârșitul Sfintei Liturghii” și „Știinta cântării și notele muzicale cu poziția mâinii și toate aranjamentele căntării”. De asemenea, a mai scris și o carte de teorie psaltică numită „Arta psaltică”. El este cel mai mare dezvoltator al muzicii psaltice. Cea mai cunoscută lucrare a sa este cântarea „De demult prorocii”.

Mutat la odihna cea de Sus, fu înmormântat în Biserica Sfinții Arhangheli, zidită lângă chilia în care viețuise, lângă Marea Lavră.

Sfantul părinte este cinstit ca ocrotitor al psalților și al căntăreților bisericești.

+ * + * +

De demult proorocii te-au numit năstrapă, toiag, lespede, chivot, sfeşnic, masă, munte netăiat, cădelniţă de aur, uşă pecetluită şi scaun Împăratului. Aliluia

De demult proorocii, grupul psaltic Evloghia:

https://www.youtube.com/watch?v=nPRVmYwYmi0 (clic aici)

+ * + * +

Miniatură săvârșită în veacul al XVII-lea, Grecia

(Sursă: http://pravicon.com/)