PRĂZNUIREA CUVIOSULUI ANTONIE CEL NOU – OCROTITORUL VERIEI (PHOTO, gr)

PRĂZNUIREA CUVIOSULUI ANTONIE CEL NOU – OCROTITORUL VERIEI

(PHOTO, gr)

Veroia1

Το απόγευμα της Τετάρτης 31 Ιουλίου πραγματοποιήθηκε στον ιερό ναό οσίου Αντωνίου του νέου, πολιούχου Βεροίας, ο πανηγυρικός εσπερινός της θερινής πανηγύρεως.

Χοροστάτησε ο σεβασμιώτατος Μητροπολίτης Βεροίας κ. Παντελεήμων, ο οποίος κήρυξε και το θείο λόγο.

Νωρίτερα ο σεβασμιώτατος, ο ιερός κλήρος και οι πιστοί υποδέχθηκαν τον Τίμιο Σταυρό από την Παναγία Σουμελά, που όπως κάθε χρόνο συμπανηγυρίζει με τον πολιούχο της Βέροιας, λόγω της αυριανής τελετής της προόδου του Τιμίου Σταυρού. Continuă să citești PRĂZNUIREA CUVIOSULUI ANTONIE CEL NOU – OCROTITORUL VERIEI (PHOTO, gr)

Deasa, rara sau moderata împărtăşanie?

Deasa, rara sau moderata împărtăşanie?

 

Şi la noi, anii ‘50-56 au adus o discuţie întreagă în revistele teologice. Pe de o parte, unii susţineau deasa împărtăşanie, pe de altă parte alţii susţineau rara sau foarte rara împărtăşanie. „Nici deasă, nici rară – spunea Sf. loan Gură de Aur- ci cu vrednicie“.

Cred că am mai atins puţin acest subiect în serile noastre, dar merită să vorbim foarte mult despre acest aspect.

Şi la noi, anii ‘50-56 au adus o discuţie întreagă în revistele teologice. Pe de o parte, unii susţineau deasa împărtăşanie, pe de altă parte alţii susţineau rara sau foarte rara împărtăşanie. „Nici deasă, nici rară – spunea Sf. loan Gură de Aur- ci cu vrednicie“.

Imediat după 1990 s-a tradus din Sf. Nicodim Aghioritul o carte despre deasa şi rara împărtăşanie, ulterior reeditată. Cartea spune un lucru care mie mi se pare de bun simţ. Cartea spunea că există o posibilitate de a te împărtăşi din punct de vedere euharistic o dată în zi cu Trupul şi Sângele lui Hristos, la fiecare Liturghie. Dar există şi o altă posibilitate de a te împărtăşi cu Hristos, în chip mistic, în fiecare clipă, în fiecare secundă, în altarul de taină al inimii tale. Şi, spunea Sf. Nicodim, dacă în fiecare clipă nu te împărtăşeşti de Hristos în inima ta, zadarnică îţi este orice fel de împărtăşanie o dată în zi, în afara inimii tale.

Cu alte cuvinte, dacă între interiorul tău şi exteriorul tău există o schizoidie, o rupere de sensuri, fariseismul acela despre care spuneam că subminează Liturghia subminează şi mântuirea. Nu te poţi împărtăşi de Hristos nici măcar o dată în zi dacă inima ta nu se împărtăşeşte în fiecare clipă din zi cu Hristos.

Iar când vorbim de vrednicie şi nevrednicie la Sf. Împărtăşanie – fie vorba între noi, nimeni nu e vrednic a se împărtăşi. Hristosul din noi ne face să fim vrednici de Hristosul din potirul de dinaintea noastră. Atunci, în această grilă de valori, a teopatiei, a împreună-pătimirii cu noi a Dumnezeului Celui Viu, între Hristosul Ce locuieşte în noi şi Hristosul dinaintea noastră, stă toată cheia mântuirii noastre, până la urmă! Noi ne împărtăşim şi ne mântuim nu pentru că ne învrednicim, ci pentru că Dumnezeu ne-a voit întâi. Or, e foarte greu să-i faci pe oameni să înţeleagă acest lucru.

Să încui toate şansele omului de a se împărtăşi iar mi se pare, într-un fel sau altul, o lipsă de scrupule pastorale. Şi o lipsă de bun simţ pastoral să faci din ţânţar armăsar de fiecare dată şi să-i spui omului că dacă se împărtăşeşte din 40 în 40 de zile, abia atunci e în regulă cu Biserica. 40 de zile după care calendar? Exact ca imposibila imagine pe care mi-am creat-o în toamna aceasta mergând în Canada, în care îmi dădeam seama că ora 7 dimineaţa, în România, când preoţii se pregăteau să meargă la biserică, era ora 12 noaptea pentru mine, în Canada, când eu mă pregăteam de somn.

În condiţiile acestea, în care timpul şi spaţiul sunt atât de fluctuante şi ancorate atât de diferit latitudinal şi longitudinal, este de dorit să ne păstrăm această unitate de sens mistic asupra împărtăşaniei, şi anume să înţelegem că nu noi suntem cei care-l dictăm lui Hristos când să ne împărtăşim, ci Hristos este Cel Care ne oferă şansa de împărtăşire. Şi, de obicei, e bine să nu ne refuzăm.

Eu am foarte mulţi – chiar studenţi teologi – care, după ce sunt dezlegaţi în scaunul spovedaniei să se împărtăşească, se simt extrem de scrupuloşi, îşi mai fac tot felul de temeri, se complexează şi se hiperbolizează, fiecare strănut din biserică transformându-l într-un fel de păcat şi, deşi vezi că arde inima în ei să se împărtăşească, există în ei o cenzură mult mai aspră care nu îi lasă să o facă. Pentru că au citit ei la nu ştiu ce părinte, la nu ştiu ce sfânt, la nu ştiu care cutărică, la câte-o tanti de prin biserică, că nu-i prea bine să se împărtăşească chiar atunci. Şi le spun de fiecare dată că, din fericire, Biserica e mai mult decât carte citită, e Carte întrupată. Adică este Însuşi Cuvântul lui Dumnezeu Care S-a întrupat, şi dacă nu respecţi verbialitatea ta cu duhovnicul tău, cu ceea ce ai rostit cu el împreună şi cu ceea ce el ţi-a poruncit, până la urmă, duhovniceşte, chiar nu eşti vrednic de împărtăşanie.

(Preot Constantin Necula, Îndumnezeirea maidanului, Editura Agnos, 2006, p. 279)

Sursa: DOXOLOGIA.ro

Paraclisul Maicii Domnului în fiecare zi la Catedrala Patriarhală în Postul Adormirii Maicii Domnului

Paraclisul Maicii Domnului în fiecare zi la Catedrala Patriarhală în Postul Adormirii Maicii Domnului

 

Biserica Ortodoxă se află începând de astăzi, 31 iulie 2013, în Postul Adormirii Maicii Domnului. Anul acesta, postul a început mai devreme cu o zi, miercuri, pe 31 iulie, şi se va încheia pe 15 august, când se prăznuieşte Adormirea Maicii Domnului. În mod normal se lasă sec în seara zilei de 31 iulie, însă când această dată cade miercurea sau vinerea, așa cum s-a întâmplat anul acesta, se lasă sec cu o zi mai înainte.

În fiecare seară din acest post, la Catedrala Patriarhală, după oficierea Vecerniei va fi săvârşit în continuare şi Paraclisul Maicii Domnului. Aceeaşi rânduială va fi respectată în toate mănăstirile şi schiturile Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Despre rânduielile liturgice speciale în post de la Catedrala Patriarhală din Bucureşti a oferit mai multe detalii pentru Ziarul Lumina părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale şi Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor: „La Catedrala patriarhală din Bucureşti se respectă tradiţia din ultimii ani, care mai întâi a fost împământenită la Iaşi, şi mai apoi la Bucureşti, ca Paraclisul Maicii Domnului să fie rostit sau cântat în fiecare zi din acest post. În fiecare seară din acest post, la Catedrala patriarhală, după oficierea Vecerniei va fi săvârşit în continuare şi Paraclisul Maicii Domnului. Aceeaşi rânduială va fi respectată în toate mănăstirile şi schiturile Arhiepiscopiei Bucureştilor. În această perioadă, credincioşii trebuie să intensifice rugăciunea, facerea de bine, atenţia arătată oamenilor singuri, celor aflaţi în suferinţă, dar mai ales rostirea rugăciunilor speciale închinate Maicii Domnului, paraclise, acatiste, citiri din Canonul Maicii Domnului, rânduieli cunoscute credincioşilor din cărţile de rugăciune“.

 

Sursa: BASILICA.ro

Pemptousia: O mare minune săvârșită de părintele Porfirie

O mare minune săvârșită de părintele Porfirie

 

Legături:

În cartea sa, «Călătorind printre zidurile cetății», monahia Porfiria relatează o mare minune și o apariție cu totul minunată a părintelui Porfirie, care demonstrează că viața continuă după moarte și că niciodată nu trebuie să ne pierdem nădejdea, fiindcă Dumnezeu este bun și atotputernic.

Într-o zi, pe la ora două la amiază, mă aflam în piața Aghíon Anargýron (Sfinților Doctori fără de arginți) din Atena. La un moment dat, se apropie de mine un domn, care îmi zice:

– Mă duceți, vă rog, în Menídi?

– Nu, i-am răspuns, nu am suficient timp la dispoziție.

Într-adevăr, nu aveam timp suficient, fiindcă la ora trei trebuia să predau taxiul în Pireu. Domnul acela stătea și aștepta să treacă alt taxi. Ceva în mine îmi zicea să-l ajut. Îndată i-am făcut semn să vină. Cum a intrat în taxi, a strigat: Continuă să citești Pemptousia: O mare minune săvârșită de părintele Porfirie

PRAZNICUL SFINTEI IRINA HRISOVALANT ÎN LEROS (PHOTO)

O εορτασμός της Αγίας Ειρήνης Χρυσοβαλάντου στη Λέρο

 
 *

XRYSOVALANTOY2013 7

Με λαμπρότητα και βυζαντινή μεγαλοπρέπεια εόρτασε και φέτος ο ενοριακός Ιερός Ναός της Οσίας Ειρήνης Χρυσοβαλάντου, στην περιοχή Δρυμώνα Νήσου Λέρου. To απόγευμα του Σαββάτου τελέσθηκε πανηγυρικός Αρχιερατικός Εσπερινός χοροστατούντος του Σεβ. Μητροπολίτου Προικονήσσου κ.Ιωσήφ.

Continuă să citești PRAZNICUL SFINTEI IRINA HRISOVALANT ÎN LEROS (PHOTO)

PREDICĂ LA SF. MARE MC. ŞI TĂMĂDUITOR PANTELIMON A ÎPS TEODOSIE AL TOMISULUI

PREDICĂ LA SF. MARE MC. ŞI TĂMĂDUITOR PANTELIMON

 

În numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, Amin!

Purtatorule de chinuri, Sfinte şi Tămăduitorule Pantelimon roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi,
Iubiţi credincioşi,

Astăzi prăznuim pe cel ce de mai multă vreme ocroteşte şi împodobeşte Catedrala Arhiepiscopiei Tomisului, pe Sf. Mare Mc. şi Tămăduitor Pantelimon.

SF. MUCENIC PANTELIMONContemporan cu Sf. Epictet şi Astion, el a trăit in timpul Împăratului Maximian. Tatăl său era păgân şi mama sa creştină. Mama sa a început să-l înveţe cele mai sfinte şi frumoase învăţături creştineşti, dar a murit devreme şi fiul său a rămas tânăr. Şi tatăl său,păgân înfocat, a căutat să-i dea o educaţie după tradiţia păgână, de aceea l-a trimis să înveţe meşteşugul doctoricesc la cel mai vestit doctor din vremea aceea, Eufrosin. Se ducea acest tânăr si trecea pe lângă chilia unui bătrân preot, Ermolae. Acesta şedea într-o chilie mică cu câţiva creştini, toţi ascunşi de frica împaratului şi a păgânilor, pentru că toţi creştinii erau vânaţi să fie daţi la moarte. Pe aici trecea şi Pantoleon, cum se numea la început. Şi iată, trecând pe acolo, bătrânul într-o zi s-a gândit să-l invite la sine, şi i-a zis: ,, Te văd că mergi undeva mereu,şi ţi-am văzut chipul tău cuviincios. Cine eşti şi unde te duci?”. Continuă să citești PREDICĂ LA SF. MARE MC. ŞI TĂMĂDUITOR PANTELIMON A ÎPS TEODOSIE AL TOMISULUI

Postul Adormirii Maicii Domnului

Postul Adormirii Maicii Domnului

 

 

Postul Adormirii Maicii Domnului (popular – al Sântă-Măriei), care precedă sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, e rânduit de Biserică spre aducerea aminte de virtuţile alese ale Sfintei Fecioare şi de postul cu care ea însăşi, după tradiţie, s-a pregătit pentru trecerea la cele veşnice.

Ca vechime, este cel mai nou dintre cele patru posturi de durată. Originea lui trebuie căutată, probabil, prin sec. V, când cultul Maicii Domnului a început a cunoaşte o dezvoltare mai mare şi când sărbătoarea Adormirii ei a început a căpăta o mai mare importanţă. La început însă, nici timpul din an, nici durata şi nici felul postirii nu erau la fel peste tot; unii, în părţile Antiohiei, posteau o singură zi (6 august), alţii mai multe zile (4 la Constantinopol, 8 la Ierusalim); în răsărit posteau în luna august şi de aceea postul era numit şi Postul lui August, alţii în septembrie (apusenii, cum fac până azi), iar alţii nu posteau deloc, socotind că sărbătoarea Adormirii este zi de mare bucurie, deoarece Maica Domnului a trecut de la amărăciunea pământească la bucuria cerească, unde stă în nemijlocită apropiere de Fiul ei iubit. Data şi durata postului au fost uniformizate în toată Ortodoxia abia în secolul XII, la Sinodul Local din Constantinopol, ţinut la 1166, sub patriarhul ecumenic Luca Crysoverghi, care a hotărât ca postul să înceapă la 1 august şi să dureze 14 sau 15 zile, până la Sărbătoarea Adormirii (15 august), aşa cum, de altfel, se practica mai înainte prin unele părţi.

Se lasă sec în seara zilei de 31 iulie, iar când această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte; de asemenea, postul se prelungeşte şi în ziua sărbătorii înseşi, dacă aceasta cade miercurea sau vinerea, făcându-se dezlegare la untdelemn, peşte şi vin.

Postul Sântă-Măriei este mai uşor decât al Patruzecimii, dar mai aspru decât al Naşterii Domnului şi al Sfinţilor Apostoli.

Tipicul cel mare (cap. 35, p. 44) şi învăţătura pentru posturi din Ceaslovul mare (ed. cit., p. 707) prescriu ajunare lunea, miercurea şi vinerea, până la Ceasul IX, când se consumă mâncare uscată; marţea şi joia se consumă legume fierte, fără untdelemn, iar sâmbăta şi duminica se dezleagă la untdelemn şi vin. La 6 august (sărbătoarea Schimbării la Faţă), în orice zi ar cădea, se face dezlegare la untdelemn, peşte şi vin, dar în Pravila mare (glava 385) se dă dezlegare la vin şi untdelemn nu numai pentru sâmbete şi duminici, ci şi pentru marţi şi joi. în timpul acestui post se citesc în bisericile mănăstireşti, zilnic (alternativ),cele două Paraclise ale Maicii Domnului din Ceaslov. (Informaţii preluate din Liturgica Generală, pr. Prof. Ene Branişte).

 

Sursa: BASILICA.ro

Familia creştină şi pericolul „contracepţiei naturale”

Familia creştină şi pericolul „contracepţiei naturale”

Irina Nastasiu
 

În societatea contemporană, avortul, contracepţia sau sterilizarea au devenit practici banale, în timp ce asumarea naşterii şi creşterii copiilor şi sacrificiul pe altarul familiei sunt responsabilităţi pe care tinerii noştri se feresc să şi le asume.

 

Una din metodele contraceptive vehiculate astăzi chiar şi în sânul familiilor de credincioşi practicanţi o reprezintă aşa numita „contracepţie naturală”. Adepţii acestei metode consideră că, întrucât există o perioadă lunară a femeii natural infertilă, Dumnezeu a rânduit posibilitatea manifestării relaţiilor conjugale fără scop procreativ. Însă perioade infertile din viaţa unei femei se regăsesc şi la menopauză, în timpul sarcinii sau în perioada scurgerii menstruale, când Biserica descurajează relaţiile sexuale. Spre exemplu, Sfinţii Părinţi credeau că în timpul menstruaţiei femeia este natural infertilă şi tocmai de aceea, urmând Sf. Scriptură, relaţiile sexuale desfăşurate în această perioadă erau întinate:„Să nu te apropii de o femeie în timpul necurăţiei ei, când este la soroc, ca să-i descoperi goliciunea.” (Levitic 18) Continuă să citești Familia creştină şi pericolul „contracepţiei naturale”

Arhimandrit Placide Deseille: Să zdrobim gândurile rele de Piatra care este Hristos

Să zdrobim gândurile rele de Piatra care este Hristos

 
 

 

Pentru a fi creștin, nu este de ajuns să mergi în fiecare duminică la Liturghie, să spui în fiecare zi câteva rugăciuni sau să ții posturile rânduite de Biserică, iar în rest să trăiești ca toți ceilalți. Pe lângă asta mai trebuie, și asta este esențial, să ducem ceea ce Părinții numesc războiul nevăzut sau să zdrobim de Piatră – care este Hristos – pruncii Babilonului – care nu sunt altceva decât gândurile rele. Căci fără încetare în inima noastră defilează o mulțime de gânduri rele sau inutile pe care le lăsăm să mișune prin ea și care o umbresc și ne duc mai apoi spre păcat. Dorințe păcătoase de tot felul, judecată, gânduri de gelozie, invidie, vrajbă, iritare… Din moment ce un astfel de gând se naște înlăuntrul nostru trebuie să fim extrem de atenți. Când acesta nu este decât un mic prunc al Babilonului, adică al divolului și al patimilor noastre, să-l zdrobim de Piatră, adică s-o tăiem din scurt cu el spunând și repetând: „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă!”

Arhimandrit Placide Deseille 

 

traducere şi adaptare: Vlad Botez pentru http://www.doxologia.ro
sursa: http://vie-orthodoxe.blogspot.ro 

De ziua pomenirii sfântului întocmai cu apostolii cneazului Vladimir Întâistătătorii și ierarhii Bisericilor Ortodoxe Locale au oficiat Liturghia la lavra Pecerska din Kiev (VIDEO)

De ziua pomenirii sfântului întocmai cu apostolii cneazului Vladimir Întâistătătorii și ierarhii Bisericilor Ortodoxe Locale au oficiat Liturghia la lavra Pecerska din Kiev 

 

*

50 000 DE CREDINCIOŞI LA SLUJBA ÎN SOBOR DE LA MINSK (VIDEO) – 50 χιλιάδες πιστοί στο συλλείτουργο στο Μινσκ (ΒΙΝΤΕΟ)

50 χιλιάδες πιστοί στο συλλείτουργο στο Μινσκ (ΒΙΝΤΕΟ)

545

Με λαμπρό Πατριαρχικό Συλλείτουργο ολοκληρώθηκαν οι εορτασμοί για τα 1025 χρόνια από το βάπτισμα της Ρωσίας, το οποίο τελέστηκε στην πρωτεύουσα της Λευκορωσίας το Μινσκ.

Να αναφερθεί παρά τον καύσωνα στην Θεία Λειτουργία παρέστησαν, πάνω από 50 χιλιάδες πιστοί.

Δείτε παράκατω βίντεο από το σημερινό συλλείτουργο:

Source:  http://www.romfea.gr

Dăruind vei dobândi!

Dăruind vei dobândi!

 

Cum oare am putut gândi măcar o clipă – necum ani de zile – că Hristos doreşte să dăm din ce avem: prisosul, puţinul, totul! Mare ispravă, destoinică scofală! prea omenească, sărmană, jalnică treabă.

 

 

Dând ce nu avem, dobândim prin ricoşeu ceea ce – cu nemaipomenită sfruntare – ne-am încumetat a dărui altuia. Lecţia e valabilă pentru orice creştin, cleric sau mirean. Pentru monah îndeosebi. Să nu se îngrijoreze, să nu se sperie, să nu se frământe călugărul care îşi simte lăuntrul deşart, bântuit de neîncredere şi slăbiciune, cuprins de întuneric şi secetă; să nu ia câtuşi de puţin aminte la acestea toate. Ispite ale deznădejdii, netrebnice şiretenii ale celui rău şi uscat. Să dea celor care vin la el – în chilia lui, în grădina mănăstirii, pe cerdacul arhondaricului, la uşa altarului ca să afle credinţă, întărire, lumină şi o brumă de speranţă – ceea ce ei aşteaptă de la el şi ceea ce el prea bine ştie că în clipa aceea se poate întâmpla să nu aibă. Să le dea. Şi dându-le se vor răsfrânge şi asupră-i, se va milui şi el din pomana făcută altuia.  

„Dând lumina pe care nu o ai, o vei avea şi tu.” Nu cumva prin cuvintele lui Micliaux ni se lămureşte mai în adâncime textul de la Matei 25 despre Înfricoşata Judecată? Nu cumva cei buni au dat însetatului din apa de care şi ei duceau lipsă; înfometatului din hrana pe care nu o aveau; celui gol, haina după care şi ei jinduiau?… Continuă să citești Dăruind vei dobândi!

APEL UMANITAR!

APEL UMANITAR

 

ILIE-ANTON s-a născut pe 6 octombrie 2009, cu o curiozitate enormă faţă de viaţă.

P1170511

 

Curiozitatea lui a îmbrăţişat preocupările distincte ale părinţilor: mama, Raluca-Mihaela, este filolog, iar tatăl, Florin, este inginer. Aşa că Iliuţă, cum îi zic apropiaţii, a găsit poezie şi în flori, şi în turnurile de termocentrale. Se minunează şi de razele soarelui, şi de excavatoare şi tractoare, este pasionat şi de poveşti şi dansuri, dar şi construieşte diverse maşinării şi clădiri din cuburi şi din tot ce-i pică în mână. E şi artist, şi meşter.

 

Timp de 3 ani şi 8 luni cu asta s-a ocupat: cu minunatul, cu meşteritul, cu tot ce face din copilărie partea cea mai frumoasă a vieţii. A crescut înconjurat de dragoste şi de atenţie. Şi a învăţat, la rândul lui, să le ofere. Nu a avut probleme medicale importante, până şi banalele viroze ale vârstei fiind tratate uşor, mereu conform indicaţiei pediatrului.

La începutul lunii mai, într-o noapte, Iliuţa s-a plâns de dureri puternice la genunchiul stâng. Nu avea niciun alt simptom. Părinţii l-au dus chiar atunci, noaptea, la ortopedie. I s-a făcut o radiografie, iar diagnosticul a fost sinovită (inflamaţia unor membrane), prin urmare a primit tratament cu antiinflamatoare (Nurofen) şi repaus 7 zile. În ziua respectivă, Iliuţă făcuse ceva efort pedalând la o maşinuţă. Tratamentul a fost aplicat, iar dupa 7 zile Iliuţă a redevenit sportiv.

La începutul lunii iunie a avut loc o noapte identică: durere de genunchi (dreptul, de data aceasta), fără febră, din nou mers noaptea la ortopedie, din nou radiografie. Acelaşi diagnostic, sinovită, acelaşi tratament, antiinflamatoare şi 7 zile de repaus, aceeaşi cauză: efort prea mare, de data aceasta cauzat de pedalatul la bicicletă.

După ce au trecut aceste zile de repaus, Iliuţă a plecat la munte cu familia lui. În săptămâna de concediu s-a jucat, a fost vesel, dar parca mai obosit – tati trebuia să-l ducă în spate mai des decât de obicei.

Pe 25 iunie s-au întors din concediu. Pe 27, Ilie a făcut febră şi a reapărut durerea de genunchi, la piciorul drept. Evita să meargă. Pe 28 dimineaţa, părinţii au mers cu el la spital, la Regina Maria. Banalele analize de sânge l-au indicat drept suspect de leucemie şi au fost trimşi la Spitalul Fundeni, unde i s-au făcut analize amănunţite, frotiu şi puncţie, care confirmă diagnosticul:

Leucemie acută mieloblastică, tip M5 FAB.

La Fundeni se află şi acum, sub îngrijirea d-nei dr. Anca Coliţă. Iliuţă a început chimioterapia pe 1 iulie.

Mănâncă puţin – legume fierte, pilaf, biscuiţi, fără carne, fără zahăr şi produse derivate… Când febra scade, este activ, se joacă cu mami si intreaba cand se vor intoarce acasa la tati.

Pe patul de spital se uita la desenele animate preferate. Când a văzut cum Pinocchio merge la şcoală, i-a spus mamei: „Vreau să merg şi eu la şcoală, să învăţ să scriu şi să citesc”.

Şi va merge!

Tratamentul leucemiei este lung, agresiv şi costisitor. Şi, din păcate, dureros. După această primă cură de citostatice – o cură lungă! – urmează câteva analize care să indice răspunsul la tratament. Un examen de măduvă va arăta dacă citostaticele sunt suficiente (şi medicul curant crede că nu vor fi) sau este nevoie de un transplant de măduvă de la donator, o operaţie dificilă şi foarte scumpă, dar care poate salva viaţa micului Ilie. Pe 20 iulie, chiar de ziua numelui, are loc examenul de măduvă.

În ultima zi petrecută la munte, Iliuţă s-a plimbat pe lângă lacul Mănăstirii Caraiman. Ajuns pe pod, a aruncat un bănuţ în apă şi şi-a pus o dorinţă. „Vreau să fim mereu împreună!”, le-a spus părinţilor.

Dorinţele nu se îndeplinesc doar printr-un bănuţ aruncat în apă. Dorinţele se îndeplinesc când mulţi oameni cu suflet mare îşi unesc puterile, gândurile şi rugăciunile.

Iliuţă are nevoie de noi, ca să vadă şi să meşterească tot alte minuni. Şi noi avem nevoie de el, avem nevoie să ne arate frumuseţea pe care numai un copil o poate găsi în cele mai anoste obiecte. Avem nevoie de un copil învingător care să ne arate ce înseamnă să crezi, să iubeşti viaţa şi să lupţi.

TREBUIE SA-L AJUTAM !!!

Conturile in care puteti face donatiile :

UniCredit Tiriac Bank
RO54BACX0000000816605000 pentru RON
RO27BACX0000000816605001 pentru Euro
Swift: BACXROBU
Titular: Florin Nedea

PayPal:  ilie.anton09@gmail.com

Creştinism gadarean?

Creştinism gadarean?

Marius Iordăchioaia
 

Să ştii că mulţi tineri ne privesc cu scârbă, ca pe o altă turmă de porci care se aruncă, nu pe ritm de heavy metal, ci pe muzică bizantină, în marea egoismului. Tot ce ne-a dat Hristos e dragostea Lui: din ea să ne săturăm sufletele şi cu ea să-i căutăm pe cei flămânzi şi însetaţi de iubire.

„Să le deschizi ochii ca să se întoarcă de la întuneric la lumină şi de la stăpânirea lui satana la Dumnezeu, ca să ia iertarea păcatelor şi parte cu cei ce s-au sfinţit prin credinţa în Mine” (Fapte 26, 18)

Evanghelia de azi poate fi socotită o ilustraţie puternică şi lipsită de orice echivoc la autenticul duh creştin, exprimat de cuvântul Sf. Ev. Ioan:„Pentru acesta S-a arătat Fiul lui Dumnezeu, ca să strice lucrurile diavolului” (1 Ioan 3, 8). Continuă să citești Creştinism gadarean?

Patriarhul Pavel al Serbiei: Nu fă altuia ce ție nu-ți place

Patriarhul Pavel al Serbiei: Nu fă altuia ce ție nu-ți place

 Care e lucrul cel mai important pe care trebuie să-l cunoască un creștin?

– Să cunoască scopul și însemnătatea vieții. Acesta este lucrul cel mai important. Dacă știm asta, ne putem folosi toate puterile și toate darurile pentru ceea ce este bun și demn – pentru familie, pentru țară, pentru lumea întreagă. Și să cunoscă aceste cuvinte: „Nu fă altuia ce ție nu-ți place”.

Ați spus că capacitatea de a se ruga este lucrul cel mai important pentru un creștin. Continuă să citești Patriarhul Pavel al Serbiei: Nu fă altuia ce ție nu-ți place

KIEV, 28 iulie 2013: 1025 DE ANI DE LA CREŞTINAREA RUSIEI. ÎN ZIUA POMENIRII SFÂNTULUI CNEAZ VLADIMIR, CEL ÎNTOCMAI CU APOSTOLII, ÎN LAVRA PEŞTERILOR AU SLUJIT ÎNTÂISTĂTĂTORI ŞI REPREZENTANŢI AI BISERICILOR ORTODOXE LOCALE (PHOTO)

KIEV, 28 iulie 2013:

1025 DE ANI DE LA CREŞTINAREA RUSIEI. ÎN ZIUA POMENIRII SFÂNTULUI CNEAZ VLADIMIR, CEL ÎNTOCMAI CU APOSTOLII, ÎN LAVRA PEŞTERILOR AU SLUJIT ÎNTÂISTĂTĂTORI ŞI REPREZENTANŢI AI BISERICILOR ORTODOXE LOCALE  (PHOTO)

 

 

Mii de oameni s-au adunat, la 28 iulie 2013, în lavra Pecerska „Adormirea Maicii Domnului” din Kiev la serviciul divin solemn de ziua pomenirii sfântului întocmai cu apostolii cneazului Vladimir, botezătorul Rusiei.

Dumnezeiasca liturghie, în piața catedralei a așezământului, a fost săvârșită de către Preafericitul Patriarh al Alexandriei și al întregii Africi Teodor II, Preafericitul Patriarh al Ierusalimului și al întregii Palestine Teofil III, Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril, Sanctitatea Sa Preafericitul Patriarh-Catolicos al întregii Georgii Ilie II, Sanctitatea Sa Patriarhul Serbiei Irineu, Sanctitatea Sa Patriarul Bulgariei Neofit, Preafericitul Arhiepiscop al Noii Justiniane și al întregului Cipru Hrisostom II, Preafericitul Mitropolit al Varșoviei și al întregii Polonii Sava, Preafericitul Mitropolit al întregii Americi și al Canadei Tihon, Preafericitul Mitropolit al Kievului și al întregii Ucraine Vladimir. Continuă să citești KIEV, 28 iulie 2013: 1025 DE ANI DE LA CREŞTINAREA RUSIEI. ÎN ZIUA POMENIRII SFÂNTULUI CNEAZ VLADIMIR, CEL ÎNTOCMAI CU APOSTOLII, ÎN LAVRA PEŞTERILOR AU SLUJIT ÎNTÂISTĂTĂTORI ŞI REPREZENTANŢI AI BISERICILOR ORTODOXE LOCALE (PHOTO)

Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a săvârșit utrenia în piața catedralei de la lavra Pecerska „Adormirea Maicii Domnului” din Kiev

Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a săvârșit utrenia în piața catedralei de la lavra Pecerska „Adormirea Maicii Domnului” din Kiev

În seara zilei de 27 iulie, în ajunul pomenirii sfântului întocmai cu apostolii marelui cneaz Vladimir, în piața catedralei de la lavra Pecerska „Adormirea Maicii Domnului” din Kiev a fost oficiată slujba privegherii. Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril a săvârșit utrenia praznicală împreună cu un sobor de arhierei coslujitori din Rusia, Ucraina, Belorusia și Moldova.

Foto: свящ. Игорь Палкин, С. Власов

 

Sursa:  http://www.patriarchia.ru

Predica tematică a PF Patriarh Daniel la Duminica a V-a după Rusalii (Vindecarea celor doi demonizaţi din ţinutul Gadarei)

Eliberarea omului de duhurile rele

 
 

Predica tematică a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Duminica a V-a după Rusalii (Vindecarea celor doi demonizaţi din ţinutul Gadarei).

 

 

Matei 8, 28-34; 9, 1:

„În vremea aceea, trecând Iisus dincolo, în ţinutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi demonizaţi care ieşeau din morminte, foarte cumpliţi, încât nimeni nu putea să treacă pe calea aceea. Şi iată, au început să strige şi să zică: Ce ai cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuieşti? Departe de ei era o turmă mare de porci, păscând. Iar demonii Îl rugau, zicând: Dacă ne scoţi afară, lasă-ne să intrăm în turma de porci. Atunci El le-a zis: Duceţi-vă! Iar ei, ieşind, s-au dus în turma de porci. Şi, iată, toată turma s-a aruncat de pe ţărm în mare şi a pierit în apă. Iar păzitorii au fugit şi, ducându-se în cetate, au spus toate cele întâmplate cu demonizaţii. Şi, iată, toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Iisus şi, văzându-L, L-au rugat să treacă din hotarele lor. Şi, intrând în corabie, Iisus a trecut şi a venit în cetatea Sa.”

Evanghelia Duminicii a V-a după Rusalii ne spune în puţine cuvinte modul în care Mântuitorul Iisus Hristos îşi arată iubirea Sa milostivă faţă de oamenii care sunt chinuiţi de demoni.

În Evanghelia de astăzi se arată că omul stăpânit de duhurile rele se înstrăinează de Dumnezeu, de semeni şi de el însuşi. Locuirea în morminte era simbolul faptului că aceşti oameni îndrăciţi se aflau într-un fel de moarte spirituală. Au căzut din starea de comuniune cu Dumnezeu şi cu semenii, s-au însingurat şi s-au înstrăinat. Însingurarea şi înstrăinarea exprimă o existenţă chinuită, o existenţă diminuată, o existenţă la limita vieţii umane. Omul posedat de demoni nu mai este o persoană liberă. Facultăţile sale mintale şi simţirile sale sufleteşti sunt folosite de demon. Nu mai sunt folosite de omul propriu-zis. Omul posedat este înstrăinat de el însuşi. Nu mai este el subiectul acţiunilor sale, nu mai este el însuşi subiectul gândirii sale, al vorbirii sale şi al mişcării trupului său. Sufletul şi trupul său sunt folosite de către duhurile necurate ca instrumente de a face lucruri rele. Continuă să citești Predica tematică a PF Patriarh Daniel la Duminica a V-a după Rusalii (Vindecarea celor doi demonizaţi din ţinutul Gadarei)