CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL OFERĂ UN RĂSPUNS DIN CER FALŞILOR TEOLOGI CE SUSŢIN CĂ SFÂNTUL ISAAC SIRUL A FOST NESTORIAN ŞI, PRIN URMARE, ŞI ERETICII AU SFINŢI

 

Sfântul ,,mult nedreptăţit”

 

Odată stareţul stătea în afara Mănăstirii Stavronikita si discuta cu nişte închinători. Unul dintre ei care era teolog, susţinea că Sfântul Isaac Sirul a fost nestorian. Din nefericire repeta cunoscutele concepţii apusene.

Părintele Paisie  a încercat să-l convingă că Avva Isaac Sirul este nu numai ortodox, dar si sfânt si că au mult har şi putere cuvintele lui ascetice, dar în zadar. Teologul stăruia cu încăpăţânare în părerile lui. Dupa ce au terminat discuţia, Stareţul a plecat spre coliba sa întristat.

Pe drum, în timp ce se ruga, in locul unde se află un platan  mare, ,,ceva i s-a întâmplat”, după cum el însuşi a povestit. Stareţul nu a destăinuit tot ce i s-a petrecut, dar, potrivit spuselor lui, a vazut în vedenie ceata Cuvioşilor Părinţi trecând prin faţa lui. Unul dintre ei s-a oprit şi i-a spus: ,,Eu sunt Issac Sirul. Sunt foarte ortodox. Într-adevăr în ţinutul meu a existat eresul lui Nestorie, dar eu m-am luptat împotriva lui.” Ne este cu neputinţă să adeverim sau să respingem credibilitatea acestei mărturii. Cu toate acestea, este de netăgăduit faptul că acel ,,ceva care i s-a întâmplat” Stareţului a fost un fapt dumnezeiesc, care l-a încredinţat foarte limpede despre ortodoxia şi sfinţenia Avvei Issac Sirul.

,,Cuvintele ascetice” ale Sântului Issac Sirul le ţinea la căpătâiul  său şi le citea mereu. Pentru o perioadă de şase ani acestea au fost singura lui lectură duhovnicească. Lua o frază şi toata ziua o punea în practică. Stareţul ,,mesteca” toate cuvintele Sfântului, aşa cum ,,animalele îşi rumegau mâncarea lor”, potrivit expresiei lui. Împărţea de binecuvântare o culegere alcătuită din cele mai frumoase cuvinte ale Sfântului pentru a îndemna pe cât mai mulţi la citirea lor. ,,Foarte mult ajută studiul *Cuvintelor ascetice* ale Sfântului Isaac, spunea Stareţul, pentru că ele îl ajută pe omul care crede în Dumnezeu să prindă sensul cel mai adânc  al vieţii şi să alunge orice fel de comlex mic sau mare. Puţină citire a cuvintelor Avvei Isaac schimbă sufletul cu multele lor vitamine”

Sfătuia şi pe mireni să citescă din Sfântul Isaac, dar foarte puţin, ca să-l poata ,,asimila”. Stareţul spunea ca scrierile lui Avva Isaac valorează cât toată patristica.

În cartea Avvei Isaac din care citea Stareţul a însemnat sub icoana Sfântului , în care este zugrăvit cu o pană în mână: ,,Avva al meu, dă-mi mie pana ta, ca să subliniez toata cartea ta.”(Adica tot textul cărţii merită să fie subliniat.)

Stareţul nu numai că îi citea scrierile, dar avea şi multă evlavie la el. La ,,Panaguda” , una din cele cinci-şase icoane pe care le avea deasupra Sfintei Mese era a Sfântului Isaac. Din dragoste şi evlavie faţă de Sfânt, Stareţul a dat numele unuia dintre fiii săi duhovniceşti, atunci cand l-a făcut schimonah. Pomenirea Sfântului o prăznuia la 28 septembrie cu priveghere de toată noaptea. La una dintre aceste privegheri Stareţul a fost văzut într-o lumină taborică, ridicat de la pamânt şi transfigurat. În vechime, când Sfântul Isaac se prăznuia împreună cu Sfântul Efrem Sirul, Stareţul a adăugat în Mineiul pe ianuarie, la ziua 28, următoarele:

Luna ianuarie, în 28 de zile, pomenirea Cuviosului Părintele nostru Efrem Sirul şi a marelui isihast Isaac, mult nedreptăţitul.

 SURSA: cartea „Viaţa Cuviosului Paisie Aghioritul”, scrisă de ucenicul său, Ierom. Isaac

„Nu există cap fără dureri, nici inimă fără tristeţi”

„Nu există cap fără dureri, nici inimă fără tristeţi”

Învaţă-te mai mult să taci, căci atunci nu vei greşi, nici nu vei osândi. Când vei înceta să cârteşti şi vei sluji cu mai multă osârdie bolnavilor, pentru Dumnezeu, atunci te vei izbăvi de boala ta, nu numai de cea a trupului, ci şi de cea a sufletului. Iar dacă în vremea îndreptării boala nu va pleca, înseamnă că aceasta ţi se întâmplă pentru ca să ţi se dăruiască cununa răbdării în viaţa viitoare pentru totdeauna. (Sfântul Iosif)

Bolile trupeşti sunt trimise omului de Dumnezeu nu întotdeauna ca pedeapsă pentru păcate, ci uneori şi din bunăvoinţă, pentru eliberarea sau pentru păzirea noastră de bolile sufleteşti, care sunt mult mai primejdioase decât cele trupeşti. (Sfântul Antonie)

Continuă să citești „Nu există cap fără dureri, nici inimă fără tristeţi”

STRĂVECHEA DUMNEZEIASCĂ LITURGHIE A SFÂNTULUI GRIGORIE TEOLOGUL SĂVÂRŞITĂ ÎN SFÂNTA MITROPOLIE A KASTORIEI (PHOTO)

[huge_it_gallery id=”135″]

Η αρχαιοπρεπής Θεία Λειτουργία του Αγίου Γρηγορίου του Θεολόγου τελέσθηκε στον Καθεδρικό Ιερό Ναό της πόλεως Καστοριάς, την Τετάρτη 24 Ιανουαρίου 2018.

Τη Θεία Λειτουργία τέλεσε ο Σεβασμιώτατος Μητροπολίτης Καστορίας κ. Σεραφείμ, με τη συμμετοχή Κληρικών της τοπικής Εκκλησίας και πλήθους πιστών χριστιανών. Continuă să citești STRĂVECHEA DUMNEZEIASCĂ LITURGHIE A SFÂNTULUI GRIGORIE TEOLOGUL SĂVÂRŞITĂ ÎN SFÂNTA MITROPOLIE A KASTORIEI (PHOTO)

6/7 ian. 2017, LITURGHIA PATRIARHALĂ DE CRĂCIUN (pe vechi) din Catedrala Hristos Mântuitorul din MOSCOVA – TRANSMISIUNE ÎN DIRECT

Accesați: http://www.patriarchia.ru/db/text/347194.html

nasterea-domnului

В ночь с 6 на 7 января 2018 года, в праздник Рождества Господа Бога и Спаса нашего Иисуса Христа, Святейший Патриарх Московский и всея Руси Кирилл совершает Божественную литургию в кафедральном соборном Храме Христа Спасителя в Москве.
Рождественское Патриаршее богослужение транслируется в прямом эфире на телеканалах «Первый» и «Россия 1».
Прямая трансляция с сурдопереводом из Храма Христа Спасителя осуществляется в эфире и на сайте телеканала «Спас».

Начало трансляции в 23.00.

Пресс-служба Патриарха Московского и всея Руси

Soborul Sf. Proroc Ioan Botezătorul

Soborul Sf. Proroc Ioan Botezătorul

sf-ioan-botezatorul

Biserica Ortodoxă cinsteşte la 7 ianuarie 2014 pe Sf. Proroc Ioan Botezătorul, deoarece prin acesta s-a făcut arătarea Sfintei Treimi la momentul Botezului Domnului de la Iordan. Misiunea pe care a avut-o Ioan Botezătorul a fost aceea de a vesti apropierea lui Mesia şi de a boteza în râul Iordan pe cei care se pocăiau. ‘Mijlocitor al legii’ şi ‘propovăduitor al pocăinţei’, ‘sfeşnic şi înger’, Sfântul Ioan Botezătorul este proorocul care închide cartea Vechiului Testament şi o deschide pe cea a Noului Testament. Cel mai mare născut din femeie, simbolul martirilor şi al misionarilor, rămâne în tradiţia Bisericii ca Mergătorul-înainte al lui Hristos, cel care Îl prezintă lumii pe Mielul lui Dumnezeu, Răscumpărătorul păcatelor omenirii. Sfântul Prooroc Ioan s-a născut în familia preotului Zaharia, după cele mai multe izvoare de atestare, la Ein-Karem, la aproximativ 10 kilometri de Ierusalim. Naşterea minunată a Sfântului Ioan a fost profeţită de Îngerul Gavriil într-o arătare în timpul slujbei oficiate la templu de tatăl Sfântului Ioan. Mama sa, Elisabeta, înaintată în vârstă şi fără copii, deoarece nu putea să aibă urmaşi, era descendentă a seminţiei lui Aaron. Zaharia, tatăl său, nu a crezut în cuvântul îngerului şi, drept pedeapsă, a rămas mut.

Continuă să citești Soborul Sf. Proroc Ioan Botezătorul

Moaştele Sfântului Ioan Botezătorul din Sozopol – Bulgaria

 Moaştele Sfântului Ioan Botezătorul din Sozopol – Bulgaria

*

Moastele Sfantului Ioan Botezatorul din Sozopol, Bulgaria, au fost descoperite pe 28 iulie 2010 de o echipa de arheologi ce efectuau sapaturi pe insula Sfantul Ioan (Ivan), cea mai mare dintre cele cinci insule bulgare din Marea Neagra.

Moastele Sfantului Ioan Botezatorul din Sozopol - Bulgaria

Orasul Sozopol este unul dintre cele mai vechi orase aflate pe coasta bulgara a Marii Negre si dateaza din Epoca Bronzului. Asezarea a fost colonizata de greci in jurul anului 610 i.Hr.. Orasul a devenit de timpuriu un important centru crestin, avand functie de resedinta episcopala.

Un complex monahal a fost construit intre secolele V-VI pe insula Sfantul Ioan, situata in apropierea orasului de coasta Sozopol, deasupra ruinelor unui templu roman.


Manastirea Sfantul Ioan Botezatorul a devenit un important centru crestin in intreaga regiune. In jurul secolelor VII-IX, complexul a fost parasit pentru o vreme, urmand a fi reconstruit in sec. X.

Cercetarile arheologice au inceput in 1985, derulandu-se pe o perioada de doi ani, timp in care au fost descoperite o biserica, o resedinta episcopala, o biblioteca, o parte din zidul fortificat si cateva chilii monahale. Continuă să citești Moaştele Sfântului Ioan Botezătorul din Sozopol – Bulgaria

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș: Predică la Botezul Domnului [2015]

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș: Predică la Botezul Domnului

Botezul Domnului 2Iubiții mei,

în cartea mea Teologia vederii lui Dumnezeu[1] amdovedit faptul că Sfinții Evangheliști Matei, Marcu și Luca [Mt. 3, 13-17; Mc. 1, 9-11; Lc. 3, 21-22] au vorbit despre Botez din punctul de vedere al Domnului, a ceea ce a văzut Domnul când S-a botezat, pe când Sfântul Ioan Evanghelistul [In. 1, 32-34,] ne oferă mărturia Sfântului Ioan Botezătorul, adică vederea lui mistică referitoare la Botezul Domnului[2].

Însă Evanghelia praznicului este Mt. 3, 13-17, redată în acest fel în ediția din 1983 a Evangheliarului[3]: Continuă să citești Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș: Predică la Botezul Domnului [2015]

Arhim. Mihail Daniliuc: Cum folosim Agheasma Mare?

Cum folosim Agheasma Mare?

ajunul_bobotezei_62872300

Bucuria sărbătorilor de iarnă continuă prin sărbătoarea Bobotezei și a Sfântului Ioan, iarăși momente de referință pentru obștea credincioșilor, care, odinioară, dar și astăzi, marchează cele două zile de praznic prin tradiții deosebite, pline de simțire și trăire creștinească.

Sfințirea cea Mare a apei, sau Agheasma Mare, este o slujbă săvârşită numai de Bobotează. Potrivit rânduielii din Minei, cu prilejul Arătării Domnului, slujba de sfințire a apei se poate săvârși de trei ori: la finalul Sfintei Liturghii din ajunul praznicului, după terminarea slujbei Utreniei Bobotezei și, desigur, după săvârșirea dumnezeieștii Liturghii din ziua sărbătorii Epifaniei. Dacă primele două slujbe se oficiază cu precădere la catedralele chiriarhale și mănăstiri, în parohii mulțimea credincioșilor participă și se împărtășește cu Aghiasma Mare după Sfânta Liturghie din ziua Bobotezei. Obiceiurile atât de frumoase și diverse ar merita un studiu amplu, însă acum mă voi limita doar la câteva lămuriri privind folosirea Aghesmei Mari în decursul celor opt zile de praznic, dar și pe parcursul întregului an bisericesc. Continuă să citești Arhim. Mihail Daniliuc: Cum folosim Agheasma Mare?

Sf. Serafim de Sarov: Adevăratul scop al vieții creștine este dobândirea Duhului Sfânt

Sf. Serafim de Sarov: Adevăratul scop al vieții creștine este dobândirea Duhului Sfânt

”Dar nimeni”, continuă Sfântul Serafim, “nu v-a dat un raspuns potrivit. Vi s-a spus: “Mergi la biserică, roagă-te lui Dumnezeu, păzește poruncile Domnului, fă fapte bune – acesta este scopul vieții creștine”. Unii au fost chiar indignați de faptul ca vă macină o asemenea curiozitate profană și v-au spus: “Nu cerceta lucruri care te depășesc”. Dar nu v-au explicat așa cum ar fi trebuit. Acum umilul Serafim vă va explica care este cu adevărat acest scop”.

„Rugăciunea, postul, privegherea și toate celelalte practici creștine, nu constituie scopul vieții noastre creștine. Deși este adevărat că ele slujesc ca mijloace indispensabile în atingerea acestui țel, adevăratul scop al vieții creștine constă în dobândirea Duhului Sfânt al lui Dumnezeu. Cât despre rugăciune, post, priveghere, pomeni și toate faptele bune săvârșite de dragul lui Hristos, sunt doar mijloace spre a dobândi Duhul Sfânt. Țineți minte vorbele mele, numai faptele bune săvârșite din dragoste pentru Hristos ne aduc roadele Duhului Sfânt. Continuă să citești Sf. Serafim de Sarov: Adevăratul scop al vieții creștine este dobândirea Duhului Sfânt

Sfântul Serafim de Sarov: DESPRE POST

Sfântul Serafim de Sarov: DESPRE POST

Se cere noua mirenilor ca atunci cind incepem perioada de postire sa fim mai atenti, mai lucratori si implinitori ai poruncilor. Zilele randuite pentru post isi au rolul lor bun in lucrarea mantuitoare a sufletului nostru. Sa-l urmarim pe Sfantul Serafim de Sarov si sa incercam sa pasim pe caile cele folositoare ale postului trupesc si sufletesc…

“Postul sta nu numai in a manca rar, ci in a manca putin; si nu numai in a manca odata, ci in a nu manca mult. Nechibzuit este postitorul care asteapta pana la ceasul mesei ca atunci sa se dea mancatului cu nesat atat cu trupul, cat si cu mintea.”

Cel ce vrea sa aiba dreapta socotinta la mancat trebuie sa ia seama ca sa nu aleaga intre bucatele gustoase si cele negustoase. Acest lucru este dobitocesc, si la om, care-i fiinta intelegatoare, nu este vrednic de lauda. Iar de mancarea gustoasa ne lepadam ca sa ne smerim madularele cele razboinice ale trupului si sa dam slobozenie lucrurilor duhului.

Adevaratul post sta nu numai in istovirea trupului, ci si in a da celui flamand bucata pe care ai vrea tu insuti sa o mananci: “fericiti cei flamanzi, ca aceia se vor satura” (Matei 5, 6). Continuă să citești Sfântul Serafim de Sarov: DESPRE POST