FOSTUL MITROPOLIT SIMEON DE VINIȚA CERE REABILITAREA

binitsas pr simeon

Fostul Mitropolit de Viniţa cere să fie readus în eparhia lui

Duminică, 30 decembrie 2018

Pentru Romfea.gr: Korina Santoriniou

O întoarcere de 180 de grade pare să facă fostul Mitropolit de Viniţa, ÎPS Simeon, care a fost destituit de către Biserica Ucraineană pentru participarea sa la „Sinodul Unionist”.

Potrivit informaţiilor, Mitropolitul Simeon adresează o cerere în scris Mitropolitului Kievului şi al întregii Ucraine, PF Onufrie, şi cere repunerea sa în drepturi.

De asemenea, fostul Mitropolit de Viniţa, pe care nu l-a urmat aproape niciuna din bisericile eparhiei lui, s-a adresat Tribunalului Local şi cere să fie desemnat din nou conducător al Mitropoliei.

Dar potrivit consilierului juridic al Bisericii Ucrainei, Alexandr Bakov, Mitropolitul Simeon a părăsit Biserica Ucrainei de bună voie şi Sfântul Sinod a luat măsuri imediate pentru acţiunile sale necanonice.

„Tribunalele nu pot să intervină în hotărârile bisericeşti…” – a subliniat în acest sens consilierul juridic.

Menţionăm că fostul Mitropolit Simeon de Viniţa cere de asemenea justiţiei să-i interzică noului Arhiepiscop Varsanufie de Viniţa să-şi  preia îndatoririle sale de conducător al eparhiei.

În sfârşit, fostul Mitropolit de Viniţa, într-un interviu recent al său, a susţinut că întotdeauna a fost pentru autocefalie, dar autocefalia să fie acordată de Moscova.

Traducere: https://acvila30.ro/ ; sursa: romfea.gr
Copyright
Această traducere ne aparţine şi este protejată de Legea Drepturilor de Autor, legea nr. 8/1996. Ea poate fi citată parţial [fragmentar] pe alte bloguri sau site-uri cu precizarea sursei sau link către pagina de unde provine [ https://acvila30.ro ], dar nu poate fi preluată de mass-media fără un acord scris.
Nu aveţi voie să copiaţi această traducere fără voia sau ştirea https://acvila30.ro.
Dacă aveţi nevoie sau vreţi să folosiţi în scopuri proprii această traducere, vă rugăm să ne contactaţi şi vom stabili atunci condiţiile.

Legături: 

Pr. Cleopa Ilie: PREDICĂ LA TĂIEREA-ÎMPREJUR A MÂNTUITORULUI HRISTOS

PREDICĂ LA TĂIEREA-ÎMPREJUR A MÂNTUITORULUI HRISTOS

 

Legături:

 

Din “Predici la Sărbătorile de peste an” Editura Christiana  2001

Părinţilor, fraţilor şi iubiţi credincioşi, Astăzi, Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare, Biserica Răsăritului, prăznuieşte Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ca şi pe Marele Vasile, adică pe Sfântul Vasile cel Mare. În predica ce urmează vom vorbi puţin despre acest prea luminat praznic al Tăierii-împrejur, dar şi despre viaţa şi minunile Marelui Vasile. Mai întâi, să ştiţi că, înainte cu 2406 ani de venirea Domnului nostru Iisus Hristos, a trăit un patriarh prea fericit, ales de Dumnezeu, Avraam, din a cărui seminţie, după credinţă, ne tragem toate popoarele pământului. Nu numai poporul evreiesc, ci toate popoarele, după credinţă. Căci zice Sfânta Scriptură: „Şi a crezut Avraam lui Dumnezeu şi i-a socotit lui întru dreptate” (Facerea 15, 6). Deci toţi care cred în Dumnezeu se numesc “fiii lui Avraam” după credinţă, nu după trup, cum este poporul evreu. Dumnezeu a dat poruncă acestui patriarh ca toţi copiii care se vor naşte de parte bărbătească să fie tăiaţi împrejur la marginea trupului lor, ca semn de legătură veşnică între seminţia lui şi Dumnezeu, Ziditorul său. Iar marele apostol Pavel zice: „Toate cele mai înainte de lege şi cele din legea veche au fost umbra celor viitoare”. Avraam trăieşte înainte de legea veche cu 430 de ani. Continuă să citești Pr. Cleopa Ilie: PREDICĂ LA TĂIEREA-ÎMPREJUR A MÂNTUITORULUI HRISTOS

Preafericitul Părinte Onufrie, Mitropolitul Kievului și al Întregii Ucraine: Patriarhia Ecumenică participă la lupta împotriva Bisericii Ucrainei

onoufrios14

 Preafericitul Părinte Onufrie, Mitropolitul Kievului și al Întregii Ucraine:

Patriarhia Ecumenică participă la lupta împotriva Bisericii Ucrainei

 

Duminică, 30 decembrie 2018

Despre o pagină neagră în istoria Bisericii Ucrainei a vorbit Mitropolitul Onufrie, comentând deciziile recente ale Patriarhiei Ecumenice în Ucraina.

„Este simbolic faptul că anul acesta se împlinesc 100 de ani de la persecuţia clericilor şi mirenilor Bisericii noastre din partea puterii atee. Se pare că aceşti ani sângeroşi de istorie nu se vor repeta pe pământul nostru. Totuşi, vrăjmașul mântuirii oamenilor vine de fiecare dată sub noi forme împotriva Bisericii lui Hristos” – a spus Mitropolitul Onufrie în timpul sinaxei clericilor şi mirenilor.

De asemenea, Preafericitul Părinte Onufrie a subliniat că „trăim sub ameninţarea adoptării de către Parlamentul Ucrainean a unor legi anticreştine, care au drept scop distrugerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Biserica poporului ucrainean cu o istorie de peste 1000 de ani”.

„Este încă și mai dureros pentru noi, ortodocşii, că lupta împotriva Bisericii noastre se desfăşoară cu ajutorul Patriarhiei Ecumenice – care sunt fraţii noştri ortodocşi după credinţă” – a adăugat Mitropolitul Onufrie. 

Traducere: https://acvila30.ro/ ; sursa: romfea.gr
Copyright
Această traducere ne aparţine şi este protejată de Legea Drepturilor de Autor, legea nr. 8/1996. Ea poate fi citată parţial [fragmentar] pe alte bloguri sau site-uri cu precizarea sursei sau link către pagina de unde provine [ https://acvila30.ro ], dar nu poate fi preluată de mass-media fără un acord scris.
Nu aveţi voie să copiaţi această traducere fără voia sau ştirea https://acvila30.ro.
Dacă aveţi nevoie sau vreţi să folosiţi în scopuri proprii această traducere, vă rugăm să ne contactaţi şi vom stabili atunci condiţiile.

Legături: 

Vladimir Putin: „Principalele mobiluri ale lui Bartolomeu sunt banii”

Vladimir Putin: „Principalele mobiluri ale lui Bartolomeu sunt banii”

Joi, 20 decembrie 2018

„Ceea ce se întâmplă astăzi în Ortodoxia din Ucraina este de neînţeles” – a declarat Președintele Rusiei, dl. Vladimir Putin, cu puțin timp înainte în conferința sa de presă anuală.

Președintele Rusiei, întrebat fiind de situația din Ucraina, a subliniat: „Aici este o intervenție directă în Biserică și în viața bisericească. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată, nici măcar în zilele Uniunii Sovietice. Din păcate, se întâmplă astăzi în Ucraina! Constantinopolul a creat o comunitate bisericească unită”.

„Nu au nicio legătură cu religia și libertatea religioasă. Motivele sunt clar politice”, a adăugat Președintele Rusiei.

Potrivit Președintelui Putin, Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei este absolut independentă, existând doar o legătură duhovnicească  între Bisericile Rusiei și Ucrainei.

Referindu-se la motivele acordării autocefaliei unei Biserici Ucrainene, Președintele Rusiei a apreciat că „banii au constituit cheia deciziei lui Bartolomeu de a susține autocefalia în Ucraina”. 

De asemenea, potrivit liderului rus, în toată această situație este o încălcare gravă a libertăților religioase.

 „Ceea ce mă neliniștește mai mult este reîmpărțirea averii care a început, care însă poate fi sângeroasă. Îmi pare rău de oamenii care îşi apără interesele, pentru că sunt cu desăvârşire lipsiţi de apărare” – a încheiat Preşedintele Putin.

Traducere: www.acvila30.ro, sursa: romfea.gr 

Copyright
Această traducere ne aparţine şi este protejată de Legea Drepturilor de Autor, legea nr. 8/1996. Ea poate fi citată parţial [fragmentar] pe alte bloguri sau site-uri cu precizarea sursei sau link către pagina de unde provine [ https://acvila30.ro ], dar nu poate fi preluată de mass-media fără un acord scris.
Nu aveţi voie să copiaţi această traducere fără voia sau ştirea https://acvila30.ro.
Dacă aveţi nevoie sau vreţi să folosiţi în scopuri proprii această traducere, vă rugăm să ne contactaţi şi vom stabili atunci condiţiile.

Legături: 

PĂRINTELE ARHIMANDRIT EPIFANIE THEODOROPOULOS (27 decembrie 2018 – 88 ani de la naştere)

Pr-Epifanie-Theodoropoulos-04-e1386671870193

Părintele Arhimandrit Epifanie Teodoropulos (1930 – 1989)

ORNAM1

Părintele Epifanie Teodoropulos este unul dintre cei mai mari părinţi duhovniceşti ai secolului nostru, din Grecia. Fericitul Stareţ – numit din botez Eteoclis – s-a născut la data de 27 decembrie 1930, la Burnazi, în Mesinia, şi a fost primul născut al lui Ioan şi Gheorghia Teodoropulos. Şcoala pri­mară şi gimnaziul le-a făcut în Kalamata.

Continuă să citești PĂRINTELE ARHIMANDRIT EPIFANIE THEODOROPOULOS (27 decembrie 2018 – 88 ani de la naştere)

Despre prăznuirea Crăciunului – ieri și azi

Nu mai e mult si sarbatorim Nasterea Domnului sau Craciunul. Multi vor fi plecati. Unde? La schi, in locuri unde sa doarma cat mai mult sau sa se indestuleze cu sarmale, fripturi, cu multe bucate de porc. Sarbatoarea trece doar prin trup.

Cei care raman acasa, nu vor sa rateze concertele, concursurile, premiile ce se acorda in aceasta perioada. Si asa se face ca putini din acesti oameni mai traiesc minunea nasterii tainice a Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria. Continuă să citești Despre prăznuirea Crăciunului – ieri și azi

Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei (2018): „Nașterea lui Hristos – sensul vieții noastre”

Imagini pentru ips teofan pastorala nasterea domnului 2018

† TEOFAN

PRIN HARUL LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL IAŞILOR ŞI MITROPOLIT AL MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI

Iubiţilor preoţi din parohii, cuvioşilor vieţuitori ai sfintelor mănăstiri şi drept-credinciosului popor al lui Dumnezeu din Arhiepiscopia Iaşilor:

har, bucurie, iertare şi ajutor de la Dumnezeu Cel în Treime preaslăvit – Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt

Iubiți frați preoți,

Cinstit cin monahal,

Drept-măritori creștini,

Cu multă bucurie duhovnicească și cu nădejde în mila și ajutorul lui Dumnezeu, mă adresez vouă în această sfântă zi de sărbătoare. Este praznicul cel mare al Nașterii lui Hristos. Cu frică și cu cutremur, cu credință și cu dragoste, ne așezăm în fața tainei celei adânci și înălțătoare a Întrupării Fiului lui Dumnezeu. Suntem ajutați în demersul nostru de cuvintele Dumnezeieştii Scripturi, ale Sfinților Părinți şi de cântările Bisericii înălțate către Cer și către inima noastră în aceste zile. Colindele și atmosfera de sărbătoare creează starea lăuntrică adecvată apropierii de Dumnezeu. Suntem în aceste zile de sărbătoare mai deschiși spre cugetare asupra sensului vieții noastre și al celor apropiați nouă, asupra rostului Bisericii și al lumii.

Constatăm în noi şi în viața semenilor noştri o sete de iubire și iertare, o foame mare după adevăr și dreptate. În unii oameni, această stare de sete și de foame este trăită adânc și dureros. Alții o conștientizează mai puțin. Toți însă caută răspuns, chiar dacă în forme și cu intensități diferite. Continuă să citești Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei (2018): „Nașterea lui Hristos – sensul vieții noastre”

Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a ÎPS Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului (2018): „Peștera devine palat pentru Împăratul Hristos”

„Peștera devine palat pentru Împăratul Hristos”

„Acesta este Dumnezeul nostru (…), pe pământ S-a arătat și cu oamenii împreună a locuit.”

(Baruh 3, 36-38)

Iubiţi fraţi și surori în Domnul,

Purtați fiind pe aripile colindelor noastre românești, am ajuns azi la Betleem. Și acolo, într-o peșteră, Îl vedem stând pe tron pe Fiul lui Dumnezeu. Ieslea a fost cel mai strălucitor tron de pe pământ, pe care a șezut Fiul lui Dumnezeu. Hristos a venit aici, pe pământ, să-Și ia înapoi Împă­răția pe care Satan încerca de mii de ani să o stăpânească.

Oare în univers nu mai erau atâtea planete cu stânci aspre, așa cum, în mare parte, era Țara lui Israel?! De ce pământul?! Pentru că aici era comoara lui Dumnezeu: omul.

Hristos a venit să-l caute pe om până în adâncul pământului, dar Îl vom vedea pe Fiul lui Dumnezeu coborând și până în adâncul iadului să-l ridice pe Adam.

Ce comoară scumpă este omul! Tatăl îl răscumpără pe om prin Jertfa Fiului Său: „Căci Dumnezeu așa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică” (Ioan 3, 16). Înlăcrimatul Dumnezeu Își trimite Fiul în univers să-I găsească neprețuita comoară pierdută. Și unde o caută Fiul lui Dumnezeu?! Într-o peșteră, în întuneric. Acolo l-a găsit pe om. Așa cum vântul nu are tihnă, tot așa nici omul nu va avea tihnă până nu se întoarce la Dumnezeu. Continuă să citești Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a ÎPS Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului (2018): „Peștera devine palat pentru Împăratul Hristos”

Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a PS Sofronie, Episcopul Oradiei (2018): Nimeni, niciodată, la Crăciun, să nu rămână singur!

Imagini pentru PS Sofronie, Episcopul Oradiei

Nimeni, niciodată, la Crăciun, să nu rămână singur!

Sărbătoarea Crăciunului, praznicul împărătesc al Nașterii Domnului, ne prilejuiește tuturor, întotdeauna, an de an, bucuria serbării împreună, a comuniunii, a dragostei, în atmosfera de taină, de vis, netrecătoare, a resorturilor celor mai profunde ale umanității noastre, cu încărcătura duhovnicească de neuitat a amintirilor, \trăirilor, experiențelor unice alcătuitoare ale structurii noastre celei mai profunde,  mai intime, mai încărcate de unicitate, de prospețime spirituală, de omenie.

Serbarea Nașterii lui Hristos are o sem­nificație inegalabilă în sufletul oricărui creștin, în etosul oricărei comu­nități revendicate de la Domnul și Dumnezeul nostru, Fiul lui Dumnezeu Care S-a întrupat din Fecioara Maria. Iar poporul nostru, creștin dintru începuturi, nu face excepție. Puterea semnului venirii în lume a Cuvântului lui Dumnezeu, Logosul, stă în împreună-prăznuirea, cu bucurie și veselie, a evenimentului cosmic ce s-a petrecut odinioară. Miraculoasa naș­tere este și rămâne un reper universal, omagiat anual în splendoarea comuniunii și familiarității întregii creații. Continuă să citești Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a PS Sofronie, Episcopul Oradiei (2018): Nimeni, niciodată, la Crăciun, să nu rămână singur!

Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a ÎPS Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei (2018): Crăciunul, sărbătoarea bucuriei senine

Imagini pentru ÎPS Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei

Crăciunul, sărbătoarea bucuriei senine

După căderea în păcat și după alungarea din Rai a strămoșilor noștri Adam și Eva, lumea căzută „stătea în întuneric și în umbra morții” (Mt. 4, 16). Omul se simţea părăsit de Creatorul său şi era trist şi însingurat. Acestei suferinţe cumplite – consecinţă a îndepărtării omului de Părintele său – îi pune capăt Fiul lui Dumnezeu, Care S-a întrupat şi S-a născut printre muritori, ca să ne izbăvească de păcatul strămoşesc şi să ne ofere „bucuria mântuirii” (Ps. 50, 13).

Un înger s-a arătat atunci păstorilor din Betleem, zicându-le: „Vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul; că în cetatea lui David vi S-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul” (Lc. 2, 10-11). De atunci, noi avem un motiv consistent de bucurie, drept pentru care şi Sfântul Ioan Gură de Aur îndeamnă: „Dumnezeu pe pământ S-a arătat în trup şi cu oamenii a petrecut. Să ne bucurăm dar şi să ne veselim, iubiţilor!”. Continuă să citești Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a ÎPS Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei (2018): Crăciunul, sărbătoarea bucuriei senine

Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a PS Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților (2018): Iarăşi ne cercetează Hristos

IARĂŞI NE CERCETEAZĂ HRISTOS

† S E B A S T I A N

Episcopul Slatinei şi Romanaţilor,

clerului şi credincioşilor din ţinuturile Oltului şi Romanaţilor

 

Preacuvioşi şi preacucernici părinţi,

Preacuvioase maici şi iubiţi credincioşi,

O legendă ne spune că Moş Crăciun era stăpânul casei unde au poposit într-o seară de iarnă Maica Domnului şi bătrânul Iosif, aflaţi în călătorie, pentru a cere adăpost. Bătrânul Crăciun, nefiind defel o gazdă primitoare, nu i-a primit pe călători în casă, ci în grajd, împreună cu animalele. Aici i-a venit sorocul Maicii Preasfinte şi L-a născut pe Domnul Iisus, Mântuitorul lumii, pe Care L-a luminat în chip miraculos steaua, Căruia I s-au închinat păstorii, iar magii de la răsărit I-au adus daruri.

Ei bine, când a realizat bătrânul Crăciun Cine este Cel ce S-a născut în sălaşul său, se spune că s-a căit atât de mult încât s-a legat cu legământ ca, în fiecare an, când se va sărbători Naşterea Domnului, să cutreiere lumea în lung şi în lat oferind daruri celor mici, doar-doar i se va ierta lipsa sa de generozitate faţă de Pruncul Iisus. Aşa se face că de atunci moşul colindă lumea în pragul sfintelor sărbători de iarnă şi se achită de această promisiune, aducând bucurie în sufletele celor pe care îi încântă cu felurite daruri. Continuă să citești Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a PS Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților (2018): Iarăşi ne cercetează Hristos

Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a PS Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei (2018): Iisus Hristos – Lumina lumii

nd1_1
Iisus Hristos – Lumina lumii

Aceste cuvinte au fost spuse de Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan, care, inspirat de Dumnezeu, ne-a lăsat în scris, pe lângă Evanghelia care îi poartă numele, trei epistole soborniceşti şi Apocalipsa, carte aşezată la sfârşitul Noului Testament. Cuvântul sau Logosul, cum se spune în limba greacă, Care „lumi­nează pe tot omul ce vine în lume” (Ioan 1, 9), este Pruncul Iisus Hristos, Cel născut în peştera din Betleem.

Cuvântul, Fiul lui Dumnezeu, Care a participat la creaţie, Logosul, vine ca Mesia, ca Răscumpărător, ca să ridice blestemul datorat păcatului neascultării, săvârşit în Rai de Adam şi Eva, protopărinţii neamului omenesc. Prin naşterea din Fecioara Maria, care fusese adumbrită de la Duhul Sfânt, Fiul lui Dumnezeu, Unul din Treime, acceptă să ia asupra Sa păcatele oamenilor şi aduce răscumpărarea, împăcarea cu Dumnezeu. De aceea spunea Sfântul Ioan Evanghelistul, numit şi Teologul: „Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr” (Ioan 1, 14). Continuă să citești Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a PS Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei (2018): Iisus Hristos – Lumina lumii

Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a PS Lucian, Episcopul Caransebeșului (2018): Nașterea lui Hristos – praznicul unității de credință

Nașterea lui Hristos – praznicul unității de credință

Scrisoarea pastorală a Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, adresată preacuviosului cin monahal, preacucernicului cler şi credincioșilor din cuprinsul eparhiei cu ocazia sărbătorii Naşterii Domnului, Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Dacă praznicul Învierii lui Hristos este sensul vieții și al unității noastre de credință și de mărturisire, concretizat în jurul Sfântului Potir, atunci cu siguranță sărbătoarea Nașterii lui Hristos este și va rămâne praznicul unității de credință pentru toți credincioșii, în general, și, în mod special, pentru fiecare familie de creștini autentici care pot vedea în icoana Nașterii Pruncului Divin reprezentarea familiei binecuvântate de Dumnezeu. La acest mărit praznic, familia se reunește mai întâi la Sfânta Liturghie, împăr­tășindu-se cu Trupul și Sângele Domnului Hristos și mai apoi acasă, căutând fiecare să placă aproapelui său, la ce este bine spre zidire (Romani 15, 2). La Nașterea Domnului nu putem merge în altă parte și nu putem fi oriunde, întrucât credinciosul practicant, conștient și conștiin­cios, trebuie să meargă la Sfânta Biserică – Noul Betleem, căci fiecare biserică ortodoxă are un loc special în Altar, care se numește proscomidiar și care simbolizează peștera unde S-a născut Mântuitorul Hristos. Credinciosul activ la praznicul Crăciunului, în unitate de credință cu ceilalți credincioși prezenți, participă la toate slujbele Bisericii, se cuminecă cu Sfintele Taine și continuă bucuria comuniunii în familie cu cei dragi, cultivând astfel în mod deplin roadele Duhului Sfânt, arătând lumii întregi că cei ce sunt ai lui Hristos Iisus și-au răstignit trupul împreună cu patimile și cu poftele Lui și dacă trăim în Duhul, în Duhul trebuie să și umblăm (Galateni 5, 24-25). Continuă să citești Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a PS Lucian, Episcopul Caransebeșului (2018): Nașterea lui Hristos – praznicul unității de credință

Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei (2018): Întruparea Fiului lui Dumnezeu este singura nădejde posibilă

Întruparea Fiului lui Dumnezeu este singura nădejde posibilă

Din nou sărbătoarea Crăciunului atinge inimile noastre cu o frumuseţe negrăită. Iarăşi ne copleşeşte bucuria colindelor şi ne înduioşează faptul că Dumnezeu Se face Prunc pentru ca noi să credem în El şi să-L iubim. El Se face Prunc şi Se pune cu încredere în braţele noastre, spunându-ne: „Ştiu că strălucirea şi măreţia Mea te înspăimântă. Ei bine, pentru ca să nu te înfricoşezi, Eu vin deci la tine ca Prunc, pentru ca tu să poţi să Mă primeşti şi să Mă iubeşti”.

Crăciunul este deci sărbătoarea care ne îndeamnă să cugetăm la taina Înomenirii Fiului lui Dumnezeu, Care a coborât din cerul Său pentru a lua trupul nostru. Dumnezeu S-a întrupat, a devenit om ca noi şi astfel ne-a deschis drumul spre Tatăl ceresc, spre comuniunea deplină cu El în iubire. Sfântul Ioan Evanghelistul stăruie asupra acestui adevăr, spunând: „Cuvântul S-a făcut trup”. Acest lucru, trebuie să recunoaştem, este deosebit de uimitor. Măreţia acestui eveniment ne cutremură şi astăzi, după atâtea secole de viaţă creştină. Fiul lui Dumnezeu, Creatorul lumii, prin Care au fost create toate lucrurile, devine unul dintre noi, lucrând cu mâini omeneşti, gândind cu minte omenească, voind cu voinţă omenească, iubind pe oameni cu inimă omenească. El S-a născut din Preacurata Fecioară Maria, făcându-Se asemenea nouă întru toate, afară de păcat. Mai precis, prin Întrupare, Fiul lui Dumnezeu a parcurs ca om itinerarul vieţuirii pământeşti, intrând în timpul nostru, pentru a ne comunica însăşi viaţa Sa dumnezeiască. El a făcut aceasta nu cu strălucirea unui suveran, Care supune lumea prin puterea Sa, ci în umilinţa unui Prunc, născut dintr-o Fecioară şi culcat în ieslea unei peşteri.

Iubiţi credincioşi şi credincioase, Continuă să citești Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei (2018): Întruparea Fiului lui Dumnezeu este singura nădejde posibilă

Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a PS Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului (2018): „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire”

† I U S T I N,  

Prin milostivirea şi harul lui Dumnezeu,

Episcop ortodox român al Maramureşului şi Sătmarului

Iubitului nostru cler, cinului monahal şi dreptcredinciosului popor al lui Dumnezeu din sfânta Episcopie a Maramureşului şi Sătmarului

Har, bucurie şi pace de la Părintele Ceresc, iar de la noi părintească binecuvântare și îmbrăţişare întru Hristos Domnul și Mântuitorul nostru!

„Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace,
între oameni bunăvoire”
 (Luca 2, 14)

Iubiți părinți, slujitori ai sfintelor altare,

Iubiți credincioși,

Iată-ne, din nou, înveșmântați în haine de sărbătoare și colindând colind străbun pentru a sărbători Crăciunul.

Slăvit să fie Dumnezeu și Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Care a trimis în lume pe Fiul Său din marea Sa iubire și purtare de grijă față de mântuirea neamului omenesc. „Să se nască / și să crească / să ne mântuiască” (colind creștin).

Crăciunul sau Nașterea Domnului este sărbătoarea păcii, bucuriei și unirii omului cu Dumnezeu, cum spune Sfântul Atanasie cel Mare: „Dumnezeu S-a făcut Om ca omul să devină Dumnezeu” (să se îndumnezeiască), să redevină Fiul lui Dumnezeu după har.

Pentru acest atât de mare și prețios dar, lumea creștină și toate neamurile care au crezut în Fiul lui Dumnezeu – Mântuitorul lumii și au primit lumina Evangheliei lui Hristos tresaltă de bucurie și-I aduc prinos de recunoștință Pruncului născut în peștera din Betleemul Iudeii, adresându-I rugăciune în colind de cinstire și prăznuire și transformând pământul, pentru câteva zile, în leagănul lui Dumnezeu, în care să fie legănat, adorat și iubit Fiul Său născut după trup din Fecioara Maria și înfășat cu scutecul celei mai sfinte și unice iubiri, care se cuvine numai Lui, pentru coborârea Sa din Cer la noi și printre noi, păcătoșii, „…pentru noi și pentru a noastră mântuire…” (Simbolul de Credință). Continuă să citești Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a PS Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului (2018): „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire”

Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a IPS Timotei, Arhiepiscopul Aradului (2018): „Răsăritul cel de sus”

Imagine similară

Iubitului cler, cinului monahal şi dreptcredincioşilor creştini,

binecuvântare, bucurie şi pace de la Dumnezeu Tatăl şi

de la Domnul nostru Iisus Hristos

Cinstiţi credincioşi şi credincioase,

În acest an, ca dealtfel şi în cei precedenţi, întâmpinăm Crăciunul în mireasma sărbătorilor, atât a celor obişnuite acestui răstimp, cât şi a celor bisericeşti, într-o frumoasă împletire în farmecul iernii, care dincolo de îngheţul ce vrea să pătrundă şi în sufletele oamenilor, aduce căldura soarelui spiritual. Postul Crăciunului e o vreme de avânt duhovnicesc ce încununează şi sfârşitul unui an, spre sporită râvnă în lucrarea binelui în cel următor. Rugăciunea şi cumpătarea în toate sunt practicate cu zel de bunii credincioşi drept întărire  a comuniunii între ei şi care o cere pe cea cu Dumnezeu. În curgerea zilelor de post sunt statornicite sărbători, ca Intrarea în Biserică a Maicii Domnului,  sau cele ale sfinţilor, între care a celor ce se bucură de o cinstire deosebită din partea poporului dreptcredincios, ca de pildă Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul Bisericii şi Țării noastre, Sfântul Ierarh Nicolae, Sfânta muceniţă Filoteea, toate la un loc întreţinând simţământul de pregătire duhovnicească pentru prăznuire. Astfel, acum câteva zile am luat aminte la târnosirea altarului Catedralei Mântuirii Neamului, de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, împreună cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în zilele următoare primind şi binecuvântarea Preafericitului Părinte Teofil, Patriarhul Ierusalimului, cunoscând că monumentala biserică poartă hramul celui dintâi chemat la apostolat de către Mântuitorul, totodată creştinător al strămoşilor noştri, ceea ce dovedeşte vechimea misiunii apostolice pe pământul ţării noastre. Continuă să citești Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a IPS Timotei, Arhiepiscopul Aradului (2018): „Răsăritul cel de sus”

Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului (2018): „Crăciunul, începutul unei noi ere”

Dumnezeu, în bunătatea Lui nemărginită, ne-a îngăduit să ajungem și în acest an la sărbătoarea Nașterii Domnului și să ne împărtășim din darul pe care Cerul l-a făcut pământului. Postul Crăciunului, cu slujbele sale specifice, cu efortul abstinenței și intensificarea rugăciunii, cu cercetarea conștiinței și mărturisirea păcatelor, cu tradițiile păstrate de veacuri, este mediul duhovnicesc binecuvântat în care ne-am pregătit trupul și sufletul pentru a ne putea împărtăși în mod plenar din lumina acestei mari sărbători a creștinătății. Ce pot fi sfintele sărbători golite de înțelesul lor mistic și reduse la farmecul luminilor care decorează orașele, la cadouri și distracții, la masa îmbelșugată cu produsele culinare specifice, dacă nu o bucurie superficială și trecătoare, tributară cultului imaginii de care suferă omul contemporan?

Crăciunul, adică Nașterea Domnului, este cel mai mare eveniment petrecut de la crearea lumii, care ne vorbește despre coborârea Fiului lui Dumnezeu în umanitatea noastră, pentru ca omenirea să poată astfel să se îndumnezeiască. Este marele mister al lui Dumnezeu, este dragostea Lui pentru creația Sa și piatra de temelie pentru nașterea unei lumi noi, a unui univers care ne deschide perspectiva Împărăției lui Dumnezeu. Continuă să citești Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului (2018): „Crăciunul, începutul unei noi ere”

Pastorala IPS Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului la Praznicul Nașterii Domnului (2018): „Naşterea Domnului – Bucuria Tainei împăcării omenirii cu Dumnezeu”

Imagine similară

Naşterea Domnului – Bucuria Tainei împăcării omenirii cu Dumnezeu

 „Veniţi să ne bucurăm de Domnul, cunoscând taina ce este de faţă. Zidul cel despărţitor acum cade; sabia cea de foc se îndepărtează, heruvimul nu mai păzeşte pomul vieţii, iar eu mă împărtăşesc din dulceaţa din rai, de la care m-am îndepărtat prin neascultare…!”
(Stihiră a Vecerniei Naşterii Domnului)

Iubiţii mei fii duhovniceşti,

Sărbătoarea Naşterii Domnului este un început al praznicelor şi maica tuturor sărbătorilor, după cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur[1]care ne aduce bucuria cea mare a Tainei împăcării noastre cu Dumnezeu. Pentru noi Crăciunul nu este o simplă comemorare sau o aducere-aminte de naşterea Mântuitorului, ci este o participare reală a noastră la acest eveniment din viaţa Domnului nostru Iisus Hristos. Cum putem noi deveni contemporani cu un eveniment petrecut acum 2000 de ani este și aceasta o mare taină. Cântările, colindele, imnografia Bisericii ne introduc în atmosfera de sărbătoare şi prin ele ne alăturăm şi noi îngerilor, magilor şi păstorilor care Îl laudă pe Cel născut în ieslea Betleemului; însă cu adevărat contemporani cu istoria sfântă a mântuirii noastre devenim doar atunci când stăm la masă cu Hristos, la Cina Împărăţiei, atunci când la Sfânta Liturghie ne împărtăşim cu Trupul şi Sângele Lui, în care toate aceste evenimente ale vieţii Lui sunt mereu vii şi actuale şi astfel ajungem să le simţim şi noi atunci când ne apropiem de El cu „frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste”.

Doar astfel putem înţelege de ce bucuria sărbătorii este, an de an, mereu nouă, mereu actuală, aducându-ne pace și binecuvântare în suflete.

În această bucurie cerească înţelegem că toată viaţa Mântuitorului Hristos descoperă Taina Iubirii nesfârșite a Sfintei Treimi pentru noi, oamenii, pentru că Cerul s-a unit cu pământul și noi ne-am împăcat cu Ziditorul nostru şi viaţa lui Dumnezeu a devenit viaţa noastră. „O, câte prilejuri de prăznuire sunt în fiecare din tainele lui Hristos! – taine al căror scop este unul: desăvârşirea şi zidirea mea din nou şi întoarcerea mea la Adam cel dintâi”, exclamă Sfântul Grigorie Teologul[2] în omilia rostită la acest praznic, arătând că această sărbătoare este ziua de naştere a noii umanităţi, deplin unite şi împăcate cu Creatorul ei.

Iubiţi fraţi creştini, Continuă să citești Pastorala IPS Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului la Praznicul Nașterii Domnului (2018): „Naşterea Domnului – Bucuria Tainei împăcării omenirii cu Dumnezeu”

Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a PS Timotei, Episcopul Spaniei şi Portugaliei (2018): Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos – „singurul lucru nou sub soare”

Scrisoare Pastorală pentru Crăciun a Preafericitului Lucian Mureşan

† TIMOTEI

Prin harul lui Dumnezeu, Episcop al Spaniei şi Portugaliei

Către tot clerul şi poporul binecredincios

din Episcopia Spaniei şi Portugaliei

Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, iar din parte-mi, arhiereşti binecuvântări!

„Şi fiind Dumnezeu desăvârşit, se face om desăvârşit şi săvârşeşte cea mai mare noutate din toate noutăţile, singurul lucru nou sub soare, prin care se arată puterea infinită a lui Dumnezeu. Căci ce poate fi mai mare decât ca Dumnezeu să se facă om?”[1]

Preacuvioși și Preacucernici părinți,

Preacuvioase maici și

Iubiți credincioși,

Observăm din viața noastră de zi cu zi, că toate cele ale lumii acesteia sunt supuse timpului și degradării. Toate cele lumești se învechesc și se alterează: alimentele, lucrurile, hainele, casele, satele și orașele. Noutățile pe care le auzim și vedem pe posturile de televiziune, în cadrul buletinelor informative, sau cele pe care le citim din presa scrisă, se învechesc și, după doar câteva zile, nu mai sunt de actualitate și nu mai prezintă interes. Până și omul, datorită păcatului, și-a stricat și continuă să-și piardă frumusețea cea dintâi cu care a fost împodobit de Dumnezeu. Însă, consecință a operei de mântuire săvârșită de Domnul și Mântuitorul Iisus Hristos, omul este iarăși înnoit prin împreuna-lucrare a lui cu harul lui Dumnezeu. Ascultați ce se citește la utrenia Praznicului Nașterii Domnului: „Pe cel căzut pentru neascultare, pe cel făcut după chipul lui Dumnezeu, pe cel ce era cu totul în stricăciune, pe cel lipsit de viața dumnezeiască cea bună, iarăși îl înnoiește, ca un înțelept Ziditor, că S-a preaslăvit!”[2]. Continuă să citești Scrisoare pastorală la Sărbătoarea Nașterii Domnului a PS Timotei, Episcopul Spaniei şi Portugaliei (2018): Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos – „singurul lucru nou sub soare”