SCRISOARE PASTORALĂ LA NASTEREA DOMNULUI 2012

HRISTOS, VĂZUT SI NEVĂZUT, PREZENT IN VIATA OMULUI SI A LUMII

către tot clerul, cinul monahal si poporul drept slăvitor din intreaga arhiepiscopie

Iubiţi Părinți și Frați împreună slujitori, preoți și diaconi, monahi și monahii, frați și surori in Hristos,

„Hristos se naște, slăviți-L!  Hristos din ceruri, întâmpinați-L. Hristos pe pământ, înalțați-vă. Cântați Domnului tot pământul…”  (Irmos, cântarea I)

Aceasta este chemarea la care noi am răspuns, pentru a fi prezenți, din nou, în jurul icoanei Nașterii, în jurul Sfintei Evanghelii, în jurul lui Hristos Însuși, Fiul lui Dumnezeu. Biserica lui Hristos se constituie prin răspunsul pe care-l aduc de-a-lungul timpului și până în zilele noastre, oameni din toate stările și toate popoarele, la chemarea îngerilor, a profeților și a sfinților. Am simțit în inimile noastre dulcea și mângaietoarea chemare de a veni să ne închinam, așa cum suntem, lui Hristos, pentru a-L cinsti, a-L proslăvi și a-L lăuda. El «se pogoara din cer», iar noi «venim întru întâmpinarea Lui ». 

Cu Hristos ne întâlnim, într-adevăr, nu numai în cuvântul Său, în icoana Sa și în slujbele pe care Biserica Sa le face, ci și în toată făptura umană. « Întrucât ați făcut unuia dintre acești frați ai Mei prea mici, Mi-e Mi-ați făcut »(Mt 25,40), zice Domnul. Dealtfel, de fiecare dată când dăruim dragoste unei persoane umane încercată de singuratate, de foame, de sete, de frig, de boală sau teama de moarte, lui Hristos dăruim și în jurul Lui ne strângem. O taină extraordinară se dezvăluie ochilor inimii noastre : cea a prezenței lui Dumnezeu Omul în fiecare ființă umană prin Duhul Sfânt. Permanenta realitate a Întrupării Fiului lui Dumnezeu este fundamentul credinței creștine și a toată viziunea creștină asupra lumii, asupra societății și asupra istoriei. 

  Continuă să citești →

*

Click pentru a asculta pastorala (Video)

Pastorala de Crăciun a PS Gurie, episcopul ortodox al Devei și Hunedoarei

 

G U R I E,

prin harul lui Dumnezeu, Episcop al Devei şi al Hunedoarei,

Preacucernicului cler, Preacuviosului cin monahal şi

Dreptmăritorilor creştini:

caldă îmbrăţişare cu prilejul Crăciunului, sfântă binecuvântare pentru a se bucura de Pruncul Hristos, Cel născut în iesle!

Pruncul Iisus – transfiguratorul suferinţei

Iubiţi credincioşi,

Trăim într-o lume în care adeseori durerea este ignorată; doar omul duhovnicesc devine sensibil la problema durerii; oamenii neduhovniceşti nu au ochi pentru a vedea imensa durere revărsată în lume împrejurul lor; ei nu-i văd nici pe oamenii care suferă; ei defilează prin lume tacticos şi ţanţoşi fără a-şi opri privirea asupra celor care suferă, ca şi când suferinzii nici n-ar exista. În „societatea succesului” de astăzi aproape nimeni nu-şi mai pleacă privirea spre suferinzi. Existenţa lor neagă ideologia dominantă a societăţii: convingerea eronată că poţi fi fericit prin tine însuţi şi contra celorlalţi. Pentru a fi fericit – se consideră – n-ai nevoie de ceilalţi, n-ai nevoie de dragoste: poţi fi fericit etalându-ţi doar reuşitele. N-ai nevoie de comuniune, n-ai nevoie de energia dragostei. Ceilalţi trebuie doar să te admire, iar nu să te iubească. N-ai nevoie de iubirea nimănui pentru a fi împlinit. Această ideologie dominantă în societatea noastră este explicit anti-creştină; ea are nevoie, pentru a se impune, de inimi împietrite. Unor astfel de inimi li se adresează Domnul Hristos în cartea Apocalipsei: „Ştiu faptele tale, că ai nume, că trăieşti, dar eşti mort” (Apocalipsa 3,1). Mortul nu aude, nu vorbeşte, nu se mişcă şi, până la urmă, putrezeşte, se strică. Continuă să citești →

Pastorala de Craciun – 2012:

Nasterea lui Hristos – pacea si bucuria lumii

† MIHAIL
CU HARUL LUI DUMNEZEU
EPISCOP AL EPISCOPIEI ORTODOXE ROMANE A
AUSTRALIEI SI NOII ZEELANDE

 

Preacucernicilor preoți și tuturor binecredincioșilor creștini din eparhia Noastră, har, pace, sănătate și întru toate bunăvoire, cu prilejul Nașterii Domnului, Anului Nou și Bobotezei, iar de la Noi arhierești și părintești binecuvântări.

„Și Cuvântul trup S-a făcut și S-a sălășluit între noi și noi am văzut slava Lui ca pe slava Unuia Născut din Tatăl, plin de har și de adevăr” ( In. 1,14 ).

Iubiți frați și surori în Domnul,

 

Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan prezintă la începutul Evangheliei pe care a scris-o, Întruparea Fiului lui Dumnezeu și Nașterea Sa în lumea aceasta. Cuvântul care era născut din veci din Tatăl, vestit de prooroci mai dinainte, se naște în peștera Betleemului pentru a aduce lumii lumina cunoștinței, harul și adevărul dumnezeesc. 

 

Sfântul Apostol Pavel le scria evreilor:,,  <după ce Dumnezeu a grăit părinților în vechime în multe rânduri și în multe feluri prin profeți, în aceste zile de pe urmă ne-a grăit prin Fiul Său Unul-Născut >(Evr.1, 11) și de-o-ființă, pe Care L-a trimis în lume ca să-l readucă pe omul rătăcit la vechea fericire. Și – o, multa bunătate! Cele de neamestecat se amestecă, cele mai presus de natură primesc subzistență, <cele pe care ochiul nu le-a văzut și urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au urcat> (1 Co 2, 9) se văd, se aud, se grăiesc și se cred acum. Ce anume este aceasta? Fiul lui Dumnezeu și Dumnezeu se face fiu al omului, mijlocitor între Dumnezeu și om…, ci S-a făcut cu adevărat om prin fire, fără orice schimbare și contopire, ca să dăruiască cu adevărat firii mântuirea.” (Cuvânt la Sâmbăta Mare, pr. Andrew Louth, Ioan Damaschinul, Deisis, p. 561-562). 

  Continuă să citești →