24 nov 2018: Prima Sfântă Liturghie oficiată la Mănăstirea „Sfântul Nicolae al Japoniei”

Foto credit: OrthoChrostian

Arhimandritul Gherasim, starețul mănăstirii Sf. Nicolae al Japoniei din orașul Ajiro a oficiat în 24 noiembrie 2018 prima Sfântă Liturghie în lăcașul de cult al așezământului monahal.

Prima Sfântă Liturghie a avut loc în noaptea dintre 23 și 24 noiembrie, după slujba de priveghere în cinstea Sfântului Teodor Studitul, un mare apărător al venerării icoanelor, informează OrthoChristian.

Slujba a început în jurul orei 1:00 AM și a durat până la ora 5:00.

„Ce poate fi spus mai mult de atât? Senzația din timpul slujbei te face să te simți ca în noaptea de Înviere! Păcat că s-a terminat”, au descris călugării experiența slujbei pe pagina de Facebook a mănăstirii.

Slujba a avut loc la trei săptămâni după ce Mitropolitul Ortodox Daniel al Tokyoului și al întregii Japonii a oficiat prima slujbă de Te Deum în biserica cu hramul cinstirea icoanei Maicii Domnului „Axion Estin” din cadrul mănăstirii.

Pământul pentru  mănăstirea Sf. Nicolae al Japoniei a fost achziționat în iunie 2018 în preajma orașului Ajiro, iar în 3 iulie, trei călugări ai mănăstirii au oficiat prima slujbă de Te Deum pe șantierul mănăstirii.

Biserica Ortodoxă din Japonia

Continuă să citești 24 nov 2018: Prima Sfântă Liturghie oficiată la Mănăstirea „Sfântul Nicolae al Japoniei”

30 nov 2018: Patriarhii Teofil al Ierusalimului și Daniel al României au oficiat Sfânta Liturghie la primul hram al Catedralei Naționale (VIDEO)

Preafericitul Părinte Teofil al III-lea al Ierusalimului și Preafericitul Părinte Daniel al României au concelebrat vineri Sfânta Liturghie la hramul secundar al Catedralei Naționale, dedicat Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul Românilor.

Alături de cei doi patriarhi s-au aflat mai mulți ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care au slujit la această premieră istorică.

Cuvântul Patriarhului Ierusalimului la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei (video)

Sursa: basilica.ro

Foto: captura video

Prima minune săvârşită de Noul Mucenic Filumen de la Fântâna lui Iacov din Samaria

Prima minune săvârşită de Noul Mucenic Filumen de la Fântâna lui Iacov din Samaria

Acest fel de vestire imediată a înfricoşătorului moment, prin auzirea glasului celui ucis şi la o asemenea distanţă, ne trimite în sfera credinţei şi a minunii. Este o dovadă de netăgăduit a lucrării lui Dumnezeu.

Continuă să citești Prima minune săvârşită de Noul Mucenic Filumen de la Fântâna lui Iacov din Samaria

Părintele Dionysios Tatsis: Ispitele

Ispitele

1. Bătrânul Daniel din Katounakia Sfântului Munte zicea: “Diavolul nu se bucură nicicând mai mult decât atunci când stă de vorbă cu omul care-și cultivă propria sa mândrie, fie acesta teolog, erudit sau mare ascet. Dimpotrivă, se teme de omul smerit și ascultător”.

2. Diavolul este peste tot. Bătrânul Iosif atrăgea atenția luptătorilor asupra următorului lucru: “Ascuns și întrarmat până-n dinți, vrăjmașul se află în suflet, în trup și-n împrejurimi. Nu lasă să treacă nici un prilej pentru a încerca să-l subjuge pe om și să-l ispitească în credința lui. În funcție de circumstanțe, diavolul atacă și se opune hotărârilor noastre. Ținta lui principală, în același timp, este să-l lovească pe om în credința sa și să-l facă să treacă la trădare și renegare. Dacă a reușit, el taie zelul și râvna. Cu credința se face totul, dar cu credința pusă în lucrare. Dacă credința este clătinată, totul se clatină și linia frontului slăbețte”.

3. Bătrânul Epifanie spunea despre vicleniile diavolului: “Cât de viclean este diavolul! El le șopteste tinerilor creștini care au încheiat o căsătorie reușită: cât de bine v-ar fi într-o mănastire, preocupându-vă cu cele duhovnicești, departe de grijile familiei care vă împrăștie și vă apasă! Iar celor ce au intrat în mănăstire, pentru ca doreau fecioria întru Hristos, le șoptește: cât de bine v-ar fi dacă ați fi căsătoriți, dacă casa voastră ar fi o mică biserică, daca ați trăi fericirea vieții de familie, departe de nevoințele ascetice și de singurătatea care vă copleșește. Dar dacă bărbatul căsătorit s-ar călugari și cel călugarit s-ar însura, le-ar spune tocmai invers. Toate acestea pentru a-i aduce la disperare și a-i scoate de pe calea mântuirii. Căci calea mântuirii este căsătoria binecuvântată sau fecioria în Hristos”.

Continuă să citești Părintele Dionysios Tatsis: Ispitele

UCRAINA – LEGEA MARȚIALĂ ȘI AUTOCEFALIA

porosenko54

Ucraina: Legea marţială şi Autocefalia

 Legāturi:

Marţi, 27 noiembrie 2018

Autor: Korina Santoriniou

Președintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a proclamat ieri legea marțială într-o parte a țării după escaladarea tensiunii cu Rusia.

Menționăm că parlamentarii au susținut solicitarea Președintelui Petro Poroşenko de a instaura legea marțială pe o perioadă de 30 de zile, lege ce va intra în vigoare de miercuri, 28 noiembrie.

De asemenea, Președintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat că va instaura legea marțială în toată țara, dar a spus că decretul lui nu conține îngrădiri ale drepturilor cetățenilor, nici anularea alegerilor care sunt programate să aibă loc în 2019.

Hotărârea aceasta a Președintelui Poroşenko, potrivit analiștilor, va influența situația din jurul Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Astăzi, se întrunește în Fanar Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice, care se va ocupa probabil și cu așa-zisul Tom al Autocefaliei în Ucraina.

Informațiile relatează că legea marțială, pe care a instaurat-o Președintele Poroşenko. îngreunează activitatea Patriarhiei Ecumenice referitoare la evoluțiile chestiunii ucrainene.

Potrivit analiștilor, o țară care se află în stare de război nu poate să se ocupe cu Tomos-uri și Autocefalii.

Un ierarh al Bisericii Ucrainei, vorbind cu Romfea.gr, a declarat că „Patriarhul Bartolomeu s-a compromis în lumea ortodoxă și înaintea Bisericilor prin atitudinea sa în chestiunea ucraineană. E păcat de acest vrednic Întâistătător să se spună și să se audă lucruri care provoacă într-adevăr doar mâhnire”.

 „De ieri, lucrurile în țară au devenit mai dificile! Cum să vină un Patriarh Ecumenic să acorde autocefalie unei țări, care se află în mod oficial în stare de război? Acest lucru va arăta că Bartolomeu nu are înțelepciune, ci are prejudecăți și nu este liber în luarea deciziilor” – a spus totodată ierarhul respectiv.

Totuși, dificultățile cu care se confruntă Patriarhia Ecumenică în Ucraina nu sunt puține, având ca principală problemă convocarea „Consiliului Unificator”, care numai „Unionist” nu pare a fi până astăzi.

În general, legea marțială care va intra în vigoare de mâine, miercuri, 28 noiembrie, deschide noi elemente în chestiunea ecleziastică a Ucrainei și, după cum se pare, o abordare greșită poate să fie fatală pentru Ortodoxie. 

 

Traducere: www.acvila30.ro ; sursa: https://www.romfea.gr/diafora/25369-oukrania-stratiotikos-nomos-kai-autokefalia

 

O ÎNTÂMPLARE MINUNATĂ DIN VIAŢA PĂRINTELUI IACOB TSALIKIS – AM VĂZUT ÎNGERUL TĂU…!

O ÎNTÂMPLARE MINUNATĂ DIN VIAŢA PĂRINTELUI IACOB TSALIKIS – AM VĂZUT ÎNGERUL TĂU…! 

Klitos Ioannidis:Domnule Papazahos,cum l-ati cunoscut pe parintele Iacob Tsalikis?
Georgios Papazahos:Am fost la spitalul General din Atena ca sa-mi fac un tratament pentru ca am probleme cu inima.A fost ziua cand l-au mutat la reanimare.Acolo erau patru paturi.Prima mea impresie dupa ce l-am vazut nu se poate descrie  in cuvinte!Daca va spun ca acest om radia de Duhul Sfant,nu este o exagerare.Peste putin timp au venit doctorii  in vizita pentru controlul medical.Toti erau fosti studenti de ai mei si asa m-au informat amanuntit despre starea sanatatii parintelui.
Cand au plecat doctorii am stat linga parintele Iacob.Atunci mi -a spus ceva care m-a infiorat si pe care nu voi uita niciodata. Continuă să citești O ÎNTÂMPLARE MINUNATĂ DIN VIAŢA PĂRINTELUI IACOB TSALIKIS – AM VĂZUT ÎNGERUL TĂU…!

Fericitul stareț Iacov Țalikis: În timpul heruvicului, în altar, când preotul citește rugăciunea, îngerii urcă și coboară nevăzut

Fericitul stareț Iacov Țalikis: În timpul heruvicului, în altar, când preotul citește rugăciunea, îngerii urcă și coboară nevăzut 

fericitul-iacov

 

În vremea heruvicului, fericitul liturghisitor de multe ori nu se afla singur în altar, ci era înconjurat de îngeri care slavosloveau pe Dumnezeu, înveseleau atmosfera şi participau şi ei la Sfânta Liturghie. Stăteau atât de aproape de el, încât îl atingeau cu aripile, iar el privea la chipurile lor tinereşti.

Continuă să citești Fericitul stareț Iacov Țalikis: În timpul heruvicului, în altar, când preotul citește rugăciunea, îngerii urcă și coboară nevăzut

Mitropolitul ARSENIE de Sviatogorsk: „ÎN ORTODOXIE NU PUTEM SĂ AVEM PAPĂ!”

sviatogkorski

Mitropolitul Arsenie de Sviatogorsk:

„În Ortodoxie nu putem să avem Papă!”

Legāturi:

Joi, 22 noiembrie 2018

În Ortodoxie nu există noţiunea de „Papă”, deoarece în Biserică toate se hotărăsc prin înțelegere și unitate – a declarat Mitropolitul de Sviatogrosk, ÎPS Arsenie.

Egumenului faimoasei Lavre din Sviatogorsk, Mitropolitul Arsenie, vorbind cu rbc.ua, s-a referit la deciziile Patriarhiei Ecumenice referitoare la Ucraina.

 „Patriarhul Bartolomeu este precum toți Patriarhii. Este primul în cinste, nu însă în privilegii. Avem o singură Biserică care ia hotărâri în mod colectiv (sinodal), în timp ce el a ridicat anatema, ca să acorde autocefalie. Se pare că Bartolomeu joacă rolul de Papă Ortodox, din moment ce încalcă canoanele Bisericii” –  a subliniat, printre altele, Mitropolitul Arsenie.

De asemenea, Ierarhul Bisericii din Ucraina a explicat că întreruperea comuniunii euharistice cu Patriarhia Ecumenică este doar începutul.

 „Vom lua și alte măsuri, vrând să atragem atenţia Ortodoxiei universale asupra acțiunilor necanonice. Repet, Patriarhul Bartolomeu nu poate să fie Papa Ortodoxiei” – a spus în alt punct Mitropolitul de Sviatogorsk.

În încheiere, Ierarhul ucrainean a subliniat: „Patriarhul Bartolomeu nu este liderul sorții/destinului”.

 

Traducere: https://acvila30.ro/, sursa: https://www.romfea.gr/patriarxeia-ts/patriarxeio-mosxas/25256-sbiatogkorsk-arsenios-stin-orthodojia-den-mporoume-na-exoume-papa

 

 

MITROPOLITUL LUCA DE ZAPOROJIE: ”POROȘENKO ESTE UN PRIGONITOR CONTEMPORAN AL BISERICII!”

Mitropolitul Luca de Zaporojie:

 „Poroșenko este un prigonitor contemporan al Bisericii”

Legaturi:

Pentru Romfea.gr Korina Santorinaiou

Puternică a fost reacția Mitropolitului Luca de Zaporojie imediat după întoarcerea sa de la Serviciul de Securitate al Ucrainei.

Menționăm că Mitropolitul de Zaporojie este al doilea ierarh al Bisericii Canonice a Ucrainei, care a fost chemat la anchetă de către Guvern.

Mai precis, Mitropolitul Luca a spus că un ofițer de la Serviciul de Securitate i-a telefonat și l-a invitat la biroul lui pentru o depoziție, la care Înaltpreasfințitul a răspuns pozitiv, informând însă că va veni acolo cu avocatul său.

Discuția a fost corectă. M-au întrebat unde călătoresc în străinătate, ce mijloace de transport folosesc, fie că trec pe culoarul obișnuit, fie pe cel special, ca cetățean simplu. Am răspuns că, în calitate de cetățean simplu al Ucrainei, nu am niciun fel de privilegiu, nu am pașaport diplomatic și aștept la rând ca ceilalţi. De asemenea, m-au întrebat dacă m-a abordat cineva în străinătate, ca să-mi ofere ceva sau pentru vreo colaborare de care ar trebui să știe Securitatea. Nu mi-au pus întrebări referitoare la Autocefalie, nici nu mi s-a dat să semnez vreun document” – spune în mesajul său Mitropolitul Luca.

În alt punct, Mitropolitul de Zaporojie a subliniat: „Sunt episcop al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, avându-l drept conducător pe Preafericitul Mitropolit Onufrie. Am depus un jurământ faţă de Mitropolitul Kievului şi Sfântul Sinod. Nu am niciun drept să încalc acest jurământ; dacă o fac, sunt vinovat. Nu mă înspăimântă nici mass-media, care mă transformă într-o ţintă, deoarece pur şi simplu spun adevărul”.

„Astăzi ne cheamă pentru o simplă discuţie. Mâine însă ce se va întâmpla?” – s-a întrebat Mitropolitul de Zaporojie şi Melitopol, ÎPS Luca.

Totodată, Înaltpreasfinţitul a spus că „oamenii care organizează aceasta, şi-au infectat sufletul cu păcatul urii. Din disperarea, mânia şi ura lor încearcă să ne vatăme”.

În încheiere, Mitropolitul Luca a subliniat: „Biserica noastră a arătat unitate, cu 82 de ierarhi declarându-şi sprijinul faţă de regimul existent sub conducerea Mitropolitului Onufrie. Se pare că acest lucru nu i-a plăcut prigonitorului actual al Bisericii, Petro Poroşenko, care încearcă să ne terorizeze”.

traducere www.acvila30.ro ; sursa: romfea.gr

27 nov.: Icoana Maicii Domnului „Abalatsk”

Icoana Maicii Domnului „Abalatsk” 

icoana_maicii_domnului_abalatsk

Icoana Maicii Domnului „Abalatsk” este prăznuită pe 20 iulie și 27 noiembrie.

Icoana Maicii Domnului „Abalatsk” a fost pictată de către Arhidiaconul Matei de la Catedrala din Tobolsk, ca împlinire a promisiunii unui țăran ce era paralitic, pe nume Eftimie.

Continuă să citești 27 nov.: Icoana Maicii Domnului „Abalatsk”

Jean-Claude Larchet: Rugăciunea curată sau neîmpraștiată

Rugăciunea curată sau neîmpraștiată

Fără rugăciune nu se poate vorbi despre o viaţă duhovnicească. Prin ea se întoarce omul către Dumnezeu, şi fără ea nu poate să facă nimic (In 15, 5); prin rugăciune cere el ajutorul lui Dumnezeu, se deschide harului şi se uneşte cu El. Rugăciunea, aşa cum am văzut, este condiţia cu neputinţă de ocolit a lucrării poruncilor, a nimicirii patimilor şi a împlinirii tuturor virtuţilor, şi îndeosebi a iubirii, care duc la unirea cu Dumnezeu.

Pentru toate aceste pricini, şi în special datorită legăturii ei cu iubirea, rugăciunea apare ca cea care îl urcă pe om la cunoaşterea/vederea lui Dumnezeu.

Dar între ele există şi o legătură mai directă. Sfântul Maxim spune că „starea de rugăciune înfăţişează (mintea) lui Dumnezeu însuşi”, statornicind-o în El. Iar Sfântul Grigorie Palama lămureşte astfel: „Părtăşia la virtuţi, prin asemănarea (cu Dumnezeu) pe care o aduce în om, îl face capabil pe acesta să-L primească pe Dumnezeu. Iar primirea Lui se lucrează prin puterea rugăciunii”. Sfântul Părinte mai spune că rugăciunea este cheia cunoaşterii lui Dumnezeu, că ea „aduce această fericită vedere” a lui Dumnezeu. Legătura lor este atât de intimă, încât Părinţii spun că darul cunoaşterii şi al vederii lui Dumnezeu se dă numai adâncului rugăciunii desăvârşite, numită şi „rugăciunea curată”, în care, după cum arată Sfântul Isaac Sirul, „îşi află sfârşitul” toate „felurile şi chipurile rugăciunii”.

Continuă să citești Jean-Claude Larchet: Rugăciunea curată sau neîmpraștiată

25 nov 2018: CUVÂNTUL SANCTITĂȚII SALE BARTOLOMEU I, PATRIARHUL ECUMENIC LA PRIMA LITURGHIE OFICIATĂ ÎN CATEDRALA NAȚIONALĂ

Foto credit: Basilica.ro

Cele ce sunt cu neputință la oameni sunt cu putință la Dumnezeu” (Luca 18, 27)

Preafericirea Voastră, Preafericite și iubit frate Daniel, Patriarh al României, iubiți frați și fii în Domnul,

Consider că acest ultim cuvânt al Domnului nostru Iisus Hristos din pericopa evanghelică de astăzi caracterizează lucrarea imensă pe care V-ați asumat-o, ați împlinit-o și astăzi ați desăvârșit-o prin slujba de sfințire.

„Cele ce sunt cu neputință la oameni sunt cu putință la Dumnezeu”.

Visul de peste un veac, înalta aspirație pe care a nutrit-o, îndeobște, întregul popor român binecredincios, arzătoarea năzuință a regilor de odinioară, Carol I și Ferdinand, a președinților recenți ai țării, precum și a tuturor Întâistătătorilor Bisericii Române din această perioadă, a devenit astăzi realitate palpabilă, concretă și splendidă, spre slava Domnului Dumnezeu-Atotțiitorul, Izbăvitorul sufletelor și a trupurilor noastre!

De altfel, nenumărate dificultăți insurmontabile, care s-au întrețesut cu zbuciumul furtunos al istoriei și cu multe alte evenimente primejdioase prin care a trecut Neamul Românesc, în secolul al XX-lea, de curând apus, nu au permis să se împlinească mai devreme această sfântă făgăduință și acest legământ sfânt făcut lui Dumnezeu.

Este adevărat că, în cursul anumitor etape ale strădaniilor neobosite depuse pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, s-a creat impresia că ridicarea acesteia este imposibilă.

Știm bine că vrăjmașul mântuirii noastre se gândește cu vicleșug la biruințele pe care Biserica și fiii ei credincioși le obțin împotriva lui, în sfinte locașuri de închinare, prin comuniunea euharistică la Sfânta Liturghie, prin celelalte Sfinte Taine ale reînnoirii și creșterii duhovnicești, ale tămăduirii credincioșilor, prin propovăduirea Evangheliei și prin pogorârea și lucrarea Dumnezeiescului Har. Continuă să citești 25 nov 2018: CUVÂNTUL SANCTITĂȚII SALE BARTOLOMEU I, PATRIARHUL ECUMENIC LA PRIMA LITURGHIE OFICIATĂ ÎN CATEDRALA NAȚIONALĂ

ACTUL DE SFINȚIRE AL CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI

Act de sfințire

Cu vrerea Tatălui, cu lucrarea Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, în anul Centenar 2018, a fost sfințit Altarul Catedralei Mântuirii Neamului sau Catedrala Națională, cu hramurile Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) și Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României.

Necesitatea construirii unei Catedrale Naționale în Bucureşti s-a resimțit mai ales după Războiul de Independență din 1877-1878. Iar după proclamarea României ca Regat, în anul 1881, Regele Carol I al României a înaintat Camerei Legislative, în anul 1884, un proiect de lege privind construirea unei Catedrale creştin-ortodoxe în București.

Deși, inițial, Parlamentul a prevăzut pentru construirea acestui lăcaș de cult 5% din bugetul ţării, acest fond nu s-a mai realizat, fapt pentru care în anul 1900 s-a organizat o subscripție publică pentru colectarea de fonduri, demers întrerupt de izbucnirea Primului Război Mondial (1914-1918).

După Marea Unire din 1918, necesitatea înălțării unei Catedrale în Capitala ţării, ca recunoştinţă adusă lui Dumnezeu pentru înfăptuirea României întregite, a fost susținută atât de Mitropolitul primat Miron Cristea, cât și de Regele Ferdinand (1920). Astfel, după înființarea Patriarhiei Române în anul 1925, s-au purtat numeroase discuții cu privire la amplasamentul viitoarei catedrale și au fost propuse mai multe proiecte arhitecturale. Continuă să citești ACTUL DE SFINȚIRE AL CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI

LIVE: SLUJBA DE SFINȚIRE A CATEDRALEI NAȚIONALE & PRIMA SFÂNTĂ LITURGHIE OFICIATĂ ÎN CATEDRALA NAȚIONALĂ

Eveniment istoric: Prima Sfânta Liturghie de la Catedrala Națională

***

Eveniment istoric: Patriarhul Ecumenic şi Patriarhul României au sfinţit Catedrala Mântuirii Neamului

Foto credit: Basilica.ro

Sf. Ecaterina – exemplu pentru mărturisirea prin viaţă şi martiriul credinţei în Hristos

La Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina,  25 noiembrie 

Cuvânt al Înaltpreasfinţitului Pantelimon,
Mitropolit de Antinoe
(Patriarhia Alexandriei şi a toată Africa)

Hagia-Katerina-Full

Între datoriilor noastre de ucenici ai Întâiului Martir şi Arhipăstor Hristos este şi mărturisirea prin viaţă şi martiriul credinţei noastre în Hristos. Domnul nostru Iisus Hristos a confirmat aceasta prin următoarele cuvinte: Dacă lumea vă prigoneşte, dacă vă aruncă în temniţă, dacă vă supune la înfricoşătoare şi groaznice chinuri, ca să vă lepădaţi de numele Meu, atunci să ştiţi că mai înainte de a vă prigoni pe voi, M-a prigonit mai înainte de toţi pe Mine.
Domnul îi cheamă pe toţi cei care vor să-L urmeze să păşească pe calea cea strâmtă şi cu necazuri, care, în ciuda greutăţilor şi contradicţiilor ei, duce la viaţa veşnică şi în Împărăţia Cerească a lui Dumnezeu.
Lumea şi în mod deosebit omul lumesc, omul păcatului, cel care rămâne nepocăit în faţa dumnezeieştii chemări la pocăinţă şi la mântuire, este vrăjmaş faţă de Dumnezeu, faţă de Biserica Lui şi faţă de acei creştini binecinstitori care se luptă în viaţa lor de zi cu zi să trăiască voia lui Dumnezeu. Lumea păcatului îi iubeşte doar pe acei oameni care sunt asemănători ei.Pe omul moral, virtuos şi sfânt îl respinge şi îl urăşte, pentru că viaţa sfinţilor este o mustrare foarte înţepătoare pentru ei. Din acest motiv sfinţitul psalmist îl prezintă foarte semnificativ pe păcătos că se adună cu alţi oameni fără de lege şi le propune să ridice de pe faţa pământului pe cel drept, să-l îngroape în cele mai dinăuntru ale pământului până ce-l va şterge din amintirea oamenilor. Continuă să citești Sf. Ecaterina – exemplu pentru mărturisirea prin viaţă şi martiriul credinţei în Hristos

ACASĂ LA SFÂNTA ÎNŢELEPCIUNII

Acasă la Sfânta înţelepciunii

acasa-la-sfanta-intelepciunii

Mănăstirea Sfintei Ecaterina este fără nici o îndoială cea mai izolată aşezare monahală din lume, fiind situată în peninsula Sinai, în mijlocul deşertului, la aproximativ 350 km de graniţa cu Israel şi aproape 600 km de Cairo. „24 de mii de mile de nimic” a fost adesea descrierea peninsulei. Deşi aparent uitat de lume, acest punct geografic adăposteşte una dintre cele mai maiestuoase comori ale Ortodoxiei.

Zidurile mănăstirii se ridică solemn între munţii ce o înconjoară. E o privelişte de vis. Şi, deşi par mărunte, comparativ cu măreţia rocilor ciudat aruncate până spre înaltul cerului, zidurile cetăţii Sfintei Ecaterina domină desăvârşit tabloul, întregindu-i armonia. Continuă să citești ACASĂ LA SFÂNTA ÎNŢELEPCIUNII

Icoana Maicii Domnului Odighitria de la Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai, Egipt

Icoana Maicii Domnului Odighitria de la Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai, Egipt

Icoana Maicii Domnului Odighitria din Man Sf Ectarerina din Sinai sec XIII 1.1

Există multe icoane răspândite în întreaga lume despre ale căror istorie și minuni s-a scris mai mult în inimile oamenilor celor ce s-au închinat cu credință dinaintea lor și au primit tămăduire. Astfel, aceste icoane au străjuit smerit și continuă a străjui lumea cu harul lor, umplându-o pe dânsa de daruri, tămăduiri, liniște și povățuire.

Această icoană a Maicii Domnului Odighitria sau Îndrumătoarea a fost zugrăvită în veacul al XIII-lea și se află în Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai, Egipt.

+ * + * +

Nu este, Fecioară, nu este să alerge cineva la acoperământul tău și să nu dobândească multele tale mile, pentru aceea și eu te rog să dobândesc apărarea ta. Continuă să citești Icoana Maicii Domnului Odighitria de la Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai, Egipt

Rugăciunea în timpul postului

Rugăciunea în timpul postului

În special acum când ne aflăm într-o perioadă mai accentuată de pregătire este mai ușor să ne formăm deprinderi duhovnicești care să ne însoțească atât în timpul postului cât și în afara lui. Astfel este foarte important să se creeze, chiar și în singurătatea și intimitatea fiecăruia, o asemănare cu atmosfera de rugăciune din biserică, o liturghie după liturghie.Cum se poate face aceasta? Iată câteva sfaturi scurte de la Pr. Sergei Chetverikoff (†1947):

În primul rând, prin alegerea unui colț de rugăciune liniștit. Acasă, poate deasupra patului, agățați două sau trei icoane și o candelă înaintea lor. Apoi, este vital să stabilim un program permanent de rugăciune acasă. Stabiliți o vreme de rugăciune: seara, dimineața și în timpul zilei. Programul de rugăciune să nu fie prea lung, așa încât să nu devină prea obositor din pricina noutății acestei experiențe. Răstimpul oferit rugăciunii trebuie întotdeauna să fie tratat cu frică, efort și atenție. Pe lângă rugăciunea personală este nevoie și de unele elemente externe: statul în picioare, metaniile, îngenunchiatul, însemnarea cu semnul Sfintei Cruci, citirea rugăciunilor. Cu cât mai des se va ruga cineva astfel, cu atât mai bine. Este bine să ne obișnuim cu rugăciunea, întrucât la început, sufletul este imediat aprins de dorul rugăciunii. Continuă să citești Rugăciunea în timpul postului

A PRIVI ÎN OGLINDA RESPECTULUI

respect1

În câte feluri şi chipuri nu au încercat părinţii noştri să ne explice şi să sădească în noi sentimentul de respect şi bun-simţ? Şi de câte ori nu am rămas reci la aceste învăţături, crezând că mai bine ne descurcăm cu tupeul decât cu sfaturile „alea îmbătrânite”? Chiar se dezvoltă şi ni se recomandă ideea că în ziua de astăzi trebuie să fii îndrăzneţ, că altfel te calcă alţii în picioare. Oare nu se ajunge de la îndrăzneală la obrăznicie, lăsând de fapt cu mult în urmă bunul-simţ? 

Nu avem nevoie de o definiţie a ceea ce înseamnă respect, fiind un sentiment cu care creştem de mici şi pe care îl simţim ca făcând parte din personalitatea noastră. Cu siguranţă, mulţi ne amintim de sfaturile părinţilor care ne spuneau cum să ne comportăm când vine cineva în vizită, cum să dăm bineţe celui pe lângă care trecem sau care ne îndemnau să ducem sacoşa prea grea pentru un bătrân. Acum să zicem că nu mai facem aceste lucruri, că sunt trecute, vremurile sunt altele, copiilor nu trebuie să li se îngrădească dezvoltarea personalităţii, suntem liberi să ne exprimăm cum vrem noi. Dreptul la opinie este de necontestat, dar la fel de necontestat este respectul pe care îl datorăm celorlalţi, din simplul motiv că trăim sub acelaşi „acoperiş” – în aceeaşi societate. 

Săraci în respect şi bun-simţ 

De la a trece cu vederea unele acte de bun-simţ până la a sfida tot ce înseamnă respectul pentru cei din jur şi de ce nu respectul de sine este o realitate greu de acceptat. Nu mai spune nimeni nimic dacă nu îl ajuţi pe celălalt cu un scaun oferit într-o sală de aşteptare, dar când în loc de bună ziua celui pe lângă care treci îi oferi o replică de genul „Ce nu te mişti mai repede, că poate unii se grăbesc”, şi apoi o îmbrânceală aşa ca din greşeală – aceasta este o faptă care trece din registrul ignorării celorlalţi în sfera lipsei de bun-simţ. Aceste realităţi nu au cum să nu fie catalogate ca acte de încălcare a valorilor normale şi de bază pe care trebuie să le promoveze o societate în care fiecare este dator să-l respecte pe celălalt. 

Respectul oferit celorlalţi, condiţionat de respectul de sine  Continuă să citești A PRIVI ÎN OGLINDA RESPECTULUI

Cuvinte din înțelepciunea sfinților

Cuvinte din înțelepciunea sfinților

De se va întâmpla o bucurie, să presupunem că mâhnirea nu e departe de noi; iar dacă a sosit necazul, să aşteptăm bucuria. Să luăm pildă de la cei ce înoată pe mare. Când asupra lor se ridică un vânt puternic şi e furtună, ei nu-şi pierd nădejdea în mântuirea lor, ci se împotrivesc valurilor, aşteptând o vreme liniştită. Iar când vine liniştea, ei aşteaptă furtuna; şi de aceea sunt întotdeauna veghetori, pentru ca vântul ce se ridică pe neaşteptate să nu-i prindă nepregătiţi şi să nu-i arunce în mare. Sfântul Efrem Sirul

Oare meşterul care face lucruri de aur, aruncând preţiosul metal în foc, îl uită acolo? Nu, el îl păzeşte şi îl preţuieşte foarte mult. El stă în aşteptare la gura cuptorului, observă cu băgare de seamă metalul şi, de îndată ce vede că chipul său se răsfrânge în aurul topit, el trage încheierea că treaba este terminată şi stinge focul. Aşa întocmai şi Mântuitorul veghează asupra cuptorului nenorocirii, în care creştinii trebuie să fie curăţaţi, neîngăduind nici cea mai mică suferinţă de prisos şi aşteptând numai ca chipul Lui să se răsfrângă în inimile lor. Şi copiii Lui ies de acolo ca aurul curăţit de şapte ori. Sfântul Filaret, Mitropolitul Moscovei

Nimic nu apleacă sufletul atât de mult spre iubirea de înţelepciune ca necazul. Sfântul Ioan Gură de Aur

Continuă să citești Cuvinte din înțelepciunea sfinților