Arhive autor: Admin 3

31 ianuarie: Viața Sfinților Doctori fără de arginți, făcătorii de minuni, Chir și Ioan

Viața Sfinților Doctori fără de arginți, făcătorii de minuni, Chir și Ioan

maxresdefault

Sfântul Chir, plăcutul lui Dumnezeu, avusese naşterea şi creşterea sa în părţile Egiptului, în cetatea Alexandriei, cea zidită de Alexandru Macedon; el era slăvit cu meşteşugul de doctor şi se tămăduiau de către el bolile trupeşti, neluând plată, iar cu cuvintele sale cele de Dumnezeu insuflate şi cu chipul vieţii sale celei îmbunătăţite tămăduia sufleteştile neputinţe ale oamenilor.

    Pentru că, intrând la cei bolnavi, le spunea, nu de la Galin şi de la Hipocrate, ci din aşezămintele sfinţilor prooroci şi apostoli, să se ferească de vătămările păcatelor, care se fac pricinuitoare bolilor trupeşti; căci boala sufletului este mai grea decât toate bolile trupului, şi când acela boleşte cu păcatele, de multe ori se întâmpla că şi trupul cade în boală mai grea, dându-i Dumnezeu pedeapsă pentru păcate. Continuă să citești

PREDICĂ LA APOSTOLUL DIN DUMINICA A 14-A DUPĂ RUSALII (Mitropolitul Augustin de Florina): LOGODNA

p. Augoust. 2000 ist

PREDICĂ LA APOSTOLUL  DIN DUMINICA  A 14-A DUPĂ RUSALII

 Fraților, Cel ce ne întărește pe noi împreună cu voi, în Hristos, și ne-a uns pe noi este Dumnezeu, Care ne-a și pecetluit pe noi și a dat arvuna Duhului în inimele noastre. Și eu chem pe Dumnezeu mărturie asupra sufletului meu, că, din cruțare pentru voi, n-am venit încă la Corint. Nu că doar avem stăpânire peste credința voastră, dat suntem împreună-lucrători ai bucuriei voastre, de vreme ce stați tari în credință. Și am judecat în mine aceasta, să nu vin iarași la voi cu întristare. Căci, dacă eu vă întristez, cine este cel care să mă înveselească, dacă nu cel întristat de mine? Și v-am scris vouă aceasta, ca nu cumva la venirea mea să am întristare de la aceia care trebuie să mă bucure, fiind încredințat despre voi toți că bucuria mea este și a voastră a tuturor. Pentru că, din multă supărare și cu inima strânsă de durere, v-am scris cu multe lacrimi, nu ca să vă întristați, ci ca să cunoașteți dragostea pe care o am cu prisosință către voi.

LOGODNA

“…Care ne-a şi pecetluit pe noi şi ne-a dat arvuna (logodna) Duhului în inimile noastre” (II Corinteni 1, 22)

Iubiţii mei, viaţa aceasta îşi are amărăciunile ei, dar îşi are şi bucuriile ei. Iar bucurii, bucurii lumeşti, din cele mari, sunt şi bucuriile nunţii. Poporul nostru, când urează tinerilor şi tinerelor „Stis hares sas” („Întru bucuria voastră”), înţelege nunta lor. Dar înainte de a se face nunta are loc logodna. Adică tânărul şi tânăra care se iubesc şi au hotărât să se căsătorească, vor ca în faţa altora, rude şi prieteni, să-şi facă cunoscută hotărârea lor, să-şi dea oficial promisiune de nuntă, şi să poarte inelele ca pe o siguranţă fermă că promisiunea dată va fi ţinută. Aceasta este logodna.

***

Tânăra, care a făcut logodna şi a purtat inelul, simte o bucurie şi aşteaptă, când va veni ziua în care va avea loc nunta ei. Şi există exemple emoţionante, în care fetiţe aşteptau şi cinci-zece ani pe logodnicul lor, care lipsea printre străini. Munţi şi mări nu sting dragostea. Logodna este pentru oamenii cinstiţi o garanţie, o chezăşie.

Continuă să citești

Sf. Isaac Sirul: „Din experienţa dobândită în necazuri se naşte înţelepciunea”

Sf. Isaac Sirul: „Din experienţa dobândită în necazuri se naşte înţelepciunea”

’’Fericit bărbatul care rabdă ispita; fiindcă la capătul încercării va primi cununa vieţii, pe care Dumnezeu le-a făgăduit-o celor ce-L iubesc’’(Iacob 1, 12).

Sfinţii îşi arată în faptă dragostea lor pentru Dumnezeu prin toate cele pe care le rabdă pentru Numele Său. Dumnezeu le trimite necazuri, dar nu se depărtează de ei, pentru că îi iubeşte. Din această dragoste pătimitoare, inima lor primeşte îndrăznire ca să privească la El în chip neacoperit, încredinţaţi fiind că cererile lor vor fi ascultate şi împlinite. Mare este puterea rugăciunii ce se face cu îndrăznire. Tocmai pentru aceasta Dumnezeu lasă ca sfinţii Săi să guste toată întristarea, ca să dobândească experienţă şi astfel să se încredinţeze de ajutorul Său şi să înţeleagă cât de mult se îngrijeşte de ei. Continuă să citești

SFÂNTUL ILIE CEL DREPT (CHAVCHAVADZE) – 20 iulie/2 august

26080_original

Sfântul Ilie Chavchavadze (cel Drept) – 20 iulie/2 august

Sfântul Ilie, numit și „Regele neîncoronat al Georgiei,” sau „Părintele poporului” și „cel Drept,” aparține nobilei familii Chavchavadze. Născut la 27 octombrie 1837 în satul Qvareli din Kakheti, a învățat la început acasă, cu mama sa să scrie și să citească, pe lângă rugăciunea și legea lui Dumnezeu. La vârsta de opt ani a fost trimis să studieze cu Arhidiaconul Nikoloz Sepashvili din Qvareli, iar anii petrecuți cu acesta aveau să lase urme de neșters în viața acestui sfânt.

Ilie și-a continuat educația la un internat din Tbilisi, iar mai târziu la gimnaziul curții, care a fost, de fapt, liceul. Părinții săi au murit devreme, așa încât frații rămași orfani au trecut în grija mătușii lor, Macrina.

În 1857, Ilie s-a înscris la Facultatea de Drept din cadrul Universității St. Petersburg, unde și-a dat toată silința să se desăvârșească ca individ, studiind și citind foarte mult. Era fascinat de istoria georgiană și își petrecea majoritatea timpului în bibliotecă, studiind arhivele și căutând texte georgiene vechi. Chiar dacă rezultatele sale ca student erau remarcabile, Ilie nu era interesat să-și încununeze studiile sale cu o diploma în drept, de aceea în anul IV a părăsit facultatea și s-a întors în Georgia. Continuă să citești

Filocalia – comoara ortodoxă de la Sfinții Vasile cel Mare și Grigorie Teologul

Filocalia – comoara ortodoxă de la Sfinții Vasile cel Mare și Grigorie Teologul

vasiliy1

Din bogata predanie a creștinismului neîmpărțit, Ortodoxia a moștenit – și o păstrează până astăzi ca pe o „sumă” a năzuinței după desăvârșire – o colecție unică în felul ei de scrieri patristice asupra posibilitătii, a pericolelor care o pândesc și a cerințelor adevăratei vieți duhovnicești.

69412_materic

Concepută de către Sfinții Vasile cel Mare și Grigorie de Nazianz ca o antologie de texte antiariene de spiritualitate și lectură biblică, ea și-a precizat treptat și mai mult fizionomia de comoară ortodoxă de rugăciune și de înalte experiențe duhovnicești. Sunt redate aici, după diferiți autori răsăriteni, reflecții despre frumusețea naturii umane și cosmice covârșite de har, dar și diagrama îndelungatelor nevoințe. Continuă să citești

Cântări de laudă ale Sf. Nicolae Velimirovici la Soborul Sfântului Ioan Botezătorul

Cântare de laudă la Sfântul Înaintemergător și Botezător Ioan

Treizeci de ani de post si rugaciune!
Acestea nici fiarele muntilor nu le pot indura.
Leul isi potoleste foamea si racnetul sau strabate pustia
Frunzele copacilor plang la adierea vantului
Dar tu, nici plangi nici racnesti nici suspini
Iar plangerea ta pustia nu o aude.
Spune-mi, oare om esti? Si numele tau care este?
Cu oamenii vreodata vei dori sa graiesti?
Eu sunt glasul, glasul, glasul ce vesteste pre Cuvantul
Fiilor lui Israel; fost-am trimis sa strig
Pocaiti-va, popoare, caci iata, Stapanul vine,
Aduceti roada buna, fiecare dupa puterile voastre.
Iata-L ca vine! O Minune a minunilor,
In mijlocul apelor, din cer, un foc ascuns!
Iata Mielul lui Dumnezeu paseste printre lupi!
Lupilor, al vostru suflet lupesc curatiti-l in ape!
Treizeci de ani de post si rugaciune.
Din trupul tau, in afara de glas, ce mai ramane?
Trupul tau topit e doar umbra glasului tau
Care vesteste: Iata Dumnezeu vine la noi!
Trupul tau uscat ca trestia, Irod l-a ucis;
Dar glasul nu a murit, ci graieste, si nimeni nu-l poate opri.
Al cui e glasul acesta? Chiar veacurile tremura la strigatul lui!
Al unui leu flamand? Nu, ci al barbatului credintei. Continuă să citești

Sfântul Ioan Botezătorul – pustnic, prooroc și mucenic pentru sfințenia vieții de familie

icoana_ruseasca_-_sf_ioan_botezatorul

Frați și surori crestine,

Iată, ne aflăm, cu ajutorul lui Dumnezeu, la ultima verigă a sărbătorilor sfinte și luminoase, pe care le-am prăznuit împreună. Încheiem acest buchet al sărbătorilor de iarnă cu amintirea Sfântului Ioan Botezătorul. În cinstea lui suntem aici, pe acest frig. Să vă binecuvânteze Sfântul Ioan râvna și dragostea pe care o aveți pentru Dumnezeu și pentru el. Ieri L-am văzut, cu ochii sufletești, pe Domnul, botezat în apele Iordanului, și Duhul Sfânt coborând peste El în chip de porumbel, și am auzit grăind pe Tatăl cel ceresc: “Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care bine am voit“. Am văzut cu ochii minții toate cele trei Persoane, arătându-Se lumii, fapt unic în istoria omenirii. Și am fost martori, cu sufletul și cu inima, la acel freamăt de pe malul Iordanului, plin de lumea care era cutremurată de tot ce vedea și auzea. Continuă să citești

Arhim. Mihail Daniliuc despre folosirea Aghesmei Mari

Arhim. Mihail Daniliuc despre folosirea Aghesmei Mari

agheasma-mare-de-la-boboteaza-si-cum-se-foloseste

Bucuria sărbătorilor de iarnă continuă prin sărbătoarea Bobotezei și a Sfântului Ioan, iarăși momente de referință pentru obștea credincioșilor, care, odinioară, dar și astăzi, marchează cele două zile de praznic prin tradiții deosebite, pline de simțire și trăire creștinească.

Sfințirea cea Mare a apei, sau Agheasma Mare, este o slujbă săvârşită numai de Bobotează. Potrivit rânduielii din Minei, cu prilejul Arătării Domnului, slujba de sfințire a apei se poate săvârși de trei ori: la finalul Sfintei Liturghii din ajunul praznicului, după terminarea slujbei Utreniei Bobotezei și, desigur, după săvârșirea dumnezeieștii Liturghii din ziua sărbătorii Epifaniei. Continuă să citești

Rugăciunea soților care nu pot avea copii, către Sfântul Efrem cel Nou

Rugăciunea soților care nu pot avea copii, către Sfântul Efrem cel Nou

O, Sfinte Efrem, grabnic ajutătorule al celor ce se roagă ţie, primind puţina noastră rugăciune, vino în ajutorul nostru. Întristată este inima noastră că nu ne-am învrednicit a aduce pe lume copii. Mare este darul naşterii de prunci şi mult se bucură părinţii de copiii lor! Dar, din pricina păcatelor noastre, noi suntem lipsiţi de această bucurie. Ştim că multe femei care erau apăsate de felurite boli, şi cărora doctorii le spuseseră că pântecele lor va rămâne neroditor, s-au rugat ţie şi au primit ceea ce ceruseră. Cine poate spune veselia lor, când au văzut pruncii veniţi pe lume, după rugăciuni fără număr? Sau cine poate spune veselia bărbaţilor care, deşi aflaseră de la doctori că nu vor putea avea copii, au crezut mai mult în ajutorul tău, decât în ştiinţa acelora? Continuă să citești

SCURTĂ PRAVILĂ DE RUGĂCIUNE A SFÂNTULUI SERAFIM DE SAROV

Serafim1

ORNAM1

Scurtă pravilă de rugăciune a Sfântului Serafim de Sarov

Părintele Serafim povăţuia pe toţi pravoslavnicii creştini, dar mai ales pe cei ce trăiau în viaţa călugă­rească, să se roage neîncetat. Următoarea rânduială, extrasă de el din predaniile Sfinţilor Părinţi, priveşte şi pe călugări, dar mai ales pe mireni, călugării presupunându-se că o depăşesc pe aceasta…

„Sculându-se din somn, orice creştin să se îngrădească de îndată cu semnul Sfintei Cruci şi stând în genunchi în faţa icoanelor, să zică această mântuitoare rugăciune, pe care însuşi Domnul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos a dat-o Sfinţilor Săi ucenici: Continuă să citești

Sf. Ioan Gură de Aur despre petrecerea revelionului

God_the_Geometer

Stăpâne Doamne, Dumezeul nostru, Izvorul vieţii şi al nemuririi, Făcătorul a toată făptura văzută şi nevăzută, Care ai pus vremile şi anii întru a Ta stăpânire şi îndreptezi toate cu iconomia Ta cea cerească şi întru tot bună, mulţumim Ţie pentru îndurările minunate pe care le-ai făcut asupra noastră, în toată vremea trecută a vieţii noastre şi Te rugăm, întru tot îndurare, Doamne: binecuvintează cununa anului ce a sosit cu bunătatea Ta“.

Anul îţi va merge bine nu când tu vei sta beat în ziua cea dintâi a lui, ci când, atât în ziua cea dintâi, cât şi în cea de pe urmă, şi în fiecare zi, tu vei face fapte plăcute lui Dumnezeu. Nu beţia înseninează, ci rugăciunea; nu vinul, ci cuvântul înfrânării. Vinul stârneşte furtună, cuvântul lui Dumnezeu aduce linişte. Acela aduce nelinişte în inimă, acesta alungă zgomotul; acela întunecă mintea, acesta luminează pe cea întunecată; acela aduce întristarea, care înainte era departe, acesta ridică grija, care este de faţă. Căci nimic nu poate aşa de tare a însenina ca învăţătura înţelepciunii: a preţui puţin lucrurile de acum, a ţinti la cele viitoare, a recunoaşte cele pământeşti ca trecătoare şi a nu le socoti statornice, nici bogăţia, nici puterea, nici cinstea, nici măgulirile. Dacă tu ai o astfel de înţelepciune, atunci poţi să priveşti pe un bogat fără ca să-l zavistuieşti, poţi să ajungi la nevoie şi la sărăcie, şi totuşi să nu-ţi pierzi curajul. Continuă să citești

10 reguli pentru întâmpinarea Noului An

10 reguli pentru întâmpinarea Noului An

DOCUMENTAR | Anul Nou – tradiții și obiceiuri românești

 

Nu întreceţi măsura

O sărbătorire rezonabilă este permisă, dacă aduce bucurie oamenilor. Este important ca toate să fie cu măsură, după sfatul sugerat de cuviosul Ambrozie de la Optina: „Uite, Meliton, ține-te de tonalitatea de mijloc, vei lua mai ridicat, nu-ţi va fi ușor, iar dacă mai jos, poţi aluneca, iar tu, Meliton, ține tonul de mijloc.”

Nu este un păcat această sărbătoare, ci modul în care se serbează ea. Și dacă în noaptea de Anul Nou iniţial te vei ruga, vei încearca să-i ierţi pe toți și nu vei ţine minte răul pricinuit de cineva, atunci, fiind împăcat cu toţi, poţi și să urezi ​un An Nou fericit, și să bei un pahar de șampanie, și să mănânci o felie de mandarină. Văzând fețele noastre fericite, și Domnul se va bucura. Continuă să citești

Sf. Nicolae Velimirovici: Despre un alt mod de a sărbători Crăciunul

Sf. Nicolae Velimirovici: Despre un alt mod de a sărbători Crăciunul

Te plângi că eşti singură într-un oraş mare. Atâta lume se agită în jurul tău ca un furnicar, şi totuşi tu te simţi ca în pustie. Cel mai greu îţi este de marile sărbători. Peste tot freamătă bucuria, iar pe tine te apasă întristarea. Crăciunul şi Paştele vin la tine ca nişte vase goale, pe care le umpli cu lacrimi. Când aceste sfinte praznice sunt departe în urma sau înaintea ta, te simţi mai liniştită; însă când se apropie şi vin, întristarea şi pustietatea pun stăpânire pe sufletul tău. Continuă să citești

Despre prăznuirea Crăciunului – ieri și azi

 

Nu mai e mult si sarbatorim Nasterea Domnului sau Craciunul. Multi vor fi plecati. Unde? La schi, in locuri unde sa doarma cat mai mult sau sa se indestuleze cu sarmale, fripturi, cu multe bucate de porc. Sarbatoarea trece doar prin trup.

Cei care raman acasa, nu vor sa rateze concertele, concursurile, premiile ce se acorda in aceasta perioada. Si asa se face ca putini din acesti oameni mai traiesc minunea nasterii tainice a Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria. Continuă să citești

Sfântul Paisie de la Neamț despre Post

Sfântul Paisie de la Neamț despre Post

” (…) Sculându-te de la masă, trebuie să fii puţin flămând, ca trupul să fie supus sufletului, să fie capabil de muncă şi să fie simţitor la activităţi în­ţelepte şi atunci patimile trupeşti vor fi biruite. Postul nu poate nimici patimile trupeşti în aşa măsură cum le nimiceşte hrana să­racă. Unii postesc un timp anumit, iar apoi se dedau la mâncăruri plăcute, căci mulţi încep postul şi alte nevoinţe grele peste puteri­le lor, iar apoi slăbesc din cauza necumpătării şi încep să caute mâncăruri gustoase şi odihnă pentru întărirea trupului. A proce­da astfel înseamnă să creezi ceva, iar apoi să distrugi, întrucât trupul din cauza lipsurilor din vremea postului este împins către plăceri şi mângâieri, iar plăcerile stârnesc patimi. Iar dacă cineva consumă pu­ţină hrană în fiecare zi, atunci el capătă un mare folos. Continuă să citești

Fericitul stareț Iacov Țalikis: În timpul heruvicului, în altar, când preotul citește rugăciunea, îngerii urcă și coboară nevăzut

Fericitul stareț Iacov Țalikis: În timpul heruvicului, în altar, când preotul citește rugăciunea, îngerii urcă și coboară nevăzut 

fericitul-iacov

 

În vremea heruvicului, fericitul liturghisitor de multe ori nu se afla singur în altar, ci era înconjurat de îngeri care slavosloveau pe Dumnezeu, înveseleau atmosfera şi participau şi ei la Sfânta Liturghie. Stăteau atât de aproape de el, încât îl atingeau cu aripile, iar el privea la chipurile lor tinereşti.

Continuă să citești

Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai

Muntele Sinai

De la Ierusalim pe drumul care trece prin Betania, satul Mariei si al Martei, surorile lui Lazar, cel mort de patru zile si inviat de Domnul ( Hanul Samarineanului milostiv ), istorisire facuta de Sf. Luca, in cap. 10, inainte de a ajunge in Ierihon, spre dreapta, se ajunge laMarea Moarta, o mare sarata in care nu exista vietati.

Tinand drumul drept la Masada, ultima fortareata a evreilor, cucerita de romani, la Arad este un popas, unde pelerinii care trec pe aici pot sa se odihneasca, sa se refaca fizic, dupa ce mai intai au avut de infruntat greutatile pustiului Iudeii. In continuare se ajunge la localitatile Sodoma si Gomora, unde a locuit Lot, nepotul lui Avraam, care a fost vestit de ingeri sa fuga din acel loc in Sigor, deoarece Dumnezeu hotarase sa piarda aceste cetati, fiindca in ele se inmultise faradelegea. Continuă să citești

ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOS TEODOR STUDITUL (11 noiembrie)

Άγιος Θεόδωρος ο Στουδίτης_Dionysiou

ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOS TEODOR STUDITUL

 Troparul Sfântului Cuvios Teodor Studitul, glasul al 8-lea:
Îndreptătorule al Ortodoxiei, învăţătorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu şi al curăţiei şi luminătorule al lumii, podoaba călugărilor cea de Dumnezeu insuflată, Teodore înţelepte, cu învăţăturile tale pe toţi i-ai luminat. Alăută duhovnicească, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1

Pe păstorul Bisericii, cel înfrumuseţat cu virtuţi dumnezeieşti, care cu tăria dragostei cereşti s-a împreunat şi prin ea a izvorât lumii apa vie a teologiei, să-l lăudăm după vrednicie. Căci ca un fiu al Luminii pentru slava Sfintei Treimi şi tainele mântuirii s-a nevoit muceniceşte, iar acum dăruieşte luminare şi har de la Hristos celor ce cântă cu credinţă: Bucură-te, Sfinte Teodor, mărturisitorule cel mare al icoanei Iubirii dumnezeieşti! Continuă să citești

PROHODUL ȘI BINECUVÂNTĂRILE SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DE EGHINA (AUDIO, greek. Cântă părinții și ieropsalții Catedralei Mitropolitane din Pireu)

SFÂNTUL GAVRIIL GEORGIANUL (+2 nov. 1995): CUM SĂ NE RUGĂM PENTRU VRĂJMAȘI?

       
ORNAM1

Vedeţi şi:

ORNAM1

 Zurab Varazasvili l-a întrebat:

       – Părinte Gavriil, există oameni imorali, plini de răutate, care merită dispreţul şi te tulbură. Cum putem să ne rugăm pentru binele lor? Rugăciunile nu vor porni din inima noastră.

       – Fă început de la acela pe care-l iubeşti mai mult, să spunem de la copiii tăi. Când te rogi pentru ei, continuă cu ceilalţi membri ai familiei tale. Apoi, pentru aceia care se află în jurul tău, pentru vecini. După aceea pentru oraşul în care locuieşti. Tiflida nu este singurul. Să te rogi pentru toţi care locuiesc în Georgia. Georgia nu este singură. O înconjoară vrăjmaşi. Roagă-te lui Dumnezeu să dăruiască pace inimilor lor, ca să nu poată să o duşmănească. Acum, după ce te-ai rugat pentru întreaga ta ţară, au rămas doar vrăjmaşii tăi personali. Nu-i exclude. Roagă-L pe Dumnezeu să umple inimile lor cu bunătate şi mintea lor cu înţelepciune. Vedeţi? Aşa se face, aşa se procedează, ca să te rogi şi pentru vrăjmaşi.

Copyright
Această traducere ne aparţine şi este protejată de Legea Drepturilor de Autor, legea nr. 8/1996. Ea poate fi citată parţial [fragmentar] pe alte bloguri sau site-uri cu precizarea sursei sau link către pagina de unde provine [ https://acvila30.ro ], dar nu poate fi preluată de mass-media fără un acord scris.
Nu aveţi voie să copiaţi această traducere fără voia sau ştirea https://acvila30.ro.
Dacă aveţi nevoie sau vreţi să folosiţi în scopuri proprii această traducere, vă rugăm să ne contactaţi şi vom stabili atunci condiţiile.