SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 14-A A POSTULUI CU ACATISTUL SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA

ACATISTUL SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA, ARHIEPISCOPUL TESALONICULUI

zi de prăznuire – 14 Noiembrie

Facere a monahului Gherasim Micraghiannaitul
ag-grigorios-pal-cmyk-nef

 

După obişnuitul început, se zic:

Condacele şi Icoasele

Condacul 1 :
Luminătorule al dreptei credinţe, sprijinul Bisericii şi învăţătorule, podoaba monahilor, apărătorul cel nebiruit al teologilor, făcătorule de minuni Grigorie, lauda Tesalonicului, propovăduitorule al harului, roagă-te pururea să se mântuiască sufletele noastre.

Pe păstorul Tesalonicului, cel prea vrednic
Şi pe Luminătorul Bisericii cel prealuminat
Să-l lăudăm în cântări dumnezeieşti;
Căci s-a arătat locaş al luminii celei nepătrunse
Şi dăruieşte luminare şi har îmbelşugat
Tuturor celor ce strigă: Bucură-te, Părinte Grigorie!

Icosul 1 :
Înger în lume, văzător al celor de sus, te-ai arătat Grigorie preafericite şi cu viaţa ta cea dumnezeiască te-ai învrednicit de daruri îngereşti; pentru aceea, minunăndu-ne de strălucirea ta, Părinte, strigăm:
Bucură-te, cel prin care lumina dumnezeiască străluceşte;
Bucură-te, cel prin care întunericul a fost alungat;
Bucură-te, pajişte prea bine mirositoare a înţelepciunii;
Bucură-te, părtaş al învăţăturii celei prea bune;
Bucură-te, înălţime neajunsă cu privirea a celor înalte;
Bucură-te, adănc neatins al darurilor duhovniceşti;
Bucură-te, că eşti strălucire a Bisericii;
Bucură-te, că te-ai arătat întărire ortodocşilor;
Bucură-te, al credinţei luminător prea luminat;
Bucură-te, făclie de nepătruns a harului;
Bucură-te, prin care grăitorii de nebunii vor tăcea;
Bucură-te, prin care grăitorii de Dumnezeu se vor bucura;
Bucură-te, Părinte Grigorie! Continuă să citești SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A 14-A A POSTULUI CU ACATISTUL SFÂNTULUI GRIGORIE PALAMA

Sf. Nicolae Velimirovici: Cuvinte de folos pentru a doua săptămână a Postului Mare

Sf. Nicolae Velimirovici: Cuvinte de folos pentru a doua săptămână a Postului Mare

Mai înainte de toate cele ce se păzesc, păzeşte-ţi inima, căci din ea izvorăşte viaţa.” (Pilde 4:23)

1. Gospodarul îşi păzeşte de păsări ţarina însămânţată, şi de omizi livada şi îşi păzeşte de fiare stâna, dar nimic altceva nu îşi păzeşte gospodarul precum casa de tâlhari, de foc, de ape, de fulgere, şi de toată necurăţia. Ce e casa pentru gospodărie, este inima pentru om. Pentru acesta s’a zis: „Mai înainte de toate cele ce se păzesc, păzeşte-ţi inima.” Continuă să citești Sf. Nicolae Velimirovici: Cuvinte de folos pentru a doua săptămână a Postului Mare

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ LA INTRAREA ÎN SĂPTĂMÂNA A DOUA A POSTULUI: „Ca pe o bucurie să primim, fraţilor, a doua săptămână a făcătorului de lumină post…”

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ LA INTRAREA ÎN SĂPTĂMÂNA A DOUA A POSTULUI

SEDELNE

Pe mine cel omorât cu sufletul, prin rodul călcării de porunci, Te rog înviază-mă, Hristoase, ca un îndurat, prin post adevărat şi prin pocăinţă; şi-mi dă să umblu pururea în căile cele drepte şi bune ale cinstitelor Tale porunci; ca dobândind dumnezeiască slăvirea Ta, împreună cu toţi cei ce Te iubesc pe Tine, să laud, Iisuse bunătatea Ta pentru toţi.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin.

În furtunile patimilor înviforat fiind eu, nepriceputul, Preacurată, te chem pe tine cu căldură: Nu mă lăsa să pier, pe mine, ticălosul, ceea ce ai născut adâncul milei; că afară de tine altă nădejde n-am câştigat. Să nu mă arăt dar batjocură şi râs vrăjmaşilor, eu, cel ce nădăjduiesc spre tine. Că poţi câte voieşti, ca ceea ce eşti Maica Dumnezeului tuturor.

Doamne, îndreptează-ne pe noi care începem postul săptămânii a doua: străluceşte-ne nouă sfinţenia şi lumina îndreptărilor tale. Şi ne învredniceşte pe noi, cei ce plecăm genunchii, să aducem Ţie rugăciune bineprimită; căci Tu eşti Tatăl nostru şi noi fiii Tăi, şi pe Tine cu frică Te lăudăm şi numele Tău chemăm.

Continuă să citești SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ LA INTRAREA ÎN SĂPTĂMÂNA A DOUA A POSTULUI: „Ca pe o bucurie să primim, fraţilor, a doua săptămână a făcătorului de lumină post…”

PREDICĂ A MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA DUMINICA ORTODOXIEI (Duminica I din Post): SUB POMUL ORTODOXIEI

D Ortodoxiei1

ORNAM1

PREDICĂ A MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA DUMINICA ORTODOXIEI

Duminica I din Post (Ioan 1, 44-52) 

SUB POMUL ORTODOXIEI

„Te-am văzut sub smochin” (Ioan 1, 51)

Astăzi este o mare sărbătoare. Astăzi este Duminica I din Post, Duminica Ortodoxiei. Dar ce este, iubiţii mei, Ortodoxia?

Ortodoxia este întocmai precum aurul curat. Precum aurul e scos din cuptor şi ori de câte ori îl arzi este tot mai curat, aşa şi Ortodoxia noastră: este aur care a ieşit din cuptoarele cele duhovniceşti. Iar cuptoarele cele duhovniceşti sunt Sinoadele Ecumenice şi Locale. Aşadar, Ortodoxia nu este rugina eresurilor, ci este aur curat, diamantul adevărului. Ortodoxia este soarele care străluceşte în Răsărit şi în Apus. Continuă să citești PREDICĂ A MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA DUMINICA ORTODOXIEI (Duminica I din Post): SUB POMUL ORTODOXIEI

PREDICĂ LA DUMINICA ORTODOXIEI (Arhim. Ioil Konstantaros)

D Ortodoxiei2

ORNAM1Arhimandritul Ioil Konstantaros: Cuvânt la Duminica Ortodoxiei

Una dintre cele mai mari sărbători care vibrează în inimile credincioşilor şi evlavioşilor creştini-ortodocşi, este şi sărbătoarea Ortodoxiei noastre. A fost stabilită de Biserica noastră pentru a sărbători Înălţarea Sfintelor Icoane după groaznica furtună a iconomahiei care o anticipase. Fără îndoială că fiecare credincios ar trebui să studieze şi să cunoască acest capitol important al Istoriei noastre Bisericeşti pentru a vedea  prin ce ispite şi pericole a trecut corabia Bisericii noastre, dar şi pentru ca în acelaşi timp să conştientizeze că  această corabie nu a cunoscut şi nici nu va cunoaşte vreodată naufragiul. Însă, într-o percepţie mai generală, s-a impus ca în prima Duminică din Postul Mare să se prăznuiască biruinţa Credinţei noastre Ortodoxe împotriva eresurilor. Dar ce va spune cineva despre Ortodoxie şi cum va lăuda nevoinţele şi luptele „norului” Sfinţilor noştri, care şi-au dat viaţa tocmai pentru această credinţă, într-o epocă atât de superficială ca şi a noastră? Cum va lăuda cineva după vrednicie toate aceste suflete, care pentru dragostea lui Hristos şi pentru slava Sfintei noastre Biserici, au dispreţuit lumea şi cele ale lumii şi s-au ciocnit cu sinistrul diavol şi cu nenorociţii lui slujitori? Totuşi, laudele acestor chipuri nemuritoare, există! Există învistierite şi scrise în imnologia noastră, în istoria şi în diamantele textelor patristice pe care le deţinem şi pe care astăzi unii vor atât de mult să le facă dispărute de pe faţa pământului sau să le răstălmăcească.

Dar în punctul acesta, iubiţii mei, ni se înfăţişează întrebarea inevitabilă. Ne străduim astăzi să păstrăm în esenţă această credinţă vie pe care am primit-o sau ne limităm doar la anumite cuvântări de laudă? Continuă să citești PREDICĂ LA DUMINICA ORTODOXIEI (Arhim. Ioil Konstantaros)

Despre soarta ereticilor: Predică la Duminica Ortodoxiei a Sfântului Ierarh Luca al Crimeei

Sf. Ierarh Luca al Crimeei: Predică la Duminica Ortodoxiei

D Ortodoxiei2.1

Despre soarta ereticilor

În cea dintâi Duminică a Marelui Post, care se numeşte Duminica Triumfului Ortodoxiei, Sfânta Biserică prăznuieşte întărirea şi întemeinicirea credinţei ortodoxe, biruinţa asupra numeroşilor eretici osândiţi de cele şapte Sinoade Ecumenice. Ştiţi că încă din vremurile apostolice au apărut o mulţime de dascăli mincinoşi, al căror număr a tot crescut o dată cu scurgerea veacurilor. S-au ridicat eretici care au strâmbat sfânta credinţă ortodoxă, învăţând mincinos despre Dumnezeirea Domnului nostru Iisus Hristos – şi mulţi au urmat păgânătăţii lor, mulţi au pierit cu moarte veşnică.

Continuă să citești Despre soarta ereticilor: Predică la Duminica Ortodoxiei a Sfântului Ierarh Luca al Crimeei

21 martie: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. IACOB, EPISCOPUL ŞI MĂRTURISITORUL (Gr, Ro, En)

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. IACOB, EPISCOPUL ŞI MĂRTURISITORUL


21 MARTIE

Cuviosul Iacob, din tinereţe iubind viaţa pustnicească, s-a făcut monah şi se nevoia cu postiri, cu privegheri şi cu multe osteneli. Apoi s-a învrednicit de treapta episcopiei; iar în timpul luptătorilor de icoane, sub împăratul Constantin Copronim (740-775), a fost silit să se lepede de închinarea cinstitelor icoane. Dar, nesupunîndu-se, a suferit multe ispite, izgoniri, închisori, nespuse primejdii, foame, sete şi alte multe feluri de cumplite munci. Apoi şi-a dat fericitul său suflet în mîinile lui Dumnezeu, pentru Care, pînă la moarte, s-a nevoit şi de la Care a luat Împărăţia cerului, în veci bucurîndu-se. Continuă să citești 21 martie: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. IACOB, EPISCOPUL ŞI MĂRTURISITORUL (Gr, Ro, En)

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN A ŞASEA ZI DIN POST: PARACLISUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC TEODOR TIRON

Sf Mc Teodor Tiron2

ORNAM1

PARACLISUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC TEODOR TIRON

Mari sunt isprăvile credinţei: în izvorul văpăii, ca într-o apă de odihnă, sfântul Mucenic Teodor s-a bucurat;  căci cu foc tot arzându-se, ca nişte pâine dulce Sfintei Treimi s-a adus. Pentru rugăciunile lui, Hristoase Dumnezeule, mântuieşte sufletele noastre.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin

Toate tainele tale sunt mai presus de cuget, toate sunt preaslăvite, Născătoare de Dumnezeu. Cu curăţia fiind pecetluită şi cu fecioria păzită, Maică te-ai cunoscut nemincinoasă, născând pe Dumnezeu cel adevărat. Pe Care roagă-L să mântuiască sufletele noastre. Continuă să citești SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN A ŞASEA ZI DIN POST: PARACLISUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC TEODOR TIRON

ARHIM. IOANICHIE BĂLAN: PREDICĂ LA SÂMBĂTA ÎNTÂI A POSTULUI MARE (POMENIREA SFÂNTULUI TEODOR TIRON), DESPRE UNITATE PRIN BISERICĂ

Sf Mc Teodor Tiron1

ORNAM1

PREDICĂ LA SÂMBĂTA ÎNTÂI A POSTULUI MARE , DESPRE UNITATE PRIN BISERICĂ

„Marii sunt isprăvile credinţei, în izvorul văpăii, ca într-o apă de odihnă, Sfântul Mucenic Teodor s-a bucurat…” (Troparul Sfântului Teodor).

         Iubiţi credincioşi,

În sâmbăta de astăzi, după primele zile ale Postului Mare, Biserica Ortodoxă face pomenirea unei minuni prea slăvite pe care a săvârşit-o Marele Mucenic Teodor Tiron.

Este drept că acum mulţi credincioşi aleargă la sfintele biserici, aduc colive de grâu pentru cei vii şi cei morţi, sfinţesc tărâţe pentru vite, dar ei ştiu prea puţin despre însemnătatea acestei zile şi ce rost are coliva de grâu în cultul nostru ortodox. Pentru a vă răspunde la acestea, vă voi povesti mai întâi istoricul minunii săvârşite de Sfântul Teodor.

Între anii 361-363 domnea la Constantinopol un împărat păgân cu numele Iulian Apostatul, adică lepădat de Dumnezeu, pentru că după ce fusese creştin,  s-a lepădat de Hristos şi s-a întors la închinarea de idoli. Astfel, deschizând capiştile idoleşti, silea pe toţi creştinii să jertfească zeilor păgâni. Apoi, sosind începutul Postului Mare, se gândea tiranul cum să batjocorească pe creştini, tocmai acum, în aceste zile de curăţire sufletească.

Deci a poruncit eparhului cetăţii să schimbe bucatele cele obişnuite din oraş cu altele care să fie stropite şi amestecate cu sânge de la jertfele idoleşti, pentru ca, neştiind creştinii şi cumpărând din acelea, să se întineze.

Continuă să citești ARHIM. IOANICHIE BĂLAN: PREDICĂ LA SÂMBĂTA ÎNTÂI A POSTULUI MARE (POMENIREA SFÂNTULUI TEODOR TIRON), DESPRE UNITATE PRIN BISERICĂ

Pomenirea morţilor – Sâmbăta Sfântului Teodor

Sf Mc Teodor Tiron3

Pomenirea morţilor – Sâmbăta Sfântului Teodor

Biserica Ortodoxă se va afla mâine, în Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron sau Sâmbăta Colivelor, zi în care sunt pomeniţi cei trecuţi la Domnul. 

Cunoscut ca mare făcător de minuni, Sfântul Teodor Tiron a trăit la cumpăna dintre secolele III – IV. Tradiţia pregătirii colivei ne-a rămas de la o minune a Sfântului Teodor Tiron, petrecută în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363), care a dat ordin guvernatorului oraşului Constantinopol să stropească toate alimentele din pieţe cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare, ca astfel să-i oblige pe creştini să întrerupă postul şi să consume jertfe aduse idolilor. Sfântul Teodor Tiron, apărându-i în vis arhiepiscopului Eudoxie, i-a poruncit acestuia să-i anunţe pe creştini să nu cumpere nimic din piaţă, ci să mănânce grâu fiert cu miere.
Continuă să citești Pomenirea morţilor – Sâmbăta Sfântului Teodor

Duminica Ortodoxiei . Slava laudelor (audio)

Duminica Ortodoxiei 

În Duminica Ortodoxiei prăznuim biruinţa dreptei credinţe asupra ereziilor care au pus la încercare viaţa credincioşilor din primul mileniu al Bisericii creştine. În acele vremuri, mulţi ierarhi, monahi şi preoţi, ca şi foarte mulţi credincioşi au suferit nenumărate persecuţii, bătăi, închisori, exiluri şi chiar moartea pentru curajul de a cinsti şi apăra Sfintele Icoane.

Slujbele Vecerniei şi Utreniei din Duminica Ortodoxiei sunt alcătuite din cântări referitoare la icoana Mântuitorului Iisus Hristos, Care, aşa cum au arătat Sfinţii Părinţi de la Sinodul VII Ecumenic, este prototipul şi justificarea tuturor Sfintelor Icoane. Prin urmare, Sfintele Icoane sunt parte integrantă din Tradiţia vie a Bisericii, întrucât prin ele se mărturiseşte adevărul că Fiul lui Dumnezeu Cel nevăzut S-a făcut văzut, adică Om, pentru a uni pe oameni cu Dumnezeu.

CONTINUARE

.

Sursa: http://psaltiicatedraleipatriarhale.wordpress.com

Sfântul Paisie de la Neamț despre Post

Sfântul Paisie de la Neamț despre Post

” (…) Sculându-te de la masă, trebuie să fii puţin flămând, ca trupul să fie supus sufletului, să fie capabil de muncă şi să fie simţitor la activităţi în­ţelepte şi atunci patimile trupeşti vor fi biruite. Postul nu poate nimici patimile trupeşti în aşa măsură cum le nimiceşte hrana să­racă. Unii postesc un timp anumit, iar apoi se dedau la mâncăruri plăcute, căci mulţi încep postul şi alte nevoinţe grele peste puteri­le lor, iar apoi slăbesc din cauza necumpătării şi încep să caute mâncăruri gustoase şi odihnă pentru întărirea trupului. A proce­da astfel înseamnă să creezi ceva, iar apoi să distrugi, întrucât trupul din cauza lipsurilor din vremea postului este împins către plăceri şi mângâieri, iar plăcerile stârnesc patimi. Iar dacă cineva consumă pu­ţină hrană în fiecare zi, atunci el capătă un mare folos. Continuă să citești Sfântul Paisie de la Neamț despre Post

ÎN JOIA CEA CURATĂ, SEARA – TOATĂ SUFLAREA ORTODOXĂ ÎN BISERICI LA SLUJBA PAVECERNIŢEI MARI CU CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL. CEI CARE DIN MOTIVE BINECUVÂNTATE NU POT AJUNGE LA ACEASTĂ SLUJBĂ O POT CITI ÎN CASELE LOR DUPĂ CINĂ

ÎN JOIA CEA CURATĂ SEARA
SLUJBA PAVECERNIŢEI MARI

CU CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL
(PARTEA A PATRA)

Preotul zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru… iar de nu este preot, se zice: Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri… Şi cântăreţul cel rânduit începe aşa:
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre. Continuă să citești ÎN JOIA CEA CURATĂ, SEARA – TOATĂ SUFLAREA ORTODOXĂ ÎN BISERICI LA SLUJBA PAVECERNIŢEI MARI CU CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL. CEI CARE DIN MOTIVE BINECUVÂNTATE NU POT AJUNGE LA ACEASTĂ SLUJBĂ O POT CITI ÎN CASELE LOR DUPĂ CINĂ

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A V-A DIN POST – Rugăciuni din Triod

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A V-A DIN POST

(Rugăciuni din Triod)

SEDELNE

Cel ce cu patimile Tale ai dat tuturor nepătimire, omorând patimile trupului meu cu dumnezeiasca Cruce, învredniceşte-mă a vedea şi cinstită Înviera Ta, Doamne.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin

Cu cinstită Crucea Fiului tău fiind păziţi, stăpână curată, Născătoare de Dumnezeu, toată năvala vrăjmaşului toţi o întoarcem uşor înapoi. Pentru aceasta, după datorie pe tine te fericim, ca pe Maica lui Dumnezeu şi singură nădejdea sufletelor noastre.

Cel ce eşti fântâna curăţiei, cu postul păzeşte-ne pe noi, Milostive; caută spre noi, care cădem înintea Ta. Ia aminte la ridicarea mâinilor noastre, Cel ce Ţi-ai întins palmele pe lemn, răstignindu-Te pentru toţi pământenii, Însuţi Cel ce eşti Domnul celor fără de trup. Continuă să citești SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A V-A DIN POST – Rugăciuni din Triod

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A PATRA A POSTULUI!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A PATRA A POSTULUI!


(Rugăciuni din Triod)

Cel ce ai arătat pe Apostoli luminători până la marginile lumii, Cuvinte al lui Dumnezeu, luminează prin propovăduirea lor inimile noastre cu lumina virtuţilor şi cu postul le curăţeşte, dând pocăinţă de întoarcere robilor Tăi: ca să Te slăvim, Mântuitorule, pe Tine, Cel ce eşti singur prea bun. Continuă să citești SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A PATRA A POSTULUI!

ÎN MIERCUREA CEA CURATĂ, SEARA – TOATĂ SUFLAREA ORTODOXĂ ÎN BISERICI LA SLUJBA PAVECERNIŢEI MARI CU CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL. CEI CARE DIN MOTIVE BINECUVÂNTATE NU POT AJUNGE LA ACEASTĂ SLUJBĂ O POT CITI ÎN CASELE LOR DUPĂ CINĂ (PARTEA A TREIA)

ÎN MIERCUREA CEA CURATĂ SEARA
SLUJBA PAVECERNIŢEI MARI

CU CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL
(PARTEA A TREIA)

Preotul zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru… iar de nu este preot, se zice: Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri… Şi cântăreţul cel rânduit începe aşa:
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Continuă să citești ÎN MIERCUREA CEA CURATĂ, SEARA – TOATĂ SUFLAREA ORTODOXĂ ÎN BISERICI LA SLUJBA PAVECERNIŢEI MARI CU CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL. CEI CARE DIN MOTIVE BINECUVÂNTATE NU POT AJUNGE LA ACEASTĂ SLUJBĂ O POT CITI ÎN CASELE LOR DUPĂ CINĂ (PARTEA A TREIA)

Ierom. Petru Pruteanu: INTERVIU DESPRE „POSTUL CEL ADEVĂRAT”

Interviu despre „postul cel adevărat”

 De fiecare dată când începe o perioadă de post, Biserica ne aminteşte că postul corect nu înseamnă o simplă abţinere de la anumite bucate, ci şi abţinerea de la anumite patimi şi obiceiuri urâte. Sectarii chiar ne critică pentru abstinenţa de la bucate, spunând că Biblia învaţă cu totul altceva despre post. Ce ne spuneţi sfinţia voastră despre acest lucru?

Întrebările sunt foarte complexe şi voi încerca să răspund la ele pe rând.

De la bun început vreau să subliniez că posturile n-ar trebui să fie nişte perioade cu totul speciale în viaţa noastră, ci doar o intensificare a luptei fiecăruia cu păcatul şi patimile din el. După căderea în păcat a protopărinţilor, omul este chemat la o continuă postire şi înfrânare, la trezvie şi contemplaţie, numai că această lucrare duhovnicească este realizată cu o intensitate diferită în perioadele anului bisericesc, dar care nu trebuie să înceteze niciodată. Continuă să citești Ierom. Petru Pruteanu: INTERVIU DESPRE „POSTUL CEL ADEVĂRAT”

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A TREIA A POSTULUI!

SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A TREIA A POSTULUI!

(rugăciuni din Triod)

SEDELNELE TRIODULUI

Cel ce ai dat tuturor nepătimire cu patimile Tale, Iubitorule de oameni, omorând patimile trupului meu cu Crucea Ta, învredniceşte-mă a vedea dumnezeiasca patimă, prin Post, plăcând slavei Tale; ca să iau din destul mare milă.

Fecioara şi Maica Ta, Hristoase, văzându-Te mort întins pe lemn, plângând cu amar zicea: Fiul meu, ce taină înfricoşătoare este aceasta? Cel ce dăruieşti tuturor viaţă veşnică, cum mori de voie pe Cruce cu moarte de ocară?

Vremea cea dătătoare de lumină a postului, pe care acum ai sfinţit-o şi ai dăruit-o nouă, Doamne, învredniceşte-ne pe noi toţi cu umilinţă curată să o săvârşim în pace, prin puterea Crucii, Unule, Iubitorule de oameni. Continuă să citești SĂ NE RUGĂM ÎMPREUNĂ ÎN ZIUA A TREIA A POSTULUI!