Sfantul Mucenic Ahmed cel Nou
Martirizat la 3 Mai 1682 in Constantinopol
(Din noul Martiriologiu al Sfântului Nicodim Aghiorâtul)
Acesta avea o sclavă de origine rusă, cu care traia in desfranare, dar îi permitea sa mearga la Biserica creştinilor în zilele de sărbătoare. Cand se intorcea de la biserica, o mireasma neobisnuita iesea din gura ei. Ahmed a întrebat-o ce mănâncă de miroase aşa iar ea i-a zis că mănâncă anafură şi bea aghiasmă. După ce a auzit aceasta, Ahmed a invitat un paroh de la Biserica Mare şi i-a cerut să-i pregătească un loc deoarece doreşte să meargă atunci când va liturghisi patriarhul.
Cand patriarhul a slujit, raze au iesit din degetele sale in momentul in care a binecuvantat poporul, oprindu-se pe capetele tutuor celor prezenti, insa nu si pe capul lui Ahmed. Acest lucru l-a determinat sa se boteze imediat. Si a fost crestin in ascuns pentru multa vreme.
La o adunare in cetate, cei de fata s-au intrebat cine oare sa aiba cea mai mare putere. Fiind prezent si Ahmed, acesta a strigat cat a putut de tare ca credinta crestinilor e cea mai mare putere, marturisind ca si el este crestin, si dupa ce a predicat cu mult curaj taina intruparii a Mantuitorului, a primit fericitul sfarsit al martiriului.
Traducere din limba elina: Sfânta Mănăstire Pantocrator
Pingback: O nouă dovadă de dogmaticii empirice, a Adevărului Ortodoxiei față de islam, a Dumnezeirii și Învierii lui Hristos: Sfântul Mucenic Ahmed cel Nou (3 mai) | Blog de Dogmatică Empirică