Arhive lunare: iunie 2012

Fericitul Augustin în Răsărit, din vremea sa până la primirea în Sinaxar: Cine îl cunoaşte pe Augustin?

Fericitul Augustin în Răsărit, din vremea sa până la primirea în Sinaxar :

Cine îl cunoaşte pe Augustin?

*

Dragoş Mîrşanu 

Deşi a fost o figură exemplară a creştinismului primului mileniu, Augustin, episcopul Hipponei în nordul Africii Romane (sec. IV-V), se bucură astăzi numai de o primire cu jumătate de gură între sfinţii Bisericii Ortodoxe. Nu puţini dintre creştinii ortodocşi de astăzi sunt contrariaţi de apelativul de „Fericit” asociat numelui acestui Părinte al Bisericii. Nu este Augustin chiar un sfânt? În ciuda importanţei generale a operei sale pentru gândirea occidentală, sau poate tocmai pentru aceea, Augustin este astăzi, pentru unii ortodocşi, un străin sau chiar un intrus.

 Pentru teologi chiar, Augustin este o piatră de încercare. Deşi nu le este de-a dreptul necunoscut, aceştia intră rar în dialog cu teologia lui sau preferă să o treacă cu vederea. De pildă, în faimosul său studiu intitulat Treimea, structura supremei iubiri, propunând definirea iubirii ca act divin fiinţial lui Dumnezeu şi ca relaţie în Dumnezeu-Treime, părintele Dumitru Stăniloae se afla, în mod evident, în posteritatea celebrei analogii augustiniene despre iubire („Cel Care iubeşte, Cel Care este iubit, Iubirea”, De Trinitate VIII, 10, 14). Îndatorat teologiei lui Pavel Florensky, pe care îl şi citează, marele teolog român preferă să nu facă nici o referire la Augustin, nici măcar pentru a-şi manifesta rezerva – aşa cum s-ar fi cerut în acest caz – faţă de riscul pe care îl presupunea învăţătura sa (care ar putea sugera că Sfântul Duh nu este o Persoană aflată în relaţie, ci relaţia însăşi).

Această trecere cu vederea este simptomatică… Că opera lui Augustin are unele erori în privinţa doctrinei despre Sf. Treime ori a celei despre păcat şi har este ştiut. Reacţia corectă ar trebui să fie promovarea dialogului critic cu opera, şi nu ignorarea acesteia, ori sfiala semantică este evidentă azi prin impunerea consecventă de către unii ortodocşi a apelativului de „fericit” şi nu de „sfânt”. De ce şi de când această frică de Augustin? Din rândurile de mai jos se va vedea că în fapt această atitudine e mai degrabă de dată recentă, el fiind multă vreme ţinut la loc de cinste între Părinţii Bisericii.

 

Augustin şi Răsăritul: din vremea sa, prin Bizanţ, în Sinaxar

 

A spune că Augustin (353-430) a devenit foarte repede, şi a rămas până astăzi, un stâlp al creştinismului apusean nu va contraria pe nimeni. Recunoaşterea acestui fapt începuse din vremea ucenicilor săi şi se poate spune că era definitivată deja în vremea Sf. Grigorie Dialogul, papa Romei (540-604). Spre deosebire însă de scrierile acestuia din urmă, ca şi de cele ale răsăriteanului Ioan Casian, opera lui Augustin, deşi uriaşă, nu a fost propriu-zis citită în Răsărit până în secolul al XIII-lea, cu excepţia unor florilegii*. Continuă să citești →

SLUJBA DE ÎNMORMÂNTARE A FERICITULUI STAREŢ POLICARP MANTZAROGLU. Prezent şi stareţul Putnei, pr. Melchisedec (greek, PHOTO) – Εξόδιος ακολουθία μακαριστού γέροντος Πολυκάρπου Μαντζάρογλου

Εξόδιος ακολουθία μακαριστού γέροντος Πολυκάρπου Μαντζάρογλου

*

Το Σάββατο 16 Ιουνίου 2012 τελέσθηκε στην Ιερά Μονή Κοιμήσεως της Θεοτόκου Μάκρης η εξόδιος ακολουθία του μακαριστού γέροντος Πολυκάρπου Μαντζάρογλου πνευματικού υπευθύνου του μοναχικού βίου της Μητροπόλεώς μας.

Ο μακαριστός γέροντας Πολύκαρπος εκοιμήθη κατά τις πρωϊνές ώρες της 15ης Ιουνίου σε ηλικία 83 ετών, αφήνοντας πίσω του ένα τεράστιο πνευματικό έργο στην Μητρόπολή μας, στην Ελλάδα και σε χώρες του εξωτερικού.

Από τις πρώτες ώρες της ειδήσεως της εκδημίας του γέροντος συγκεντρώθησαν στην Ιερά Μονή της Μάκρης πλήθος πιστών, ιερέων, ιερομονάχων, μοναχών και μοναζουσών από πολλά μέρη της πατρίδος μας και του Αγίου Όρους αλλά και από το εξωτερικό (Βουλγαρία, Ρουμανία κ.α.) που γνώριζαν τον γέροντα.

Η σορός του εξετέθη σε προσκύνηση από το πρωί της Παρασκευής και πλήθος κόσμου από την Αλεξανδρούπολη και τις γύρω περιοχές μετέβησαν στην Ιερά Μονή για να την προσκυνήσουν.

Το βράδυ της Παρασκευής τελέσθηκε Αγρυπνία στο Καθολικό της Μονής ενώ το πρωί του Σαββάτου Αρχιερατική Θεία Λειτουργία από τον Μητροπολίτη μας κ. Άνθιμο.

Για την εξόδιο ακολουθία ήλθαν στην Ιερά Μονή ο Γέροντάς μας Παναγιώτατος Μητροπολίτης Θεσσαλονίκης κ. Άνθιμος και οι Σεβ. Μητροπολίτες Νευροκοπίου Ναθαναήλ (του Πατριαρχείου Βουλγαρίας), Βεροίας Παντελεήμων, Λαρίσης Ιγνάτιος, Διδυμοτείχου Δαμασκηνός, Ξάνθης Παντελεήμων, Εδέσσης Ιωήλ, Ζιχνών Ιερόθεος, Σισανίου Παύλος και οι Θεοφ. Επίσκοποι Θερμών Δημήτριος, Τανάγρας Πολύκαρπος και Λαρίσης Ιγνάτιος (του Πατριαρχείου Αντιοχείας). Continuă să citești →

PREDICI AUDIO LA DUMINICA A DOUA DUPĂ RUSALII

PREDICI AUDIO LA DUMINICA A DOUA DUPĂ RUSALII

*

*

Predica Arhim. Nectarie

*

Predica Arhim. Hrisostom

*

Predica Preafericitului Daniel la Duminica a II-a după Rusalii – Duminica Sfinților Români (2011)

*

Surse: http://www.sihastriaputnei.ro şi http://prediciaudio.wordpress.com

ŞOCANT. Un preot a fost ÎNJUNGHIAT MORTAL în Biserică. Poliţia e pe urmele agresorului. UPDATE: Declaraţiile ucigaşului

 ÎN AJUNUL DUMINICII SFINŢILOR ROMÂNI, DUMNEZEU NE DĂRUIEŞTE UN NOU SFÂNT SFINŢIT MUCENIC: PREOTUL MARIN DIN FOCŞANI, UCIS ASTĂZI PRIN JUNGHIERE ÎN BISERICA „SF. IOAN BOTEZĂTORUL”

*

Citiţi şi: SCRISOAREA PĂRINTELUI METODIE DIN INDONEZIA – DESPRE PRIGONIREA CREŞTINILOR

Înalt Prea Sfinţitul AMBROZIE, Mitropolit de Kalavrita: DESPRE PRIGONIREA CREŞTINILOR ÎN ZILELE NOASTRE 

 * * *

UPDATE: COMUNICATUL PATRIARHIEI

DUREREA ŞI DOLIUL BISERICII – Preot ucis în locaşul de cult

Biroul de Presă al Patriarhiei Române ne informează:

Patriarhia Română a aflat cu profundă uimire şi durere de uciderea preotului Tudor Marin în biserica Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul din municipiul Focşani, judeţul Vrancea, astăzi, 16 iunie 2012.

Este regretabil faptul că tocmai în biserică, unde preotul predică pacea şi iubirea faţă de semeni, un preot paşnic şi venerabil este ucis cu cruzime. Această crimă oribilă arată starea alarmantă de degradare, de violenţă şi de nesiguranţă din societatea românească de azi. Prin urmare, este nevoie ca şi bisericile, fiind spaţii de utilitate publică religioasă a comunităţilor locale, să fie mai bine păzite şi protejate.

Familiei îndurerate a Părintelui Tudor Marin şi parohiei îndoliate din Focşani Patriarhia Română le adresează condoleanţe şi se roagă Domnului Iisus Hristos să odihnească sufletul preotului Tudor Marin în ceata drepţilor.


EVZ.ro : Dramă la Focşani. Un preot a fost ucis, în această dimineaţă, de un tânăr care l-a înjunghiat în timpul slujbei.

Tudor Marin

Poliţia a intervenit la faţa locului, în timp ce medicii nu au reuşit să îl resusciteze pe preot. Potrivit „Realitatea TV”, agresorul i-ar fi cerut preotului să îi explice câteva citate din Biblie, iar apoi l-a înjunghiat cu un cuţit în zona toracelui. Continuă să citești →

Mănăstirile nu sunt doar puncte turistice

Mănăstirile nu sunt doar puncte turistice

*

 

Ce este mănăstirea?
 

Mănăstirea este tinda raiului, este casa lui Dumnezeu, este poarta cerului şi locul împlinirilor. Aşa trebuie să fie o mănăstire.

Tinda raiului. Ştie toată lumea ce este tinda: o cameră de intrare. Nu poţi să intri într-o cameră mai din spate, fără să treci printr-o tindă. Ca să intri în rai, trebuie să treci prin tinda raiului. Acum nu înseamnă că numai cei de la mănăstire sunt în tinda raiului şi că numai ei se mântuiesc! Nu! Şi ceilalţi credincioşi pot să aibă tinda raiului, să-şi facă din casa lor – tinda raiului. Biserica noastră este de asemenea tinda raiului şi cerul cel de pe pământ. Fără să treci prin cerul cel de pe pământ, nu-i nădejde să ajungi în cerul cel mai presus de lume. Deci, mănăstirea este tinda raiului. De ce? Pentru că este aproape de rai.

Mănăstirea nu trebuie gândită nici de cei care trăiesc în ea, nici de cei care vin la mănăstire, ca o prelungire a pământului. Dacă este prelungire a pământului, n-are rost să existe. Pământul e destul. Părinţii cei duhovniceşti de odinioară, care au făcut mănăstiri în pustie, de exemplu Sfântul Pahomie, au înconjurat mănăstirea cu zid. De ce? Să se ştie până unde tine lumea – şi de unde începe mănăstirea. Este un lucru extraordinar! Să ştii că dacă eşti în mănăstire nu mai eşti în lumea largă, ci eşti într-un loc anume al lui Dumnezeu. Lumea cealaltă este în afară de mănăstire. Toţi ceilalţi oameni trăiesc în lumea pe care a făcut-o Dumnezeu, pe care o iubeşte Dumnezeu, pe care doreşte Dumnezeu să o mântuiască, iar cei din mănăstire sunt într-un loc special, într-un loc anume, care este locul călugărilor, locul bătrânilor frumoşi, locul bătrânilor îmbunătăţiţi. Continuă să citești →

Părintele Cleopa, despre sfinţii români şi despre pustnicii din timpul său

Părintele Cleopa, despre sfinţii români şi despre pustnicii din timpul său

 
 

„Mai erau douăzeci şi şapte de maici, printre care şi Maica Zenovia, care era fiică de ministru de la Bucureşti şi avea acte de la Regele Carol I, ca să poată sta în toate pădurile statului. A stat şaizeci de ani în pustie.”

 

00:01 – Toţi Sfinţii naţionali români, care s-au sfinţit pe pământul românesc, în Dobrogea, în Ardeal, în Muntenia, în Oltenia, în Moldova, în Nordul Moldovei, în Bucovina, toţi aceştia au fost de mare folos pe vremea lor, în îmbărbătarea poporului, în credinţă, în timpul războaielor şi nu numai. Au luptat cu credinţă să păzească sfânta noastră ţară şi Biserica naţională şi tot poporul român. Ei au reuşit acestea nu numai cu cuvântul, ci şi cu viaţa şi cu trăirea lor. Aţi văzut ce făcea Ştefan cel Mare? Nu făcea nimic până nu-l întreba pe Daniil Sihastrul, pe duhovnicul lui. Pentru că, atunci era multă credinţă şi multă apropiere între conducătorii ţării şi între Sfinţii Români, sihaştri şi stareţi şi teologi ai ţării. Puteţi să verificaţi acestea. Toţi voievozii noştri cei mai vestiţi, care au intrat în istoria naţională, au făcut la fel: avem pe Mircea cel Mare, cel Bătrân, care se odihneşte la Mănăstirea Cozia şi a făcut mănăstire la anul 1388. Lângă dânsul este un mormânt pe care scrie: „Aici odihneşte Monahia Teofana, mama lui Mihai Viteazul”. El a unit cele trei Ţări Române. Şi mama lui a fost călugăriţă. Continuă să citești →

MITROPOLITUL SERAFIM DE PIREU: DESPRE DECAPITAREA CU CUŢITUL A UNUI TÂNĂR CREŞTIN DIN TUNISIA

MITROPOLITUL SERAFIM DE PIREU:

 DESPRE DECAPITAREA CU CUŢITUL  A UNUI TÂNĂR CREŞTIN DIN  TUNISIA

*

 Alte artiole:

          Televiziunea egipteană a prezentat recent comunităţii internaţionale o înregistrare video de groază, respingătoare şi tragică, reprezentând decapitarea prin cuţit a unui tînăr creştin dinTunisiade către nişte islamişti fanatici cu cagule, care în timp ce-şi săvârşeau sacrilegiul lor criminal citeau cu mult fanatism pasaje din Coran. Acest eveniment respingător a avut loc în Tunisia, altădată cosmopolită, pe care aşa-numitele puteri democratice ale Occidentului, SUA, Anglia, Franţa şi CIA au avut grijă s-o răstoarne în braţele islamului fundamentalist, care – sub pretextul aşa-zisei Primăveri Arabe – încearcă reînfiinţarea Califatului. De altfel, aceeaşi practică lipsită de pocăinţă o manifestă aceeaşi ofiţeri ai internaţionalismului şi în cazul mult pătimitoarei ţări Siria, ascunzând cu grijă că acolo are loc un război religios inter-islamic între alevizii – care guvernează şi care aparţin islamului moderat shiitic – şi sunniţii extremişti, care constituie majoritatea ţării, care sunt înarmaţi cu generozitate de regimul sunnit al Ligii arabe şi de regimul internaţionalist al Occidentului cu scopul evident al încorporării Siriei în “mult doritul” califat.

          Facem publică oribila înregistrare video cu decapitarea noului martir al credinţei creştine şi îl transmitem ca mărturie şi dovadă tuturor semenilor noştri ce gândesc sănătos şi declarăm că îngenunchiaţi şi înlăcrimaţi venerăm şi îmbrăţişăm cu mintea trupul tineresc martiric şi cinstitele şi preacuratele sângiuri ale noului martir anonim al anului 2012. (https://acvila30.ro/2012/06/13/un-tanar-a-fost-decapitat-in-tunisia/ )

          Uluiţi şi nespus de emoţionaţi am reuşit să urmărim groaznicul martiriu al tânărului creştin martir din Tunisia, confirmându-ni-se cele pe care le citim în Martirologii, cum este junghiat – ,,ca un miel fără prihană împotriva celui ce-l tunde, fără de glas, nu-şi deschide gura sa” -, netresărindu-i trupul din cauza decapitării, nemodificându-i-se chipul şi faţa, păstrând o linişte, o pace şi o certitudine mai presus de lume.

          Evenimentul ne-a amintit cu intensitate şi de junghierea mucenicească asemănătoare a Sfântului Slăvitului Nou Mucenic rus Evghenie (Rodionov), de 19 ani, pe care islamiştii ceceni l-au decapitat în anul 1996, pentru că a refuzat să-şi scoată crucea pe care o purta la gât (vezi http://www.youtube.com/watch?v=iF_B0y-qNhA ) . […]

 

Traducere: https://acvila30.ro/; sursa: romfea.gr

Copyright
Această traducere ne aparţine şi este protejată de Legea Drepturilor de Autor, legea nr. 8/1996. Ea poate fi citată parţial [fragmentar] pe alte bloguri sau site-uri cu precizarea sursei sau link către pagina de unde provine [https://acvila30.ro], dar nu poate fi preluată de mass-media fără un acord scris.
Nu aveţi voie să copiaţi această traducere fără voia sau ştireahttps://acvila30.ro.
Dacă aveţi nevoie sau vreţi să folosiţi în scopuri proprii această traducere, vă rugăm să ne contactaţi şi vom stabili atunci condiţiile.

NUMIREA ARHIM. SOFRONIE (BALANDIN) CA EPISCOP DE KINELI ŞI BEZENCIUK, A ARHIM. NICON (FOMIN) CA EPISCOP DE ŞUI ŞI TEIKOV ŞI A ARHIM. ILARION (KAIGORODŢEV) CA EPISCOP DE KINEŞEM ŞI PALEH (PHOTO) – Наречение архимандрита Софрония (Баландина) во епископа Кинельского и Безенчукского, архимандрита Никона (Фомина) во епископа Шуйского и Тейковского и архимандрита Илариона (Кайгородцева) во епископа Кинешемского и Палехского

Наречение архимандрита Софрония (Баландина) во епископа Кинельского и Безенчукского, архимандрита Никона (Фомина) во епископа Шуйского и Тейковского и архимандрита Илариона (Кайгородцева) во епископа Кинешемского и Палехского

ÎN GRECIA (ILIOUPOLI) POMENIREA CUVIOSULUI IUSTIN POPOVICI A FOST CINSTITĂ CU SLUJBĂ ARHIEREASCĂ (greek, PHOTO) – Τιμήθηκε στην Ηλιούπολη ο Όσιος Ιουστίνος Πόποβιτς

Τιμήθηκε στην Ηλιούπολη ο Όσιος Ιουστίνος Πόποβιτς

 

Με αγρυπνία στον Ιερό Ναό Αγίας Μαρίνης Ηλιουπόλεως, εορτάστηκε την Τετάρτη 13 Ιουνίου 2012, η μνήμη του νέου Σέρβου Οσίου Ιουστίνου Πόποβιτς.
Ψάλθηκε ο Μέγας Εσπερινός μετάΛιτής, Όρθρος και τελέσθηκε Θεία Λειτουργία, προεξάρχοντος του Επίσκοπου Σαλώνων Αντωνίου, Γενικού Διευθυντού της Εκκλησιαστικής Κεντρικής Υπηρεσίας Οικονομικών. Στην Θεία λειτουργία έλαβαν μέρος ο Σερβομαθής πρωτοπρεσβύτερος Σταμάτιος Σκλήρης, και οι Σέρβοι κληρικοί Ιωάννης Madzic, Ιουστίνος Jeremic, Νέναντ Mihailovic, Μακάριος Imamovic, Ευσέβιος Meandzija, Ντούσαν Bursac και Νικόλαος Gacevic,

Από του Ιερού Αναλογίου έψαλλαν οι ιεροψάλτες Χρήτος Κουταβάκης, Δημήτριος Μπαρμπαρής και Στυλιανός Κορορός, και αντιφωνικά στα Σερβικά οι κληρικοί Νέναντ Mihailovic και Νικόλαος Gacevic. Continuă să citești →

SFÂNTUL MUNTE ATHOS ARE UN NOU PROTO-EPISTAT: GHERONDA MAXIM IVIRITUL (greek) – Νέος Πρωτεπιστάτης του Αγίου Όρους ο Γέροντας Μάξιμος ο Ιβηρίτης

Νέος Πρωτεπιστάτης του Αγίου Όρους ο Γέροντας Μάξιμος ο Ιβηρίτης

15 Ιουνίου, 2012 — vatopaidifriend4

Του Γιώργου Θεοχάρη
Τελέστηκε σήμερα, με  την καθιερωμένη βυζαντινή μεγαλοπρέπεια  στον πάνσεπτο Ιερό Ναό του Πρωτάτου, στις Καρυές του Αγίου Όρους, παρουσία του πολιτικού διοικητή του Αγίου ΄Ορους κ. Αρίστου Κασμίρογλου,  των  αρχών των δημοσίων υπηρεσιών του τόπου και πλήθος μοναχών και λαϊκών, η  τελετή της  εγκατάστασης της νέας Ιεράς Ιβηρίτικης Επιστασίας.

Ως νέοι επιστάτες, για το επιστασιακό έτος 2012-2013,  ανέλαβαν ως πρωτεπιστάτης ο γέρων Μάξιμος ο Ιβηρίτης και επιστάτες οι αντιπρόσωποι των Ιερών Μονών, Παντοκράτορος Ιερομόναχος  Επιφάνειος,  Φιλόθεου γέρων Νικηφόρος και Σίμωνος Πέτρας Ιερομόναχος Ιερώνυμος. Continuă să citești →

14 iunie 2012: VECERNIE CU PRILEJUL ONOMASTICII ARHIEPISCOPULUI IERONIM AL ELADEI (PHOTO, greek) – Εσπερινός για τα ονομαστήρια του Αρχιεπισκόπου Ιερωνύμου (ΦΩΤΟ)

Εσπερινός επί τη εορτή του Οσίου Ιερωνύμου ο οποίος αύριο άγει τα ονομαστήρια του ο Προκαθήμενος της Ελλαδικής Εκκλησίας, τελείται αυτή την ώρα στο ανοιχτό γήπεδο ποδοσφαίρου των κατασκηνώσεων της Ιεράς Αρχιεπισκοπής Αθηνών στην περιοχή Μαρσόρη του Δήμου Αυλώνας. Continuă să citești →

A TRECUT LA DOMNUL ARHIMANDRITUL POLICARP MANTZAROGLOU, CUNOSCUT ŞI ÎN ROMÂNIA (greek) – Η Ι. Μ. Αλεξανδρουπόλεως για την εκδημία του π. Πολυκάρπου Μαντζάρογλου

Η Ι. Μ. Αλεξανδρουπόλεως για την εκδημία του π. Πολυκάρπου Μαντζάρογλου

Η Ιερά Μητρόπολις Αλεξανδρουπόλεως μετά συγκινήσεως αναγγέλει την εκδημίαν προς Κύριον σήμερα στις 6.10΄π.μ. σε ηλικία 83 ετών του μακαριστού Γέροντος π. Πολυκάρπου Μαντζάρογλου, πνευματικού υπευθύνου του μοναχικού βίου της Μητροπόλεώς μας.

Ο μακαριστός γέροντας π. Πολύκαρπος καταγόταν από την Έδεσσα, γεννήθηκε το 1929 από τον Αμφιλόχιο Μαντζάρογλου και την Βάγια Κοζανίτη. Εκάρη μοναχός στην Ιερά Μονή του Ευαγγελιστού Ιωάννου του Θεολόγου στην Πάτμο. Χειροτονήθηκε Διάκονος στις 11-10-1951 από τον μακαριστό Μητροπολίτη Θεσσαλονίκης Παντελεήμονα Παπαγεωργίου και διορίσθηκε στις 6-11-1952 Χειροτονήθηκε Πρεσβύτερος και Αρχιμανδρίτης στις 12-1-1958 από τον μακαριστό Μητροπολίτη Θεσσαλονίκης Παντελεήμονα Παπαγεωργίου. Continuă să citești →

14 IUNIE 2012: BISERICA ESTONIEI A PRĂZNUIT AŞEZAREA ÎN RÂNDUL SFINŢILOR A NOILOR EI MUCENICI (GREEK) – Η Εκκλησία της Εσθονίας εόρτασε την Αγιοκατάταξη των Νεομαρτύρων της

Στις  22 Φεβρουαρίου 2012, με ιδιαίτερη συγκίνηση έγινε δεκτή στην Εσθονία η απόφαση της Αγίας και Ιεράς Συνόδου του Οικουμενικού Πατριαρχείου για την αγιοκατάταξη ένδεκα κληρικών και λαϊκών της Ορθοδόξου  Εκκλησίας της Εσθονίας.

Πρόκειται για επτά κληρικούς, δύο πρεσβυτέρες και δύο λαϊκούς, οι οποίοι ομολόγησαν Χριστόν πρό των σταλινικών διωκτικών αρχών που διοικούσαν την Εσθονία και εμαρτύρησαν εν φυλακαίς και εξορίαις, υπέστησαν δε μαρτυρικό θάνατο, υπέρ της Ορθοδόξου Πίστεως, την περίοδο 1940-41.  Continuă să citești →

13 IUNIE 2012: PRIMIREA CINSTITULUI CAP AL SFINTEI PARASCHEVI ÎN KORYDALLO (greek, PHOTO) – Υποδοχή τιμίας κάρας της Αγ. Παρασκευής στον Κορυδαλλό

Υποδοχή τιμίας κάρας της Αγ. Παρασκευής στον Κορυδαλλό


*

Με ιδιαίτερη λαμπρότητα πραγματοποιήθηκε στον Ιερό Ναό Αγίου Γεωργίου Κορυδαλλού η Υποδοχή της Τιμίας Κάρας της Μεγαλομάρτυρος Αγίας Παρασκευής την Τετάρτη 13 Ιουνίου στις 6.30 το απόγευμα, από τον Σεβασμιώτατο Μητροπολίτη Νικαίας και Κορυδαλλού κ. Αλέξιο, τον ιερό κλήρο και πλήθος πιστών, την οποία μετέφερε από την Ιερά Μονή Κοιμήσεως Θεοτόκου Μακρυμάλλης ο Καθηγούμενος αυτής, Πανοσιολογιώτατος Αρχιμανδρίτης π. Ιάκωβος. Continuă să citești →

DUMINICA SFINŢILOR ROMÂNI – TROPARUL SF. ROMÂNI, ACATISTUL SF. ROMÂNI, ACATISTUL SF. ROMÂNI DIN ÎNCHISORI

Duminica Sfinţilor Români

*

*

ACATISTUL SFINȚILOR ROMÂNI

După obişnuitul început, se zic:

CONDACELE ŞI ICOASELE:

Condacul 1

Celor ce din neamul nostru s-au învrednicit a dobândi, prin nevoinţele şi sângele lor, darul sfinţeniei, fiind astfel slava neamului nostru înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor, acestora şi noi, ca unora ce pururea mijlocesc înaintea tronului lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră, să le strigăm cu bucurie: Bucurăţi-vă, sfinţilor toţi, care aţi strălucit pe pământul ţării noastre!

Icosul 1:

Începutul mântuirii neamului nostru s-a arătat a fi cel dintâi chemat dintre Apostoli, slăvitul Andrei. Ca el din bezna neştiinţei scoţându-ne, ne-a învăţat a ne închina Treimii celei de viaţă făcătoare. Cântăm, aşadar, lui, şi tuturor celor ce i-au urmat în credinţă, unele ca acestea: Continuă să citești →