PREDICA PĂRINTELUI CLEOPA LA

DUMINICA SFINŢILOR PĂRINŢI DE LA SINODUL VII ECUMENIC

Astazi este un mare praznic al Bisericii Rasaritului, ca nu praznuim un sfant sau doi, ci 367 de sfinti facatori de minuni si pastori Bisericii lui Hristos, de la Sinodul VII ecumenic.

Au fost 350 la Sinodul VII de la Niceea, dar s-au mai amestecat inca 17 episcopi, care calcasera sfintele icoane in picioare, care cazusera in eres si care se luasera dupa luptatorii de icoane. Dar de frica tiranilor si pentru alte interese au calcat peste sfintele icoane si le-au defaimat. Cand au vazut Sinodul adunat, in fruntea caruia era marele Tarasie, Patriarhul Constantinopolului, si binecredinciosii imparati Constantin si Irina, au cazut in genunchi, au cerut iertare. Au sarutat sfintele icoane si s-au inchinat cu lacrimi in fata lor si au fost primiti in Soborul al VII-lea Ecumenic.

Si a fost acest Sinod Ecumenic la anul 783, dar discutiile si toate procesele verbale si toate asezamintele acestui sobor, abia s-au incheiat la anul 787, cu cativa ani mai tarziu, pentru ca a fost mare lupta impotriva iconoclastilor, a imparatilor iconomahi si a multor arhierei care au cazut din dreapta credinta, si preoti si popor peste masura de mult.

Deci, peste 130 de ani a tulburat eresul luptarii de icoane Biserica dreptmaritoare a lui Iisus Hristos. Continuă să citești →

Hotărârea Sinodului al şaptelea Ecumenic de la Niceea (787)

Despre cinstirea sfintelor icoane. Împotriva prigonitorilor icoanelor

Sfântul şi Marele Sinod Ecumenic care prin harul  lui Dumnezeu şi datorită hotărârii dreptcredincioşilor şi iubitorilor de Hristos, împăraţii noştri Constantin şi mama sa Irina, s-a adunat pentru a doua oară la  Niceea, slăvita metropolă a provinciei Bithinia, în  sfânta biserică a lui Dumnezeu numită Sfânta Sofia,  urmând predaniei Bisericii Soborniceşti, a hotărât  cele ce urmează:

Cel care ne-a dăruit nouă lumina cunoştin-ţei Sale şi ne-a izbăvit din întunericul nebuniei idoleşti,  Hristos Dumnezeul nostru, după ce Şi-a făcut mireasă Sfânta Sa Biserică Sobornicească cea fără pată sau  zbârcitură (Efes. 5, 27), a făgăduit să vegheze  asupra ei, zicând cu tărie sfinţilor Săi ucenici: Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul  veacului(Matei 28, 20). Această făgăduinţă nu a  făcut-o însă numai acelora, ci prin ei [a făcut-o] şi  nouă, celor care am crezut prin ei în numele Lui (Ioan  17, 20).

Însă unii oameni, nesocotind acest dar, înaripaţi  de către vrăjmaşul cel viclean, s-au îndepărtat de  judecata cea dreaptă şi, împotrivindu-se predaniei  Bisericii Soborniceşti, au păcătuit întru înţelegerea  adevărului, [şi], precum zice proverbul, nu şi-au  brăzdat bine ogorul şi mâinile lor nu au avut ce  culege. Continuă să citești →

Pomenirea Sfântului Simeon de Verhotur

Sfantul Simeon de Verhotur este un sfant de la inceputurile crestinismului siberian. Nascut in Rusia, intr‑o familie evlavioasa de nobili, sfantul a intors spatele inca din copilarie desfatarilor si grijilor lumesti, indreptandu‑si cu­ge­tarea spre Dumnezeu si urmarind cele folositoare sufletului. Cautand insingurarea pentru a se nevoi mai bine duhovniceste, a fugit de apropiatii sai, parasindu‑si patria, cinstea, bogatia si bunul nume pentru a se retrage in Siberia – un loc pe jumatate salbatic, unde abia incepuse sa patrunda invatatura crestina.

In mijlocul unei lumi pestrite si adeseori dusmanoase – bastinasi, rascolnici, oameni certati cu legea ori fugari stabiliti aici – sfantul avea sa‑si lucreze mantuirea nestiut de nimeni, facandu‑ni‑se pilda de intelepciune, de smerenie si de rabdare; putinatatea lucrurilor pe care le stim despre viata lui fiind acoperita cu prisosinta de multimea minunilor savarsite, ale caror marturii le puteti citi in aceasta carte. 

Moastele intregi ale Sfantului Simeon, asezate in Manastirea Sfantul Nicolae din orasul Verhotur (Siberia), izvorasc pana in zilele noastre neincetate si mari semne si tamaduiri, credinciosii din toata Rusia cinstindu‑l ca pe intaiul sfant siberian.

Sursa: CrestinOrtodox.ro

FRESCĂ CU SĂRBĂTORILE DIN PERIOADA 1-9 SEPTEMBRIE

.

Această frescă se regăseşte în Paraclisul Sf. Dimitrie al Mănăstirii Vatoped din Muntele Athos. Începând cu partea  stângă, sus şi continuând până în colţul din dreapta, jos, se pot vedea următoarele reprezentări iconografice: Sf. Simeon Stâlpnicul (1 Septembrie), Martiriul Sf. Mamant (2 Septembrie), Martiriul Sfântului Antim din Nicomidia (3 Septembrie), Martiriul Sf. Vavila și al celor trei copii ai săi (4 Septembrie), Martiriul Sf. Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul (5 Septembrie), Martiriul Sf. Sozon (7 Septembrie), Sfinţii Ioachim și Ana (9 Septembrie ), precum și Nașterea Maicii Domnului (8 Septembrie).

***