6 mai 2014, Grecia: LITANIE ÎN MĂNĂSTIREA ÎN CARE A PUSTNICIT CUVIOASA SOFIA DIN KLISURA (PHOTO) – Λιτανεία στο Μοναστήρι που ασκήτεψε η Οσία Σοφία (ΦΩΤΟ)

litania-23

 

Cu deosebită măreţie a avut loc procesiunea cu sfintele moaşte şi sfânta icoană a Cuvioasei Sofia Pustnica, după încheierea Dumnezeieştii Liturghii la care au slujit mai mulţi arhierei în Mănăstirea din Klisura.

Procesiunea a fost condusă de Mitropolitul de Sisanios şi Siatisti, kyr Pavel, împreună cu Mitropolitul de Trifylia, kyr Hrisostom, şi Mitropolitul de Kastoria, kyr Serafim.

De asemenea, la procesiune şi la sfinţirea apei au  participat o mulţime de credincioşi şi o pleiadă de clerici din Sfânta Mitropolie de Kastoria şi din alte mitropolii. 

FOTO: Athanasios Thanopoulos

Copyright

litania-1

litania-2

litania-3

litania-4

litania-5

litania-6

litania-7

litania-8

litania-9

litania-10

litania-11

litania-12

litania-13

litania-14

litania-15

litania-16

litania-17

litania-18

litania-19

litania-20

litania-21

litania-22

litania-24

litania-25

litania-26

litania-27

litania-28

litania-29

litania-30

litania-31

litania-32

litania-33

litania-34

litania-35

litania-36

litania-37

litania-38

 

Sfânta Cuvioasă Sofia „Nevoitoarea Maicii Domnului”

pomenită pe 6 mai

 Viața Sfintei

  Sofia Saoulidi, „Nevoitoarea Maicii Domnului”, fiica lui Amanatiu și a Mariei Saulidi s-a născut în 1883 într-un sat din Trapezuntul Pontului Asiei Mici. S-a căsătorit în 1907, cu Iordan Hortokoridu, dar după șapte ani, în 1914, soțul ei a dispărut (probabil nu din voința sa) și ea a rămas cu un fiul nou-născut care la scurt timp a murit. Aceste necazuri au condus-o la credință și pocăință, facând-o să se încreadă numai în Dumnezeu.

  Și-a început nevoința pe un munte din Pont departe de rudele ei. Într-o zi i s-a arătat sfântul Gheorghe avertizand-o să anunțe sătenii că se apropie o prigoană și că trebuie să fugă, salvând în acest fel satul.

  Sufletul ei l-a îmbrățișat pe Hristos și pe Prea Sfânta Fecioară cu simpla și umila ei dragoste. ”Unul este Domn și una este Doamna”, spunea ea despre Domnul Hristos și despre Sfânta Fecioară, ”restul dintre noi suntem toți frați”. A fost un dascăl al simplității, în special al femeilor, și fiecare cuvânt rostit de buzele ei era cu umilință și dragoste. La fel ca multora dintre cei ”nebuni pentru Hristos” din trecut, cei mândri și educați nu i-au recunoscut valoarea la fel de mult ca cei care aveau inimile simple și umile. Sfânta a venit în Grecia în 1919 în exil. Numele navei cu care a călătorit era Sfântul Nicolae și când a ajuns în Grecia Maica Domnului i s-a arătat și i-a spus: ”Vino în casa mea.” Sofia a întrebat: ”Unde ești și unde este casa ta?”. Sfânta Fecioară i-a răspuns: ”Eu sunt în Klisura”. După care a mers și s-a stabilit la mănăstirea Nașterea Maicii Domnului în Klisura din Kastoria, fiind în vârstă de 44 de ani. Stareț al mănăstirii era Grigorie Magdalis, un părinte atonit de mare virtute. Sofia a învățat mult de la el și întotdeuna îi rostea numele cu mult respect.

  Din porunca Maicii Domnului, Sofia viețui lângă soba din bucătăria mânăstirii. Noaptea dormea doar două ore și în restul nopții se ruga în genunchi. Iarna era foarte frig iar atunci când ploua apa picura peste ea. Cateodată aprindea un mic foc, dar asta nu-o mângâia așa de mult. La fereastră avea întotdeauna o candelă apinsă înainte icoanei Maicii Domnului. Acesta era locul unde mânca și își petrecea timpul, iar atunci când vizitatorii veneau să o vadă ea le rostea numele acestora, înainte ca ei să se prezinte. Oamenii veneau din Tesalonic și din împrejurimi, chiar și de departe, din Atena, pentru a o vedea. Ea le spunea oamenilor numele și problemele familiale cu care aceștia se confruntă înaintea ca ei să i le fi mărturisit. Printre cei care au venit a fost și Pr. Leonidas Paraskevopoulos, care mai târziu a devenit mitropolit, și a spus: ”Aveți o comoară mare acolo sus”.

  Sfânta se îmbrăca sărăcăcios și avea o pătură cu găuri, de asemenea și încălțămintele ei aveau găuri. Vizitatorii o vedeau cum suferă în frig și umiditate și îi dădeau haine, dar ea le lua cu o mână și cu celalaltă le da săracilor. Purta întotdeauna un batic negru și de când a venit din Pont niciodată nu s-a spălat. Postea aspru și doar sâmbăta și duminica dezlega la ulei. S-a îngrijit foarte puțin de mâncare, manca doar pentru a supravețui, și i-a păsat foarte puțin de curățenie, mâncând chiar fără a spăla alimentele. În ciuda germenilor și a viermilor, a rămas întotdeauna sănătoasă.

  Vizitatorii îi ofereau adesea bani, pe care îi ascundea oriunde putea și atunci când cineva avea nevoie mergea și îi aducea imediat. A văzut multe sminteli făcute de către clerici și de către laici, dar niciodată nu a criticat pe nimeni. „Acoperă lucrurile, și Dumnezeu te va acoperi pe tine”, spunea ea.

  A devenit cunoscută foarte repede, astfel că, oamenii veneau nu numai din toată Grecia, dar și din locuri precum Franța și Israel pentru a o vedea. Cu toate acestea, unii săteni râdeau de ea numindu-o ”nebuna Sofia”. Pentru mulți arăta ca sfânta Maria din Egipt, la fel de subțire ca un os și toată uscată. Prin toate avea aceeși frmusețe ca sfânta Maria.

 O fotografie a Fericitei Sofia

    Dragostea sfintei pentru Dumnezeu și oameni a fost foarte puternică și a avut experiențe deosebite cu Maica Domnului și cu mulți alți Sfinți. O navă ce transporta, în 1919, pasageri din Asia Minor spre Grecia a fost lovită de o furtună, pasagerii fiind în mare pericol. Furtuna a încetat în cele din urmă și toată lumea a supravețuit, însă căpitanul a afirmat făcându-și semnul crucii: ”Trebuie să fi avut o persoană dreptă printre voi care v-a salvat”, iar toată lumea s-a uitat la Sofia care a stat în colțul navei toată călătoria rugându-se. Acest incident este înregistrat și pe o casetă video, unde chiar ea povestește ce s-a întâmplat: „Valurile erau pline de îngeri și Maica Domnului a apărut zicând:„Omenirea se va pierde pentru că este foarte păcătoasă”. Și eu I-am spus:„ Maica Domnului, lasă-mă pe mine să mă pierd pentru că sunt o păcătoasă, pentru ca lumea să fie salvată.””.

  În 1967, Sofia s-a îmbolnăvit foarte tare și a fost în mare durere. Stomacul ei avea răni deschise care miroseau, dar ea a acceptat durerea cu curaj zicând: „Maica Domnului va veni să-mi ia durerea. Mi-a promis…”. Câțiva atenieni au o înregistrare video unde explică ce s-a întâmplat la puțin timp după aceasta: „Maica Domnului mi s-a arătat împreună cu arhanghelul Gavriil și sfântul Gheorghe, la fel ca și ceilalți sfinți. Arhanghelul a spus: „Acum te vom tăia”. Eu am spus: „Sunt o păcătoasă, trebuie să ma mărturisesc, să primesc binecuvântare, apoi mă puteți tăia”. „Nu vei muri”, a spus el, „îți vom face o operație”, și m-au tăiat.” Ca și alți sfinți, ea a avut o relație specială cu animalele sălbatice, în mod special cu urșii din pădure, dar și cu șerpi și păsări.

Cuvinte duhovnicești

  „Frica de Dumnezeu îl face pe om înțelept. Ce este frica de Dumnezeu? Nu că cineva ar trebui să se teamă de Dumnezeu, ci este teama că întristează pe cineva, că rănește pe cineva,ca să nu facă nici un rău cuiva, și ca să nu acuze. Acest lucru este înțelepciune. După toate acestea, Dumnezeu te va lumina ce să faci în viață.”

  „Caută și găsește pe cei săraci și adună-i și ajută-i. Aceasta vrea Dumnezeu, nu să mergi la biserică doar pentru a te ruga.”

  „Pomana trebuie să fie în ascuns ca numai Dumnezeu să știe.”

   „O, dacă ați ști ce i s-a întâmplat Domnului în zilele de miercuri și vineri, nu ați pune nimic în gura. Nici pâine, nici ulei. Nu treceți peste postul de miercuri și vineri.”

  „Îngerii vorbesc în fiecare zi. Dumnezeu trimite îngerii să vadă dacă oamenii se pocăiesc.”

  „Maica Domnului plânge, ea plânge în fiecare zi. Ea îi spune Fiului ei: „Fiul meu și Dumnezeul meu, dă lumii înțelepciune, iartă lumea.””

  „Lasă gura să devină busuioc și trandafir.” 

  De când calendarul bisericesc s-a schimbat în Grecia, Sofia ținea posturile din ambele calendare, din cel vechi si din cel nou, ca astfel să nu supere pe nimeni. Din nefericire exista o tendință la vechii calendariștii de a distorsiona realitatea și să o considere ca pe una de a lor, lucru neadevărat pentru că ea a fost mereu în comuniune cu Biserica.

   Sfânta Sofia a adormit în Domnul pe 6 mai, 1974 și a fost înmormântată în cimitirul mănăstirii. A fost binecunoscută în Macedonia Occidentală (regiune din partea vestică a Greciei), și mulți dintre cei care au cunoscut-o vin să se roage la mormântul ei. Sfintele ei moaște sunt păstrate în mânăstirea Nașterea Maicii Domnului în Klisura din Kastoria unde pot fi cinstite de către credincioși.

Sfânta Mănăstire a Nașterii Maicii Domnului se află la 35 kilometri depărtare de Kastoria și la 70 km de Florina. A fost fondată în 1314 de ieromonahul Neofit și rezidită în 1813 de către ieromonahul Isaia Pista venit de la mănăstirea Iviron din Muntele Athos după o arătare a Maicii Domnului.

Sfântă Cuvioasă Maică Sofia roagă-te pentru noi!

GREEK: 

Με ιδιαίτερη μεγαλοπρέπεια τελεστήκε η λιτανεία των ιερών λειψάνων και της ιεράς εικόνας της Οσίας Σοφίας της Ασκήτριας, μετά το πέρας της πολυαρχιερατικής Θείας Λειτουργίας στο Μοναστήρι της Κλεισούρας.

Της λιτανείας προεξήρχε ο Μητροπολίτης Σισανίου και Σιατίστης κ. Παύλος, πλαισιούμενος από τον Μητροπολίτη Τριφυλίας κ. Χρυσόστομο και Καστορίας κ. Σεραφείμ.

Επίσης στην λιτανεία και στον αγιασμό συμμετείχε πλήθους πιστών και πλειάδα κληρικών της Ιεράς Μητροπόλεως Καστορίας και άλλων Μητροπόλεων.

ΦΩΤΟ: Αθανάσιος Θανόπουλος

 

Source: romfea.gr