Arhive autor: Admin 3

HIROTONIA UNUI ADEVĂRAT EPISCOP ORTODOX – AUGUSTIN KANDIOTIS – ŞI ÎNFLĂCĂRATA SA OMILIE (AUDIO, gr)

HIROTONIA UNUI ADEVĂRAT EPISCOP ORTODOX

 ŞI ÎNFLĂCĂRATA SA OMILIE

Formați-vă o părere despre hirotonia ortodoxă a unui episcop, care nu a rugat pe nimeni ca să devină episcop, care a fost prigonit de episcopi, pentru că îi mustra deoarece urmăreau transferul în mitropolii mai bogate și mai importante şi pentru alte devieri de la credinţă. Cu doi ani înainte de hirotonia sa, Sinodul i-a interzis să predice pe tot întinsul Greciei şi erau gata să-l caterisească. Era atât de incredibil că va deveni episcop pe cât de incredibil e să răsară soarele de la apus. Însă cei care îl prigoniseră au votat pentru promovarea lui!

La hirotonia lui a fost evidentă prezenţa Sfântului Duh şi au participat 15.000 de credincioşi din întreaga Grecie.

Urmăriţi câteva mici fragmente de la hirotonie şi pulsul poporului credincios. Cei care înțelegeți limba greacă ascultaţi şi omilia înflăcărată a Mitropolitului de Florina, Părintele Augustin Kandiotis.

Cei mai mulţi dintre episcopii de astăzi sunt aleşi prin metode anti-ortodoxe, de aceea nu vorbesc când ORTODOXIA este trădată de rasoforii mici şi mari.

Bătrânul ierarh luptător, Părintele Augustin Kandiotis, spunea în omilia sa din 3-5-1964 despre ei: 

  • „Din păcate, masoneria a intrat şi în Biserică. Citiţi numere mai vechi din „SPITHA” şi o veţi vedea. Eu am denunţat oficial cu dovezi că şi episcopi şi mitropoliţi şi patriarhi sunt masoni… Ca să ajungi episcop fie trebuie să treci prin gradele masoneriei, fie dacă nu treci – deoarece nu toți episcopii sunt masoni, dar este un fapt real că există astfel de suspecţi în Biserică – nu ajungi episcop… Ei (masonii) nu fac publice numele acelora atâta timp cât trăiesc, ci le dezvăluie după ce mor. Noi însă îi cunoaştem şi îi urmărim.”

Continuă să citești

Când trebuie să prăznuim Sfânta Treime?

 

69119_4-sf-treime

Mai mulţi clerici şi credincioşi din România, auzind că în alte Biserici Ortodoxe Sărbătoarea Sfintei Treimi este chiar în Duminca Cincizecimii şi nu a doua zi, m-au întrebat cum e corect. Iată răspunsul meu:

În toate cărţile de cult, Sinaxarele şi Calendarele Ortodoxe (cu excepţia celui românesc), ziua de luni de după Cincizecime se numeşte „Ziua Sfântului Duh. Tot aşa este numită şi în Sinaxarul din ediţiile româneşti ale Penticostarului. Calendarele româneşti mai noi însă, numeasc această sărbătoare Sfânta Treime, inovaţie care nu are nici o motivaţie dogmatică sau liturgică. Continuă să citești

Pr. Dr. Dumitru Măcăilă: PREDICĂ LA DUMINICA CINCIZECIMII – DUMNEZEU PUNÂND ETERNITATEA ÎN MINŢILE NOASTRE! (2012)

Η ΠΕΝΤΗΚΟΣΤΗ, ΙΕΡΑ ΜΟΝΗ ΜΕΤΑΦΟΡΦΩΣΗΣ ΟΡΟΥΣ ΘΑΒΩΡ

PREDICĂ LA DUMINICA CINCIZECIMII – DUMNEZEU PUNÂND ETERNITATEA ÎN MINŢILE NOASTRE!

          Moto: „Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase și la timpul lor; El a pus în inima lor și veșnicia, dar fără ca omul să poată înțelege lucrarea pe care o face Dumnezeu de la început până la sfârșit” (Eclesiastul, 3:11)

          Iubiți frați și surori în Hristos,

Cu inimile inundate de sacră bucurie sărbătorim ziua în care Biserica lui Hristos – întemeiată de El pe Cruce și desăvârșită prin Înviere – a fost făcută vizibilă, cea de-a doua măreață Sărbătoare a Creștinătății, Cincizecimea sau Pogorârea Duhului Sfânt, cunoscută și cu numele de Rusalii. Iată de ce am considerat potrivit să folosesc ca moto al predicii de astăzi cuvintele autorului cărții Eclesiastul aflate în capitolul 3, versetul 11 al acestei cărți din Vechiul Testament: Pentru a vă aminti că Dumnezeu a pus în inimile noastre veșnicia, dar și pentru a sublinia că la Cincizecime Duhul lui Dumnezeu a reînnoit veșnicia pe care El a pus-o în inimile noastre. Continuă să citești

Pr. Dr. Dumitru Măcăilă: PREDICĂ LA POGORÂREA DUHULUI SFÂNT (2011)

93

 PREDICĂ LA POGORÂREA DUHULUI SFÂNT

Moto: „Dacă însetează cineva, să vină la Mine şi să bea” (Ioan, 7:37)

          Iubiţi fraţi şi surori în Hristos,

În ziua Cincizecimii, Ucenicii lui Hristos au fost prezenţi la arătarea Sfintei Treimi. E adevărat, arătarea Sfintei Treimi nu a fost ca aceea care a avut loc la Botezul Domnului şi ca aceea de la Schimbarea la Faţă a lui Hristos. Hristos Cel înălţat a trimis Duhul Sfânt peste sfinţii Apostoli – aşa cum le făgăduise – pentru a-i conduce la tot adevărul. „Acela Mă va slăvi, pentru că din al Meu va lua şi vă va vesti. Toate câte are Tatăl ale Mele sunt; de aceea am spus că din al Meu ia şi vă vesteşte vouă” (Ioan, 16: 14-15). Continuă să citești

Sfântul Nicolae Velimirovici: Cuvinte de folos pentru săptămâna a VI-a Postului Mare


Sf. Nicolae Velimirovici: Cuvinte de folos pentru săptămâna a șasea a Postului Mare

Fericiţi cei curaţi cu inima că aceia vor vedea pre Dumnezeu” (Mat. 5:8)

1. Ochiul curat vede lumea şi tot ce este în lume; iar ochiul în care a intrat un pai nu poate nici să se uite, nici să vadă. Aşa este şi cu inima omului. Dumnezeu a dăruit inima omenească cu osebită vedere. Când inima e acoperită cu paiele păcatului, ea orbeşte şi nu poate vedea nimic. Când inima se curăţeşte deplin, ea vede lumea nevăzută în lumea văzută; vede lumea nevăzută aşa cum e ea; vede pe Cel ce e Inima lumii nevăzute, Îl vede pe Dumnezeu. Continuă să citești

Cugetări ale Fericitului Augustin

Cugetări ale Fericitului AugustinFericitul-Augustin

Doamne Dumnezeu meu, dăruieşte-mi mie ca din toată inima mea să te doresc pre Tine! Dorindu-te, să te caut! Căutându-te, să te aflu! Aflându-te, să te iubesc! Şi iubindu-te, de răutăţile cele ce sunt întru mine să mă izbăvesc! Şi izbăvindu-mă, să nu mă mai întorc iarăşi la aceleaşi.

Doamne Dumnezeul meu dă pocăinţă sufletului meu, umilinţă inimii mele, izvor de lacrimi ochilor miei,  şi mâinilor mele necruţată dare de milostenie.

Împăratul meu, stinge poftele trupului cele aprinse întru mine,  şi aprinde focul dragostei  Tale.

Izbăvitorul meu, risipeşte de la mine pre duhul mândriei, şi cu milostivire dă-mi mie bogăţia bunătăţii Tale.

Mântuitorul meu, întoarce de la mine mânia urgiei Tale şi milostivindu-Te, îngrădeşte-mă pre mine cu zeaua răbdării.

Ziditorul meu, smulge din sufletul meu toată amărăciunea cea putredă, şi dulceaţă de blândeţe dă cugetului meu.

Părinte al Îndurărilor şi al milei, dăruieşte-mi mie credinţă neclintită, nădejde neruşinată, dragoste neîncetată.

Povăţuitorul meu, abate de la mine toată deşertăciunea, a minţii nestatornicie, a inimii răspândire, a gurii bârfire, a ochilor înălţare, a pântecelui nesaţiu, a aproapelui defăimare, fărădelegea clevetitorilor, zădărârea iscodirii, dorinţa îmbogăţirii, răpirea silniciei, pofta slavei deşarte, măiestria făţărniciei, vicleşugul măgulirii, defăimarea săracilor, necăjirea neputincioşilor, aprinderea iubirii de argint, otrava zavistiei,  moartea hulii.

Făcătorul meu, taie de la mine neînţelegerea, nemulţumirea, pizma, neliniştirea, lenevirea, adormitarea, trândăvia, a cugetului amorţire, a inimii împietrire, a minţii îndrăzneală, a năravurilor neânblânzire şi cruzime, pe cea către lucrurile bune nesupunere, pe cea către sfătuiri împotrivire, ne înfrânarea limbii,  răpirea de la cei ce sunt lipsiţi, necazul către cei ce sunt în sărăcie, clevetirea asupra celor nevinovaţi, ne purtarea de grijă pentru cei ce sunt sub mine, asprimea cea către slugi,  nedragostea cea către prieteni, sălbăticimea cea către vecini.

„Dumnezeul meu mila mea!” La Tine căzând prin cel iubit Fiul Tău, mă rog, dă-mi fapte de milostenie, dă-mi blândeţea năravului, să o am către toţi cu osârdie, cu cei necăjiţi împreună să pătimesc, pe cei amăgiţi, cele cuviincioase să-i sfătuiesc, celor ce sunt în nevoi să le ajut,  celor ce sunt în lipsă să le dau, pe cei mâhniţi să-i mângâi, pe cei strâmtoraţi să-i uşurez, pe cei săraci să-i ocrotesc,  pe cei ce plâng să-i mângâi, datornicilor mei să le las, pe cei ce îmi greşesc mie să-i iert, pe cei ce mă urăsc pe mine să-i iubesc, şi în loc de rele, bune lor să le răsplătesc:

Pre nimeni să nu defaim,  pre toţi să-i cinstesc, celor buni să le urmez, de la cei răi să mă abat:  Fapta bună să o fac, şi de la răutate să mă depărtez. Dă-mi întru rele întâmplări răbdare, iar întru bune întâmplări înţelepciune. Pune Doamne pază gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele: Ps, 104, 3. Dă-mi mie să calc pre cele de pre pământ, şi să însetez de cele din cer.

Fericitul Augustin, Cugetări

Sfântul Ierarh Luca al Crimeei: Predică la Duminica a treia din Postul Mare

Sfântul Ierarh Luca al Crimeii: Predică la Duminica a treia din Postul Mare 

ghetsimani

Cuvinte în a treia săptămână din Postul Mare

În grădina Ghetsimani

Să nu credeţi că doar pe Cruce a răbdat Domnul suferinţe de nedescris, chinuri cumplite. Chinuri şi mai cumplite au început în grădina Ghetsimani, la lumina lunii. Cum Îl mai sfâşia durerea pe Mântuitorul! Cât de fierbinte S-a rugat Tatălui Său: Părintele Meu! De este cu putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiesti (Mt. 26, 39)! Poate că oamenii obraznici se vor gândi: „Ce laşitate! De a cerut Tatălui ca paharul pătimirilor să îl ocolească, dacă pentru aceste pătimiri a venit în lume?” Din păcate, nu toţi adâncesc ceea ce a trăit Domnul în inima Sa atunci. Nu toţi ştiu de ce a fost atât de chinuitoare rugăciunea Lui către Tatăl Său. Nu toţi se cutremură la gândul că de pe faţa Lui cădea sudoare de sânge. Totuşi, se cade ca toţi să ştie asta – să ştie că lupta duhovnicească pe care a trăit-o Domnul rugându-Se Tatălui Său în grădina Ghetsimani a fost cea mai mare, şi totodată cea mai grea şi mai cumplită încercare din viaţa Lui. Continuă să citești

Sf. Teofan Zăvorâtul: Duhul cre­dinţei, al nădejdii şi al lăsării în voia lui Dumnezeu, iată ce trebuie să aprindem în inimă

Sf. Teofan Zăvorâtul: Duhul cre­dinţei, al nădejdii şi al lăsării în voia lui Dumnezeu, iată ce trebuie să aprindem în inimă

„Când lucrul nu vă permite să vă săvârşiţi pe deplin pra­vila de rugăciune, săvârşiţi-o pe scurt. Dar niciodată nu trebuie să vă grăbiţi. Dumnezeu este pretutindeni.

Dimineaţa să-I daţi mulţumire şi să-I ce­reţi binecuvântare cu cuvintele voastre, făcând câteva metanii şi este de ajuns! Continuă să citești

Mitropolitul Antonie de Suroj: Dacă tu nu ești atent la cuvintele rugăciunii tale, de ce ar fi Dumnezeu?

Mitropolitul Antonie de Suroj: Dacă tu nu ești atent la cuvintele rugăciunii tale, de ce ar fi Dumnezeu? 

Dacă tu nu poți să fii atent la cuvintele pe care le rostești, de ce ar fi Dumnezeu? Cum le-ar putea primi El ca semn al iubirii tale dacă ți-ai lăsat inima în afara lor, dacă nu ai pus în ele decât un anumit procent de cinstire împreuna cu o anumită doză de nepăsare? Continuă să citești

Cuv. Pr. Porfirie Kavsokalivitul: Pentru a-i folosi pe ceilalţi, trebuie să trăieşti în iubirea lui Dumnezeu. Nu trebuie să-l sileşti pe celălalt

Cuv. Pr. Porfirie Kavsokalivitul:  Pentru a-i folosi pe ceilalţi, trebuie să trăieşti în iubirea lui Dumnezeu. Nu trebuie să-l sileşti pe celălalt.

[ro]image1

De multe ori, noi, cu frământările şi temerile şi starea noastră sufletească urâtă, fără să vrem şi fără să ne dăm seama, facem rău celuilalt, chiar şi dacă îl iubim foarte mult, precum, de pildă, mama pe copilul ei. Continuă să citești

Sf. Ierarh Luca al Crimeii: Predică în a doua duminică a Postului Mare

Sf. Ierarh Luca al Crimeii: Predică în ce de-a doua Duminică a Postului Mare

Cuvânt în cea de-a doua Duminică din Postul Mare 

Învăţătura lui Hristos şi învăţăturile omeneşti 

Dacă, precum vă amintiţi, în cea dintâi Duminică a Marelui Post Sfânta Biserică a prăznuit întărirea Ortodoxiei de către cele şapte Sinoade Ecumenice, în cea de-a doua ea cinsteşte pomenirea ierarhului Grigorie Palama, marele apărător al Ortodoxiei. Acesta a trăit în al XIV-lea veac, la aproape şase sute de ani după ultimul Sinod Ecumenic. A primit o educaţie aleasă, fiind apropiat al împăratului din Bizanţ, dar a părăsit curând viaţa de la curte şi s-a retras în muntele Athos, fiindcă sufletul lui năzuia spre împărtăşirea statornică şi nedespărţită cu Dumnezeu. În zilele lui s-a ridicat hulă asupra monahismului şi mai ales asupra călugărilor din Athos, care erau defăimaţi pentru faptul că-şi închinaseră întreaga viaţă numai slujirii lui Dumnezeu, cugetării la cele dumnezeieşti şi rugăciunii. Continuă să citești

Sf. Ioan Scărarul: Despre clevetire

Sf. Ioan Scărarul: Despre clevetire. Contabilii aspri şi amănunţiţi ai greşelilor aproapelui suferă de această patimă, pentru că nu şi-au adus niciodată aminte în chip nemincinos şi deplin de greşelile lor.

1) Nimenea, socotesc, dintre cei ce judecă sănătos, nu va tăgădui că din ură şi din ţinerea de minte a răului se naşte clevetirea. De aceea s-a şi rînduit aceasta după părinţii ei, ca într-un lanţ. Clevetirea este fiica urii. Ε o boală subţire, dar o lipitoare grasă, ascunsă şi tăinuită, care suge şi seacă sîngele iubirii. Ε făţărnicirea iubirii, pricinuitoarea întinăciunii şi poverii inimii. Continuă să citești

Sf. Ioan Scărarul: Cum se pot mântui creştinii, trăind în lume

Sf. Ioan Scărarul: Cum se pot mântui creştinii, trăind în lume

Am auzit pe unii care petrec în lume cu nepăsare, zicând către mine: ’’Cum putem noi, care vieţuim în lume să ne mântuim’’? Acestora le-am răspuns: ’’Toate lucrurile bune pe care le puteţi face, faceţi-le: nu defăimaţi pe nimeni, nu furaţi de la nimeni, nu minţiţi faţă de nimeni, nu vă înălţaţi faţă de nimeni, nu urâţi pe nimeni, nu vă despărţiţi de adunările de la slujbele din biserică, pătimiţi împreună cu cei lipsiţi, nu pricinuiţi nimănui sminteală, de ce este al altuia să nu vă apropiaţi. De veţi face aşa, nu veţi fi departe de Împărăţia Cerurilor’’.

Extrase din ’’SCARA’’:

I.19 Temelia cea bună are trei straturi şi trei stâlpi: nerăutatea, postul şi neprihănirea. Continuă să citești

Sf. Nicolae Velimirovici: Cuvinte de folos pentru a doua săptămână a Postului Mare

Sf. Nicolae Velimirovici: Cuvinte de folos pentru a doua săptămână a Postului Mare

Mai înainte de toate cele ce se păzesc, păzeşte-ţi inima, căci din ea izvorăşte viaţa.” (Pilde 4:23)

1. Gospodarul îşi păzeşte de păsări ţarina însămânţată, şi de omizi livada şi îşi păzeşte de fiare stâna, dar nimic altceva nu îşi păzeşte gospodarul precum casa de tâlhari, de foc, de ape, de fulgere, şi de toată necurăţia. Ce e casa pentru gospodărie, este inima pentru om. Pentru acesta s’a zis: „Mai înainte de toate cele ce se păzesc, păzeşte-ţi inima.” Continuă să citești

25 martie/12 octombrie: POMENIREA SFÂNTULUI DISMAS -TÂLHARUL CEL RECUNOSCĂTOR, DIN DREAPTA CRUCII DOMNULUI. CUVÂNT AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR

CUVÂNT LA CRUCE ŞI LA TÂLHAR, PENTRU A DOUA VENIRE A LUI HRISTOS
ŞI PENTRU A NE RUGA ADESEORI PENTRU VRĂJMAŞI 

Cuvânt la Cruce şi la tâlhar

din “Omilii si cuvantari”

Astăzi Domnul nostru Iisus Hristos este pe Cruce şi noi prăznuim , ca să cunoşti că Crucea este praznic şi sărbătoare duhovnicească.

Mai înainte Crucea era lemn de osândire, iar acum s-a făcut lucru de cinste.

Mai înainte era semn de osândire, iar acum pricină de mântuire.

Aceasta ni s-a făcut nouă aducătoare de nenumărate bunătăţi, ne-a izbăvit din înşelăciune, aceasta, întru întuneric şezând noi, ne-a luminat, aceasta, învrăjbiţi fiind noi cu Dumnezeu, ne-a împăcat, înstrăinaţi fiind ne-a împrietenit, departe fiind aproape ne-a adus.

Aceasta este surparea vrajbei, întărire a păcii şi vistierie de nenumărate bunătăţi. Pentru aceasta nu ne mai rătăcim în pustietăţi, căci Calea cea adevărată am cunoscut-o.

Nu mai petrecem afară de curţile împărăteşti, că am aflat Uşa.

Nu ne mai temem de săgeţile cele aprinse ale diavolului, că am aflat Izvorul.

Nu mai sântem în văduvie, că am aflat Mirele.

Nu ne temem de lup, că avem pe Păstorul cel bun, „Că Eu, sunt Păstorul cel bun”.

Nu ne cutremurăm de tiranul, că stăruim aproape de Împărat. Continuă să citești

Sf. Ierarh Luca al Crimeei: Cuvinte de folos la Buna Vestire a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Sf. Ierarh Luca al Crimeei: Cuvinte de folos la Buna Vestire a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

 

Credinţa noastră nu este zadarnică

„Astăzi este începătura mântuirii noastre şi arătarea tainei celei din veac: Fiul lui Dumnezeu Fiu Fecioarei Se face şi Gavriil harul binevesteşte”. Acum s-a împlinit taina cea mare a credinţei noastre creştineşti, s-a împlinit lucrul pe care cu şapte sute de ani înainte de Naşterea Domnului Iisus Hristos l-a prezis Sfântul Proroc Isaia: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu, şi vor chema numele Lui Emanuil, care înseamnă: „Cu noi este Dumnezeu”. De ce spunea acest sfânt proroc că Domnul va fi numit Emanuel, dacă Arhanghelul Gavriil, care a heretisit-o acum pe Preasfânta Fecioară Maria, a zis că Ea îi va pune numele de Iisus? Ce să însemne acest lucru? El se lămureşte prin înţelesul numelui de Emanuel: „cu noi este Dumnezeu”. Continuă să citești

SFÂNTA CUVIOASĂ DIMITRA DIN KIEV, născută în Silistra şi vieţuitoare în Basarabia

       Sfânta Cuvioasă Dimitra (Matrona Egorova) s-a născut în anul 1810, în oraşul Silistra, Bulgaria, din părinţi evlavioşi, Alexandru şi Maria. La sfârşitul anilor 20 ai secolului al XIX-lea, familia ei s-a mutat în Basarabia, fugind de asuprirea turcească şi de hărţuiala creştinilor ortodocşi din Bulgaria. Matrona a fost căsătorită cu căpitanul armatei ruseşti Ivan Egorova, care a murit eroic în timpul Războiului din Crimeea (1853-1856).

          După moartea soţului a continuat ajutorarea răniţilor pe câmpul de luptă. Într-o bătălie a fost rănita şi ea, dar nu s-a îndepărtat de îndeplinirea sarcinilor ei. Spitalul era amenajat în casa sa din Kiev.

Continuă să citești

Despre soarta ereticilor: Predică la Duminica Ortodoxiei a Sfântului Ierarh Luca al Crimeei

Sf. Ierarh Luca al Crimeei: Predică la Duminica Ortodoxiei

D Ortodoxiei2.1

Despre soarta ereticilor

În cea dintâi Duminică a Marelui Post, care se numeşte Duminica Triumfului Ortodoxiei, Sfânta Biserică prăznuieşte întărirea şi întemeinicirea credinţei ortodoxe, biruinţa asupra numeroşilor eretici osândiţi de cele şapte Sinoade Ecumenice. Ştiţi că încă din vremurile apostolice au apărut o mulţime de dascăli mincinoşi, al căror număr a tot crescut o dată cu scurgerea veacurilor. S-au ridicat eretici care au strâmbat sfânta credinţă ortodoxă, învăţând mincinos despre Dumnezeirea Domnului nostru Iisus Hristos – şi mulţi au urmat păgânătăţii lor, mulţi au pierit cu moarte veşnică.

Continuă să citești

Sf. Nicolae Velimirovici – gânduri pentru prima săptămână din Postul Mare: „Mai presus de toate gândeşte-te la Dumnezeu, căci şi Dumnezeu se gândeşte la tine mai presus de toate”

Sf. Nicolae Velimirovici – gânduri pentru prima săptămână din Postul Mare: „Mai presus de toate gândeşte-te la Dumnezeu, căci şi Dumnezeu se gândeşte la tine mai presus de toate”

„Fiule, dă-mi inima ta!, zis-a Domnul” /Pilde 23:26/

1. Mai presus de toate gandeşte-te la Dumnezeu, căci şi Dumnezeu se gandeşte la tine mai presus de toate. Precum păstorul se gandeşte la oaia cea rătăcită mai mult decat la intreaga turmă, aşa şi Dumnezeul tău se gandeşte la tine, care te pierzi in păcat, mai mult decat la toţi ingerii din ceruri.

2. A cugeta la Dumnezeu nu inseamnă a cerceta fiinţa lui Dumnezeu, ci inseamnă a cerceta şi a afla ce aşteaptă Dumnezeu de la om. Continuă să citești

Pr. Nicolae Tănase: Decalogul Postului

Pr. Nicolae Tănase: Decalogul Postului

Nu ţine ură, vrăjmăşie sau invidie. Calcă-ţi pe inimă, mergi şi te împacă cu toată lumea, şi mai ales cu cei cărora le-ai greşit. Iartă din toată inima ta, pentru ca şi Dumnezeu să te ierte pe tine.

• Spovedeşte-te cât mai grabnic la preotul tău duhovnic şi nu-l schimba. Mărturiseşte toate greşelile şi patimile, gândurile şi intenţiile rele. Continuă să citești