Consideră papismul biserică canonică şi în nici un caz erezie. Descoperiri despre trădarea credinţei noastre de către Arhiepiscopul Ciprului.

Consideră papismul biserică canonică şi în nici un caz erezie. Descoperiri despre trădarea credinţei noastre de către Arhiepiscopul Ciprului. 

„Vaticanul este biserică soră, papa, episcop canonic al Vechii Rome, pe care patriarhii şi arhiepiscopii ortodocşi îl numesc în corespondenţă prea sfinţit.” Prin cele ce dezvăluie (arhiepiscopul) Ciprului iese la iveală că părinţii contemporani ai Bisericii sunt mai „regali” decât Patriarhul Ecumenic Athenagora care îi sfătuia pe Ortodocşi să pună dogmele în depozit. Ce spuneau Sfinţii Părinţi ai Bisericii despre erezia papismului?

Capii Bisericii Ortodoxe peste tot în lume, sub îndrumarea Patriarhiei Ecumenice şi a Patriarhului de astăzi Bartolomeu se dovedesc „mai regali decât regele”, adică „mai regali” decât ecumenistul Patriarh Ecumenic Athenagoras care a îmbrăţişat diplomaţia dragostei faţă de Vatican şi a pus bazele apropierii sau unirii dintre Biserica Ortodoxă şi papistaşi. Capii de azi ai Bisericii Ortodoxe materializează poziţiile şi principiile Patriarhului Ecumenic ecumenist Athenagoras, care recomanda: „Să băgăm dogmele în depozit”, „teologie = dragoste”. Ceea ce înseamnă: „Să nu ţinem seama de Adevărul pe care îl mărturiseşte Biserica Ortodoxă şi să nu mai cercetăm inovaţiile eretice ale Bisericii Romei”. Cum bagă  dogmele la depozit şi aruncă Ortodoxia la periferie capii de astăzi ai Bisericii? Prin recunoaşterea papei ca episcop canonic al Vechii Rome, prin recunoaşterea Vaticanului ca biserică soră şi prin nerecunoaşterea papismului ca erezie. Cele la care ne-am referit mai înainte nu sunt poziţiile arbitrare ale Oρθόδοξος Tύπος ( Presa Ortodoxă ).  Sunt poziţiile oficiale ale Arhiepiscopului Ciprului Hrisostom, aşa cum le-a exprimat în interviul dat Agenţiei Ateniene de Ştiri (AΠΕ) cu 24 de ore înainte de vizita papei în Cipru. Continuă să citești Consideră papismul biserică canonică şi în nici un caz erezie. Descoperiri despre trădarea credinţei noastre de către Arhiepiscopul Ciprului.

Acţiunea anticatolică a ierarhilor din Cipru

ACŢIUNEA ANTICATOLICĂ A IERARHILOR DIN CIPRU

Scrie Ioannis Tatsis, teolog

Vizita în Cipru a fost încă o acţiune a Papei în sensul impunerii lui internaţionale prin intermediul pan-religiei căreia îi slujeşte. Deşi Arhiepiscopul Ciprului s-a supus pretenţiilor papale şi l-a primit oficial pe suveranul pontif, susţinut şi de alţi arhierei, cu toate acestea el nu a reuşit să impună linia sa ecumenistă tuturor membrilor Sinodului.

Ierarhi tradiţionalişti din Sfântul Sinod al Ciprului s-au împotrivit dinamic la pretenţiile arhiepiscopului, au refuzat să participe la primirea papei şi s-au exprimat categoric că papa este eretic şi de aceea nu i se cuvine acordarea vreunei cinstiri ecleziale. Numărul din 28 mai al “Presei Ortodoxe” (gr. Ορθόδοξος Τύπος), care a găzduit texte ale Mitropoliţilor luptători de Lemesou şi Kirineia, dar şi scrisoarea Sfintei Mănăstiri Stavrovunio către Mitropolitul de Kitios, au arătat că în Cipru – ca şi în toate Bisericile Ortodoxe – există un puternic front anticatolic şi antiecumenist având în frunte episcopi luptători, care nu tolerează obrăznicia ecumeniştilor şi viclenia catolicilor. Vizita papei în Cipru a avut în cele din urmă şi o parte pozitivă. A arătat că clerul şi poporul ortodox tradiţionalist, atunci când simt că credinţa este primejduită, se ridică şi refuză supunerea faţă de ordinele păstorilor ecumenişti, fără să se teamă de vocile şi ameninţările arhiepiscopului.

Să menţionăm şi următoarele. Cei care sunt însufleţiţi de un exces de zel, fără discernământ, şi s-au grăbit să se adreseze cu cuvinte dure (mai ales în articole pe internet) nu doar împotriva ecumeniştilor, ci şi împotriva ierarhilor tradiţionalişti din Cipru, din cauza temporarei tăceri a acestora, trebuie să fie mai atenţi la următorul lucru: Vocile lipsite de discernământ, exagerate şi inoportune prejudiciază lupta antiecumenistă şi anticatolică. Prin urmare, participarea dinamică a mai multor ierarhi la această luptă va trebui să ne facă ascultători mai atenţi ai învăţăturii lor, iar nu critici repeziţi ai atitudinii lor tăcute de moment.

(trad. I.F., după http://thriskeftika.blogspot.com/2010/06/blog-post_3429.html)

CONFERINŢA ANTICATOLICĂ – PIREU

Conferinţa antipapistă. “Waterloo” asupra filopapiştilor. A prezentat salutări şi Arhiepiscopul Atenei, prezent acolo.

Prima conferinţă antipapistă şi antiecumenistă care a fost organizată sub egida Sfintei Mitropolii a Pireului s-a încununat de un succes deplin, dat fiind faptul că însuşi Arhiepiscopul Atenei, Ieronimos, a adresat un mesaj de salut. Conferinţa constituie a treia mare înfrângere a forţelor filopapiste din sânul Ortodoxiei. Prima s-a datorat marelui ecou al „Mărturisirii de credinţă”, în urma căreia însă Fanarul s-a văzut nevoit să recurgă la calomnierea celor care au redactat şi au semnat „Mărturisirea”, să-i ameninţe pe mitropoliţi, pe stareţi de sfinte mănăstiri, pe ieromonahi şi protopresviterii, pe profesorii universitari, Gheorghios Metallinos şi Theodoros Zisis, deoarece au fost protagoniştii redactării şi semnării documentului. Reprezentanţii Fanarului au dat multe interviuri prin care fără succes au încercat să convingă poporul ortodox credincios că prin dialogurile teologice nu trădează credinţa noastră. Continuă să citești CONFERINŢA ANTICATOLICĂ – PIREU

PREDICĂ LA DUMINICA A CINCEA DUPĂ RUSALII

Predica Mitropolitului Augustin de Florina

la Duminica a V-a dupa Rusalii

EXISTĂ DIAVOL

(Matei 8, 28 – 9, 1)

“Iar demonii Îl rugau pe El…”( Matei 8, 31)

Aţi auzit, iubiţii mei, Sfânta şi Sfinţita Evanghelie. Ne istoriseşte o minune, pe care a făcut-o Domnul nostru Iisus Hristos; minunea prin care a vindecat doi oameni într-o secundă.

De ce pătimeau ei? Din punct de vedere clinic nu aveau nimic patologic. Trupul lor era sănătos. Sufereau psihic. Iar bolile sufleteşti sau psihice sunt mai grave şi din ele provin şi cele trupeşti. Rădăcina tuturor bolilor este starea sufletească rea a omului.

Care era boala lor? Un cuvânt – să nu râdă nimeni, Evanghelia nu se schimbă! Aceşti bolnavi erau “demonizaţi” (Matei 8, 28). Ce înseamnă demonizaţi? Precum microbii intră în sânge, la fel şi demonii intră în inimă. Precum în trunchiuri de copaci îşi fac cuiburi bufniţele şi vulpile, iar în peşteri fiarele, aşa şi demonii intră în inimile nesupravegheate. Aţi văzut case pustiite şi părăsite? Eu, care am cutreierat ca predicator, am văzut în Macedonia astfel de case. Aşadar, precum din casele din care lipseşte proprietarul se instalează răufăcătorii, aşa şi în sufletele din care lipseşte proprietarul, adică Dumnezeu – Duhul Sfânt, îşi fac cuib duhurile viclene. Şi din acel moment trupul, mintea şi inima sunt dirijate de diavol. Omul acţionează sub influenţa duhului rău. Continuă să citești PREDICĂ LA DUMINICA A CINCEA DUPĂ RUSALII

Apariţia volumului al II-lea al cărţii “Ne vorbeşte Părintele Augustin, Mitropolitul de 104 ani”

Apariţia volumului al II-lea al cărţii  “Ne vorbeşte Părintele Augustin, Mitropolitul de 104 ani”

Omilii ale Mitropolitului de Florina, Părintele Augustin Kandiotis      

 

                 Cu bucurie anunțăm apariția celui de-al doilea volum al cărții “Ne vorbeşte Părintele Augustin, Mitropolitul de 104 ani”!   Cartea numără 208 pagini, preţul este 10 RON, iar comenzile se pot face la adresa de mail orthoierapostolos@yahoo.com sau la numerele de telefon 0722. 543. 098 (d-na Mariana) și 0727.713.470 (d-na Iuliana). 

         (Traducere din limba greacă şi tipărită cu binecuvântarea  Înaltpreasfinţitului Părinte Augustin, cartea cuprinde omilii şi predici la Duminicile de peste an, la sărbători şi Sfinţi mai mari).

 

Legătură către primul volum: Cartea “Ne vorbeşte Părintele Augustin

UN SFÂNT CAFEGIU

PREDICĂ A MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA:

„UN SFÂNT CAFEGIU”

Noul Mucenic Gheorghe

–  25 iunie –

Vom vorbi, iubiţii mei, despre un nou mucenic, a cărui pomenire Sfânta noastră Biserică o sărbătoreşte pe 25 iunie.

***

Noul Mucenic se numeşte Gheorghe. Patria lui era Atalia din Asia Mică. Limba pe care o vorbeau atunci cei mai mulţi locuitori din Atalia era turca. Asta nu înseamnă însă că erau şi turci. Pentru că limba nu este întotdeauna un semn al religiei şi al patriei.

În părţile Asiei Mici, unde stăpâneau turcii şi împilau poporul elin, din cauza sclaviei de mulţi ani, mulţi uitaseră limba elină şi vorbeau turca.

Limba lor era cea turcă, dar inima lor era creştină şi elină… Continuă să citești UN SFÂNT CAFEGIU

Ecumenism și Ortodoxie Ecumenică

Ecumenism și Ortodoxie Ecumenică

[Interviu cu Prea Cuviosul Arhimandrit Dr. Gheorghios Kapsanis, Egumenul Sfintei Mãnãstiri Grigoriu din Sfîntul Munte Athos]

Întrebare: Prea Cuvioase Pãrinte Egumen, cum priviti Sfintia Voastrã miscarea de apropiere interreligioasã la care iau parte si reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe ?

Rãspuns: Din capul locului se vede cã aceastã miscare este dirijatã de romano-catolici. Începe cu declaratiile de la Assisi si se sfîrseste la Roma. Întrevãd aici o încercare a Papei de a se impune nu numai ca si conducãtor al tuturor crestinilor, ci si al tuturor religiilor. Aceastã afirmatie a mea este întãritã dacã luãm în considerare si alte actiuni asemãnãtoare ale Vaticanului cum ar fi pozitia dominantã pe care si-o asumã Papa în negocierile crestinilor cu Vaticanul, sau în cele cu evreii legate de situatia Locurilor Sfinte. Este clar cã Papa încearcã sã preia conducerea spiritualã a Europei Unite, nu doar a tuturor “bisericilor si confesiunilor crestine” (lucru cu neputintã deocamdatã astãzi), sã-si asigure primatul într-o Europã polimorfã religios.  Continuă să citești Ecumenism și Ortodoxie Ecumenică

Our beloved children…

Our beloved children,

By the Metropolitan of Florina, Fr. Augustinos

Εξομ. π. Αυγ. ιστ

      Our beloved children, 

        As I direct my word to you, I feel very moved. Three feelings dominate in my soul. The one is joy, the second is sorrow, and the third is worry.

       I rejoice, because it is no small thing in the contemporary world, in this epoch of atheism and unbelief, to see hundreds of children, boy and girl students of junior high and high school, like thirsty dear running to the well, to the teaching of our Lord Jesus Christ, in the catechetical schools. This consoles us and enthuses us a great deal. That’s why I feel joy and glorify God.

       However, I also feel sorrow, because as bishop I ought to have been your catechist (religious instructor), the catechist of all the children of my diocese and even of little children too, because that is the most important work of the bishop. So I ought to have taken on the job of teaching of children, of teaching in all the classes of religious instruction in the schools of the Metropolis.

        I remember the unforgettable years, when as a preacher I went to different cities of Hellas and didn’t have the heavy weights of the episcopal office; I had many classes of religious instruction and my joy and gladness was to shepherd the lambs of Christ. Unfortunately now I must confess, that I am found far from the youth of the fatherland. And this, because in my old age I have taken on a heavy cross, the burden of my Episcopal duties. Continuă să citești Our beloved children…

Predică la Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul

Predica Mitropolitului Augustin de Florina la Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul

– 24 iunie –

IOAN ÎNAINTEMERGĂTORUL

Iubiţii mei, Sfânta noastră Biserică sărbătoreşte zilnic pomenirea sfinţilor. Are însă şi o zi, în care îi sărbătoreşte pe toţi sfinţii laolaltă şi anume Duminica Tuturor Sfinţilor. Cine sunt toţi sfinţii? Cum arată şi expresia sunt toţi aceia care din epoca veche, de la Adam până la Hristos şi de la Hristos până astăzi, au crezut în adevăratul Dumnezeu, au trăit conform cu voia lui Dumnezeu, au împlinit în viaţa lor dumnezeieştile porunci şi atunci când au apărut pericole şi prigoane au preferat să se sacrifice, să se jertfească. Toţi aceşti sfinţi, vechi şi noi, sunt nenumăraţi. Sunt ca stelele cerului. Unii din ei sunt cunoscuţi, iar alţii, cei mai mulţi, sunt necunoscuţi. Au trăit în timpuri diferite. Au provenit din ţări diferite, au vorbit limbi diferite. Au avut vârste diferite, au fost copii, prunci, tineri, bărbaţi şi femei mature, bătrâni în vârstă şi bătrâni cu părul alb.

Pe toţi aceşti sfinţi îi sărbătoreşte Biserica noastră, unul câte unul, separat şi pe toţi împreună. Între ei este şi Sfântul Ioan Înaintemergătorul, a cărui naştere se sărbătoreşte pe 24 iunie. Despre el vom vorbi în această scurtă predică a noastră…. Continuă să citești Predică la Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul

Parintele Justin Parvu: Rugati-va, rugati-va sa nu cadeti in ispita inselarii!

Parintele Justin Parvu: Rugati-va, rugati-va sa nu cadeti in ispita inselarii!

 

             Par­inte, cu durere obser­vam ca Roma­nia nu mai are put­erea si val­oarea de alta­data, pen­tru ca ea nu face decat sa exe­cute ordinele mar­ilor put­eri ce con­duc intreaga omenire, fara sa se mai opuna catusi de putin si se accepta niste masuri impotriva Romaniei, in defavoarea noas­tra, atat mate­r­ial cat si spir­i­tual. Cre­deti ca mai exista o Romanie libera?

               Roma­nia azi nu mai exista decat cu numele, si nu numai Roma­nia, de alt­fel. Real­i­tatea popoarelor nu mai este con­tro­lata de ele insele, ci ele sunt con­duse de cen­trul euro­pean. Nu se poate vorbi despre o Romanie lib­era pen­tru ca guver­nul Romaniei este con­dus de mar­ile put­eri care stau ascunse in spatele Uni­u­nii Europene sau al altor uni­uni inter­na­tionale. Democ­ra­tia nu exista in real­i­tate, ea este numai in aparenta si ne da noua impre­sia ca sun­tem liberi. A ramas doar o rezis­tenta for­mala a natiu­nilor, ast­fel incat sa le mai poti numi Roma­nia, Bul­garia, Ser­bia. Real­i­tatea este doar in mainile comite­tu­lui cen­tral care diri­jeaza toata viata popoarelor. Este o evi­denta inabusire a voin­tei popoarelor si o tend­inta evi­denta de ameste­care a nea­murilor, ca oamenii sa nu isi mai recunoasca mai intai iden­ti­tatea ca neam, iar mai apoi iden­ti­tatea ca om, cre­atie a lui Dum­nezeu. Nu vedeti exper­i­mentele amer­i­canilor, ca iau un grup de copii dintr-o tara si ii pun sa invete in alta tara, ca sa amestece cul­turile si obi­ceiurile natale? Pe ei nu ii intere­seaza pacea si bunastarea popoarelor, asta e numai o teorie goala pen­tru pros­timea asta a lumii. Natiu­nile, la ora actu­ala, sunt descompuse. Continuă să citești Parintele Justin Parvu: Rugati-va, rugati-va sa nu cadeti in ispita inselarii!

Intrebări și răspunsuri din cadrul conferinței Primatul-Sinodalitate și Unitate a Bisericii

Intrebări și răspunsuri din cadrul conferinței Primatul-Sinodalitate și Unitate a Bisericii desfașurate la data de 28.04.2010 în orașul Pireu 

 

 

Părintele Gheorghios Metallinos

1. Din punct de vedere ecleziologic şi pastoral este corectă reconstituirea Patriarhiei Romei prin alegerea unui papă ortodox, căruia să i se dea în grijă comunităţile ortodoxe din Occident?

Nu va fi reconstituire, dar poate fi continuare. Episcopul ortodox al Patriarhiei Ecumenice din Italia, cu reşedinţa la Roma, este continuatorul vechii Biserici din perioada când papismul era ortodoxie. Pentru mine, lucrul acesta nu constituie o problemă. Ortodocşii unionişti însă sunt cei care nu sunt de accord cu acest lucru, pentru că fac tot posibilul ca papa să fie validat aşa cum este el astăzi la Roma şi să fie considerat ca reprezentant şi continuator al Vechii Biserici în Roma. Ei acceptă papismul ca Biserică şi mulţi au şi comuniune sacramentală cu Roma, a anunţat-o public răposatul Patriarh Atenagora în 1971-1972. Domnul Sakarelos, teolog ortodox şi jurist, a scris şi o carte Despre unirea care a avut loc. Continuă să citești Intrebări și răspunsuri din cadrul conferinței Primatul-Sinodalitate și Unitate a Bisericii

Cine ne va reprezenta la Viena în dialogul cu catolicii?

Mitropolitul Serafim de Kithire  pune problema dialogului cu catolicii la momentul potrivit

ÎPS Serafim de Kithire
ÎPS Serafim de Kithire
ÎPS Hrisostom de Messinia
ÎPS Hrisostom de Messinia

 

 

 

 

 

 

 

 

ÎPS Serafim de Kithire denunţă Sinodului pe Mitropolitul Hrisostom de Messinia pentru abatere eclesiologică, cerând fie retractare şi mărturisire de credinţă, fie caterisire.

Scrisoarea-intervenţie a Mitropolitului de Kithire către Sinod pune la momentul potrivit importanta problemă a Dialogului cu catolicii şi a reprezentării Bisericii Eladei la acesta, pentru că:

A. Intervenţia are loc cu puţin înainte de Şedinţa  extraordinară a Ierarhiei (de săptămâna aceasta), care va fi cea din urmă convocare a Ierarhiei înainte de Dialogul de la Viena din septembrie ce se apropie.

B. Principala chestiune asupra căreia sinodalii trebuie să ia o hotărâre este cine va reprezenta Biserica Eladei la Viena. Scrisoarea ÎPS Serafim de Kithire demonstrează clar că Mitropolitul de Messinia nu este un partener de dialog demn de încredere, în pofida gradelor sale universitare!

C. Mitropolitul Serafim de Kithire pune în esenţă o temă foarte importantă şi anume recunoaşterea sau nu a fundamentului ecleziastic al catolicilor. Dacă papistaşii sunt „Biserică” şi papa „Sanctitatea Sa, papa”, atunci Mitropolitul de Messinia vorbeşte corect despre o Biserică divizată. Dar pentru că papa este eretic, iar catolicii papistaşi sunt eretici, atunci nu putem să vorbim despre restabilirea unităţii, ci despre întoarcerea prin pocăinţă a ereticilor papistaşi în Biserica Ortodoxă cea Una.

D. Oferta recunoaşterii ecleziastice a catolicilor de către ecumenişti (recent a papei de către Arhiepiscopul Ciprului) cu alocuţiuni („Sanctitate papă al Romei celei vechi”) sau dialogul în aceiaşi termeni sau de pe poziţii egale cu „Biserica soră a Romei” este dintru început problematică pentru participarea ortodocşilor la acest dialog. De aceea şi Dialogul – în condiţiile în care se face astăzi – trebuie să fie întrerupt, până vom clarifica faptul că venim la un dialog nu cu Biserica Romano-Catolică, ci cu ereticii papistaşi, pentru care (precum şi pentru toţi ereticii) este valabil şi cuvântul Apostolului Pavel: „De omul eretic, după întâia şi a doua mustrare, depărtează-te!”. Dacă papistaşii de atâţia ani nu arată nici un semn de pocăinţă, la ce bun dialogul?

Cu toate acestea va fi foarte interesantă apropiata întrunire a Ierarhiei. Să vedem dacă se va pune tema, ce hotărâri se vor lua, ce persoane vor reprezenta Biserica în Dialogul de la Viena, sau dacă se va hotărî neparticiparea Bisericii Eladei la acest Dialog (aşa cum a procedat anul trecut Biserica Bulgariei).   

 (Trad. : I.F. după http://thriskeftika.blogspot.com/2010/06/blog-post_2019.html)

Încercări unioniste după schismă şi dialogul contemporan al Bisericii Ortodoxe cu Biserica Latină (Catolică)

Încercări unioniste după schismă şi dialogul contemporan al

Bisericii Ortodoxe cu Biserica Latină (Catolică)

Sursa: http://graiulortodox.wordpress.com

(Discursul Părintelui Gheorghios Metallinos în cadrul conferinţei Primatul-Sinodalitate şi unitate a Bisericii, desfăşurate la data de 28.04.2010, în oraşul Pireu)

 

Înalt Prea Sfinţiile Voastre, Sfinţiţi Părinţi şi Maici, iubiţi fraţi, Hristos a înviat! Voi enumera, voi citi doar câteva fragmente ale lucrării mele, cine doreşte va citi restul în textul care se va edita.

Schisma de la 1054 este un eveniment complex al istoriei Bisericii, pentru că arată sfârşitul dramatic al unui proces de lungă durată al separării Bisericii şi creştinătăţii apusene de cea răsăriteană şi al reducerii ei la papism. Istoricii consemnează următoarele cauze fundamentale ale schismei.

Prima cauză teologică este considerată adaosul Filioque la Simbolul de Credinţă în 1009 după dogmatizarea lui de către franci în 809. Diferenţa eclezială era primatul papal ca pretenţie de supunere universală a Bisericii faţă de puterea şi supremaţia papei. Diferenţa politică era statul papal după întemeierea lui în 754-755, iniţial ca urmare a unei necesităţi istorice în Occident şi evoluţia lui clar seculară. Este un fapt indiscutabil acela că prima cauză a schismei este considerat primatul papal şi pretenţia de impunere a lui în întreaga Biserică. Primatul stă la baza tuturor pretenţiilor teologico-ecleziale şi politice ale papei. Ridicarea papei mai presus de ceilalţi episcopi a condus la ridicarea lui mai presus de sinoadele ecumenice şi, în consecinţă, mai presus de Biserică. Continuă să citești Încercări unioniste după schismă şi dialogul contemporan al Bisericii Ortodoxe cu Biserica Latină (Catolică)

Predică la Duminica a IV – a după Rusalii

Predica Mitropolitului de Florina, părintele Augustin Kandiotis, la
Duminica a IV – a după Rusalii

(Matei 8, 5-13)

CREZI?

„Şi a zis Iisus sutaşului: Mergi şi după credinţa ta fie ţie”
(Matei 8, 13)

Iubiţii mei, în vremurile de demult, înainte de venirea lui Hristos, existau sclavi. Ce erau sclavii? Din punct de vedere fizic şi aceştia erau oameni, dar nu erau consideraţi oameni. Nu aveau drepturi de om. Nu-i ocrotea nicio lege. Stăpânii lor făceau cu ei ce voiau. Îi puneau la cele mai grele munci. Săpau ogoarele, cărau pietre şi noroi ca să construiască palatele stăpânilor lor, lucrau cu lanţuri la picioare în mine, în ocne, trăgeau de vâsle la corăbii, se luptau cu fiarele sălbatice ca să privească şi să se distreze stăpânii lor. Nicio plată nu luau pentru slujbele pe care le făceau. Hrana lor era săracă. Case proprii nu aveau. Era vai, dacă stăpânul lor nu era mulţumit de ei. Îi pedepsea cu severitate. Îi lovea fără milă. Putea chiar să-i şi omoare fără să răspundă în faţa nimănui. Oricând dorea stăpânul, îl lua pe sclav şi-l ducea în piaţa de sclavi, adică acolo unde se vindeau şi se cumpărau sclavii, cum astăzi se vând şi se cumpără animale…. Continuă să citești Predică la Duminica a IV – a după Rusalii

Pr. Prof. Teodor Zisis: Uniaţia ca prototip al falsei uniri. Limitele diversităţii în unitate.

Uniaţia ca prototip al falsei uniri. Limitele diversităţii în unitate

(Discursul Părintelui Teodoros Zisis în cadrul conferinţei Primatul- Sinodalitate şi Unitate a Bisericii, desfăşurate la data de 28.04.2010, în oraşul Pireu)

O caracteristică fundamentală a secolului anterior la nivel eclezial a fost încercarea lumii creştine de a-şi restabili unitatea. După ruperea papismului de Biserică la începutul celui de al doilea mileniu, în 1054, şi în continuare prin ruperea protestantismului de papism, în secolul al XVI-lea, Răsăritul şi Apusul erau în profunzime separate, Apusul fiind deja foarte fărâmiţat în sine.

Biserica, desigur, nu şi-a pierdut nici unitatea, nici universalitatea in întregimea ei; erezia şi schisma rănesc şi traumatizează trupul Bisericii, nu o dezbină însă, nici nu o fărâmiţează în bucăţi. Nu se destramă un copac dacă i se taie o creangă. Din această perspectivă, termenii folosiţi în limbajul teologic de „biserica nedespărţită a primelor secole” şi „unitatea bisericilor” sunt eronaţi. Biserica îşi continuă drumul ei istoric în mod unitar, nedespărţită şi neîmpărţită, ca „una sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică”. Nu există mai multe biserici care să se unească între ele, după cum se subînţelege din termenul „unirea bisericilor”. Continuă să citești Pr. Prof. Teodor Zisis: Uniaţia ca prototip al falsei uniri. Limitele diversităţii în unitate.

Primat-Sinodalitate și Unitate a Bisericii,Mesajul adresat de Arhiepiscopul Atenei, Ieronimos ş.a.

Mesajul adresat de Arhiepiscopul Atenei, Ieronimos

(în cadrul confrinței Primatul-Sinodalitate și Unitate a Bisericii, desfăşurate la 28.04.2010 în orașul Pireu)

Înalt Prea Sfinţia Voastră, Mitropolit al Pireului, Serafim, şi iubite frate în Hristos, Înalt Prea Sfinţiile Voastre, Prea Cuvioşi Părinţi, Prea Cuvioase Maici şi iubiţi fraţi, aş dori să vă mulţumesc din inimă pentru generoasa voastră invitaţie, pentru ocazia pe care mi-o daţi de a fi astăzi alături de voi şi să vă felicit, şi pe cei care aţi avut idea, şi pe cei care v-aţi ostenit, pe toţi, pentru acest eveniment, pentru studiul acestei teme serioase. Aşa cum am văzut în program, atât referatele sunt excepţionale, cât şi referenţii, savanţi excepţionali, care garantează succesul evenimentului. Eu unul, văzând invitaţia, am notat două noţiuni: sobornicitate/unitate şi primat (papal). Aş dori să mă opresc mai mult asupra sobornicităţii şi unităţii Bisericii noastre, deoarece consider că acestea constituie elementul primordial şi fundamental al acestor timpuri, iar în ce priveşte primatul, socotesc că lucrurile au fost limpezite, definite din punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe. Prin urmare, ambele teme sunt extrem de importante, dar socotesc că în aceste timpuri în care trăim trebuie să lucrăm mai mult unitatea şi sobornicitatea, să le trăim, iar cât despre primat, şi Părinţii noştri şi practica bisericească au dat răspunsul, pe care noi trebuie să îl cercetăm şi să îl confirmăm de fiecare dată.] Continuă să citești Primat-Sinodalitate și Unitate a Bisericii,Mesajul adresat de Arhiepiscopul Atenei, Ieronimos ş.a.

Vizita ÎPS. Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, la Mănăstirea Vatopedi

 VIZITA MITROPOLITULUI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI ÎN MĂNĂSTIREA VATOPEDI (ATHOS)

 

        Zilele acestea Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, s-a aflat în Sfântul Munte, unde a vizitat și purtat discuții cu părinții de la schitul românesc Prodromu, precum și de la  Mănăstirea Vatopedi.

 

[slideshow]

 

 

[wpvideo 2bhlPWQI] 

 

Sursa: http://vatopaidi.wordpress.com/2010/06/17/επίσκεψη-του-μητροπολίτη-μολδαβίας-σ/

MONAHII PĂRĂSESC MĂN. RÂUL NEGRU DIN KOSOVO DUPĂ ÎNDEPĂRTAREA EPISCOPULUI ARTEMIE DE RAŞKA ŞI PRIZRENI

MONAHII PĂRĂSESC MĂNĂSTIREA RÂUL NEGRU DIN KOSOVO DUPĂ ÎNDEPĂRTAREA EPISCOPULUI ARTEMIE DE RAŞKA ŞI PRIZRENI

 

        SECVENŢELE VIDEO REPREZINTĂ MOMENTE DE LA ULTIMA LITURGHIE, MOMENTUL PLECĂRII, DRUMUL ŞI NOUL ADĂPOST IMPROVIZAT PE CARE L-AU GĂSIT MONAHII DIN MĂNĂSTIREA RÂUL NEGRU, DUPĂ NEDREAPTA ELIMINARE ŞI PENSIONARE A EPISCOPULUI LOR.

 

 

 

Sursa: http://aktines.blogspot.com/2010/06/video.html

Două cărți de referință împotriva papalității și catolicismului

Două cărți de referință împotriva papalității și catolicismului

Sursa: http://blog.pustniculdigital.info

 

Cărțile sunt scrise de pr. Vladimir Guettée (doctor în teologia Bisericii Ortodoxe a Rusiei) si traduse de IPS Iosif Gheorghian respectiv IPS Gherasim Saffirin. Citiți despre cei doi Arhierei pentru a vedea modele de conducători ai Bisericii.

«Papalitatea Eretică» & «Papalitatea Schismatică» de Vladimir Guettée

        Următoarele două paragrafe sunt extrase din a doua carte.

        În «Papalitatea Schismatică», am considerat papalitatea în raport cu Biserica . Am stabilit că, uzurpând o putere suverană şi universală , papii au ră sturnat dumnezeiasca constituţie a Bisericii, s-au despărţit de Biserica primitivă şi apostolească, s-au constituit în stare de schismă . Fiindcă ei au încercat să găsească în Sfânta Scriptură şi în monumentele tradiţiei catolice probe în sprijinul uzurpării lor şi motive pentru a-i da o bază dumnezeiască şi apostolească, noi am trecut în revistă textele Scripturii şi faptele istorice de care ei au abuzat, spre a nimici falsele lor interpretări şi falsificările lor.

       În «Papalitatea Eretică», noi considerăm papalitatea, faţă cu doctrina revelată, conservată de Bisericile apostolice din primele secole până în zilele noastre.

 

«Papalitatea Schismatică» de Vladimir Guettée

 

[scribd id=32210129 key=key-1mdqrzt77rb1000ligfu mode=list]

 

 

 

«Papalitatea Eretică» de Vladimir Guettée

 

 

[scribd id=32210162 key=key-1nonysks4nxmq21ur5i9 mode=list]

 

 

Download: Prima carte:   descarcă documentul PDF aici . A doua carte:  descarcă documentul PDF aici

ONOMASTICA MITROPOLITULUI DE 104 ANI

Ziua bătrânului Mitropolit de Florina, părintele Augustin

 

Şi anul acesta, părintele Augustin Kandiotis, marele luptător şi ierarh al Florinei, la cei 104 ani ai săi, şi-a sărbătorit onomastica.

 S-a săvârşit Vecernia arhierească şi o procesiune. Credincioşii care au ajuns în Sfânta Mănăstire a Sfântului Augustin din Florina şi din alte părţi din Grecia, au primit binecuvântarea stareţului şi i-au sărutat mâna.
În continuare, a avut loc Dumnezeiasca Liturghie de noapte cu multă umilinţă duhovnicească, iar la sfârşit s-a aşternut şi o masă de post.
Discuţia din trapeză a gravitat în jurul anilor copilăriei Mitropolitului de Florina, părintele Augustin Kandiotis.

 

 

 

 

 

 *****

 

O CARACTERIZARE NELALOCUL EI

În fotografia din dreapta un mic vizitator, Augustin. A venit împreună cu părinţii şi fraţii lui, ca să ia binecuvântarea respectabilului bătrân episcop care este sărbătorit. Sărută cu respect mâna Înaltpreasfinţiei Sale şi primeşte ca dar de ziua lui un Nou Testament de buzunar.

Cel dintâi a adus în discuţie anii copilăriei părintelui Augustin o rudă după trup a stareţului din Atena.

„Vă voi spune două cuvinte, a zis, plecând de la omilia pe care am auzit-o la vecernie. M-a smintit puţintel şi m-a neliniştit ceea ce a spus predicatorul”.

(Predicator a fost Protosinghelul Sfintei Mitropolii de Florina şi egumen de Kladorahi şi predicator al Sfântului Sinod şi al Patriarhiei, şi…, părintele Iustin Bardakas).

„Care a fost sminteala? Predicatorul a spus că anii tinereţii părintelui Augustin au semănat mult cu anii tinereţii sfântului cinstit astăzi. Acest lucru nu este adevărat. Ceea ce ştiu eu de la mama lui şi de la surorile lui, şi de la compatrioţii lui este că de mic copilaş părintele Augustin a fost aproape de Dumnezeu. Tatăl său l-a dus de la zece ani la Taina Sfintei Spovedanii, în Sfânta Mănăstire Longobarda, la Cuviosul ei Egumen – părintele Filotei Zervakos, pe care întreaga familie îl avea drept duhovnic. Viaţa părintelui Augustin încă din copilărie a fost foarte aspră; a fost cum o ştiţi şi acum. Voi menţiona un exemplu. Păpuşilor surorilor lui (a avut trei surori), care aveau mânecile scurte, le rupea mâinile.
Dar şi viaţa tinerească a părintelui Augustin a fost cu desăvârşire închinată lui Dumnezeu. Cărţile după care fusese educat, chiar înainte de a studia teologia, erau cărţi de teologie. Copiase toate omiliile Sfântului Ioan Gură-de-Aur, ale Marelui Vasile şi ale altor Părinţi ai Bisericii din toate cărţile pe care le găsea. Prin urmare, a fost nepotrivită caracterizarea predicatorului”.

După domnul Kalivino au luat cuvântul şi alţi vorbitori, spre slava nu a Stareţului, ci spre slava lui Dumnezeu, Care dăruieşte Bisericii Sale astfel de adevăraţi lucrători ai Evangheliei.
Dezbaterea a fost moderată de părintele duhovnicesc al mănăstirii, Ierotei Kokonos, care este lângă Stareţ de 60 de ani. A luat cuvântul şi actualul Egumen al Mănăstirii Longobarda, precum şi Egumenul Mănăstirii Sfânta Parascheva – Milohorios, Ptolemaida. Au luat cuvântul şi alţi vorbitori.

(trad. M.L., sursa: http://www.augoustinos-kantiotis.gr/?p=12665)

 

 

Notă: Părintele Augustin nu permitea femeilor să intre în biserică cu pantaloni, cu fuste scurte, cu spatele descoperit sau cu mâneci scurte. Chiar şi bărbaţilor, dacă-i vedea cu mânecă scurtă în biserică, le făcea observaţie, deoarece mâneca lungă denotă mai multă cuviinţă. Cerea să intrăm cu cuviinţă în biserică. Stricteţea pe care o arăta ca episcop, o arătase şi când era mic copilaş faţă de păpuşile surorile lui. Considera păcat ca păpuşile să aibă braţele goale, şi pentru că nu ştia să le coasă mâneci, le rupea mâinile.