Sfântul Apostol Filip (pomenit la 11 octombrie), care boteză pe famenul Candachiei, avu patru fiice, pe care evanghelistul Luca le mărturiseşte de proorociţe şi fecioare.

Sfântul Apostol Filip vorbindu-i famenului Candachiei despre Adevăratul Dumnezeu

Dintre acestea Ermiona şi Eutihia se duseră în Asia căutând pe sfântul apostol Ioan Teologul, şi neaflându-l căci se mutase la Domnul, aflat-au pe Petronie, ucenicul lui sfântului apostol Pavel, şi luând învăţătură de la dânsul, urmară obiceiurilor lui. Iar Ermiona se deprindea cu meșteșugul doctoriei. Drept aceea venea la dânsa mulţime multă şi tămăduia pe toţi cu harul lui Dumnezeu.

Trecând însă Traian împăratul asupra perşilor, se arătă sfânta că este creştină şi aducând-o înaintea lui căută să o înşele cu amăgiri şi să o despartă de Hristos. Dar de vreme ce nu voia să se supună, porunci ca să o bată peste obraz multe ceasuri. Iar Ermiona văzând pe Domnul șezând la judecată în chipul lui Petronie, care îi grăia şi o întărea, socotea bătăile ca o nimica.

Deci văzând împăratul întărirea şi neînduplecarea gândului ei, ruşinându-se, o liberă. Şi de atunci, deschizând în Asia locaș de oaspeţi, odihnea pe toţi şi le tămăduia sufletele şi trupurile, iar Domnul se preamărea în toate zilele de către tot omul, cât a trăit împăratul Traian.

Iar dacă muri el, împărăţind Adrian, ginerele său, şi înştiinţându-se de cele despre sfânta, trimise slujitori de o aduseră înaintea lui și-i zise:

– Spune-mi, bătrâno, de câți ani eşti, şi de ce neam, şi în ce stare te afli?

Iar sfânta, răspunzând, zise:

– Domnul meu Hristos ştie de câţi ani sunt şi de ce neam.

Împăratul zise:

– Dezbrăcaţi-o de haina ei şi o bateţi fără de milă, zicându-i să răspundă cu smerenie la cele ce o întreabă împăratul.

Iar slujitorii o bătură cumplit. După aceea o supuseră la chinuri îndelungate în căldări cu smoală, din care rămase nevătămată. Şi scoţând-o ea grăi ea către împărat:

– Împărate! Domnul meu m-a întors spre somn în căldare, şi am văzut unde mă închinam marelui zeu Iraclie.

Iar el bucurându-se îi porunci să intre în capiștea idolească. Atunci sfânta făcând rugăciune către Iubitorul de oameni Dumnezeu, îndată se făcu tunet din cer, şi căzând jos la pământ idolii care erau în capiște, se zdrobiră şi se făcură pulbere. Şi ieşind, sfânta zise împăratului:

– Intră înăuntru de ajuta zeilor, că au căzut şi nu pot să se scoale.

Intrând împăratul şi văzând zdrobirea idolilor, porunci să i se taie cinstitul ei cap afară din cetate. Şi luând-o Teodul şi Timotei, ieşiră din cetate şi neîngăduindu-i să-şi facă rugăciunea, se repeziră cu obrăznicie asupra ei, dar li se uscară mâinile. Rugându-se atunci de sfânta şi crezând cu tot sufletul în Dumnezeu se însănătoşiră şi o rugară pe sfânta Ermionia să se roage pentru dânșii să-și dea sufletele lor către Domnul înaintea ei.

Şi aceasta făcându-se își dădu şi ea sufletul în pace în mâinile Domnului, aproape de acelaşi loc. Şi venind oarecare credincioşi binecinstitori, şi luându-le cinstitele lor moaşte le puseră în Efes în loc ales şi însemnat care mai apoi fu izvor necurmat de tămăduiri cu a cărui curgere îmbelșugată pe mulți izbăvi din neputințe și nevoi.

+ * + * +

*

*

*

Sursă: http://sfintisiicoane.wordpress.com