Arhive autor: Admin
PENTRU MONAHII LAVREI PECERSKA, DOMNULUI SĂ NE RUGĂM!
PREDICĂ LA DUMINICA A 4-A DUPĂ RUSALII (MITROPOLITUL AUGUSTIN DE FLORINA) – Idolatrii contemporani
Predica Mitropolitului Augustin de Florina
la Duminica a IV-a după Rusalii
(Matei 8, 5-13)
Alte predici:
- Predici AUDIO/VIDEO la Duminica a IV-a după Rusalii
- Predică la Duminica a IV-a după Rusalii a PS Sebastian al Slatinei şi Romanaţilor: DESPRE UN PĂGÂN CARE NE DĂ LECŢII
- Pr. Dorin Picioruș: Predică la Duminica a 4-a după Rusalii – 2010
- Predică la Duminica a 4-a după Rusalii [2011] – Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruş
- Predica Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Duminica a IV-a după Rusalii – (Vindecarea slugii sutaşului)
- Arhim. Cleopa Ilie: Predică la Duminica a IV-a după Rusalii – Despre puterea rugăciunii pentru aproapele
- Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș: PREDICĂ LA DUMINICA A 4-A DUPĂ RUSALII (2013)
- CUVÂNT TEOLOGIC al părintelui Dumitru Stăniloae la Duminica a IV-a după Rusalii (Vindecarea slugii sutaşului)
Idolatrii contemporani
Biserica noastră, iubiţii mei, îi cinsteşte pe Sfinţii Apostoli. Îi cinsteşte cu o sărbătoare aparte pe fiecare, dar îi cinsteşte şi pe toţi laolaltă printr-o sărbătoare comună, care, după cum ştiţi, are loc pe 30 iunie. Şi pe drept le acordă această cinste. Pentru că Sfinţii Apostoli sunt stâlpii Bisericii, sunt giganţii credinţei şi ai virtuţii, sunt marii binefăcători ai omenirii.
Desigur, unii dintre ei sunt în mod deosebit binefăcătorii binecuvântatului nostru popor, ai poporului elin. Nimănui altuia nu-i datorează atât de mult patria noastră cât îi datorează Apostolului Pavel şi Apostolului Andrei. Acestora, noi, elinii. le datorăm faptul că suntem creştini. Dacă Apostolul Pavel nu ar fi urcat în Areopagul atenienilor să propovăduiască pe adevăratul Dumnezeu şi dacă Apostolul Andrei nu s-ar fi răstignit în Patra, noi n-am fi fost creştini. Prin predica, prin ostenelile, prin lacrimile şi sângele apostolilor Elada a devenit o ţară creştină.
Dar se pune întrebarea: Suntem într-adevăr creştini?
MITROPOLITUL IEROTEI DE NAVPAKTOS: O TEOLOGHISIRE PATRISTICĂ LA PRAZNICUL CINCIZECIMII
CINCIZECIMEA

Înainte de a Se urca la cer, Hristos le-a poruncit ucenicilor ca, după Înălţarea Sa, aceştia să se întoarcă la Ierusalim şi să aştepte acolo până ce vor fi înveşmântaţi cu putere din cer. Aşadar, El le-a făgăduit ucenicilor că vor lua Duh Sfânt, despre Care a vorbit în timpul vieţii Sale.
Făgăduinţa lui Hristos s-a împlinit la cincizeci de zile după Paşte şi la zece zile după Înălţarea Sa la ceruri. Atunci, Biserica prăznuieşte Cincizecimea, prin care este cinstită Sfânta Treime, după care, în ziua următoare, este sărbătorit şi slăvit Duhul Sfânt. Prin urmare, praznicul Cincizecimii este o sărbătoare a Sfintei Treimi. Continuă să citești
PREDICĂ LA POGORÂREA SFÂNTULUI DUH A SFÂNTULUI INOCHENTIE DE PENZA: DUHUL SFÂNT ZIDEŞTE TOT CE E PE PĂMÂNT
Cuvânt în ziua Pogorârii Sfântului Duh
(Duhul Sfânt zideşte tot ce e pe pământ)

Trimite-vei Duhul Tău, şi se vor zidi, şi vei înnoi faţa pământului (Ps. 103, 31). În ziua aceasta, ascultătorule, Duhul Sfânt S-a odihnit asupra Apostolilor în chipul limbilor de foc, nu numai ca ei să vorbească în felurite limbi sau pentru a aduna cele împrăştiate, ci şi ca să înnoiască faţa întregului pământ, care se învechise şi se strica. Focul luminează şi încălzeşte, arde şi curaţeşte, nimiceşte şi schimbă. Duhul Sfânt S-a pogorât în chipul limbilor de foc ca să-i lumineze pe oamenii care şedeau întru întuneric, să le încalzească inimile reci, să le ardă necurăţia şi să o cureţe, să nimicească fărădelegile de pe faţa pământului şi să îl schimbe pe om la înnoirea lumii (v. Mt. 19, 28). Tocmai asta a prezis Prorocul când a vestit: „Duhul Sfânt va lămuri inimile noastre ca pe aur şi pe argint” (Mal. 3, 3). Continuă să citești
O ALTA PREDICĂ LA POGORÂREA SFÂNTULUI DUH A SFÂNTULUI INOCHENTIE DE PENZA
Cuvânt în ziua Pogorârii Sfântului Duh
*

În această zi, după mărturia Scripturii, s-a auzit în Ierusalim un zgomot neaşteptat, asemenea unei suflări de vifor, care s-a pogorât din ceruri asupra unui foişor, în care s-a văzut foc odihnind asupra capetelor unor oameni asemenea nouă fără să-i ardă. Această întâmplare neobişnuită a atras poporul vieţuitor în Ierusalim, care, adunându-se, a auzit – ce uimire! – nişte galileeni dispreţuiţi vorbind în felurite limbi. Ce să se fi întâmplat cu ei? După aceea şi-au amintit cuvintele lui Dumnezeu care au fost grăite prin Ioil: voi vărsa din Duhul Meu peste tot trupul (Ioil 2, 28). S-au înspăimântat toţi, s-au nedumerit, spunându-şi unul altuia: Ce va să fie aceasta?, iar unii ocărau şi, arătând spre Apostoli, ziceau: „Sunt beţi!” (v. Fapte 2,13). Continuă să citești
SLUJBA CUVIOSULUI IOACHIM DIN ITHACA – VECERNIA (2 martie/23 mai)
S L U J B A
CUVIOSULUI ŞI DE-DUMNEZEU-PURTĂTORULUI PĂRINTELUI NOSTRU
IOACHIM DIN ITHACA
F Ă C Ă T O R U L D E M I N U N I
A CĂRUI ADORMIRE O POMENIM LA 2 MARTIE
IAR MUTAREA MOAŞTELOR LA 23 MAI
Alcătuită în greceşte de
Dr. Haralambos Bussias, Imnograful Patriarhiei Alexandriei,
şi tălmăcită în româneşte cu acrivia podobiei,
adică în metrica bizantină,
de Diacon Cornel COMAN,
Sabin PREDA și
Preot Vicenţiu CURELARU Continuă să citești
2 martie şi 23 mai: SFÂNTUL CUVIOS IOACHIM PAPOULAKIS
SFÂNTUL CUVIOS IOACHIM PAPOULAKIS
Sfantul Cuvios Ioachim Papoulakis s-a nascut in 1786 intr-un mic satuc numit Kalivia, vizavi de satul Stavros din Itaca. Parintii lui se numeau Anghel Patrichie si Agni fiind la randul lor crestini evlaviosi. Micul Ioan (cum se numea sfantul inainte de a deveni calugar) a petrecut o copilarie grea, deoarece mama lui a murit cand el era inca foarte mic. Tatal sau s-a recasatorit cu o femeie foarte rea, care nu pierdea nici o ocazie de a-l pedepsi si tortura pe micul Ioan. Continuă să citești
Sf. Grigorie Palama: Predică la Duminica a V-a după Paşti (a Samarinencei)
Sf. Grigorie Palama:
Predică la Duminica a V-a după Paşti (a Samarinencei)

din „Omilii – volumul I ”, Sfantul Grigorie Palama
Editura Anastasia
Omilia 19: La istoria evanghelică despre femeia samarineancă
1.In răstimpul tuturor acestor zile care au trecut, ce sunt în număr de cincizeci, prăznuim noi învierea din morţi a Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ţinând-o noi pe aceasta mai presus de celelalte sărbători, pe temeiul însemnătăţii ei.
Numărul acesta de zile cuprinde pomenirea din fiecare an a întoarcerii Sale în cer, iar această pomenire arată deosebirea între Domnul Care a înviat din morţi şi robii care cândva vor trăi din nou.
Fiindcă toţi aceia care s-au sculat din morţi, au fost sculaţi de către alţii, iar, murind ei din nou, s-au întors în pământ; însă Hristos, când S-a sculat din morţi, moartea nu L-a stăpânit deloc şi El singur S-a sculat pe Sine după trei zile. Iar El nu S-a întors în pământ, ci S-a dus înălţându-Se în cer, făcând El ca frământătura din care suntem plămădiţi să fie aşezată pe acelaşi tron cu Tatăl şi să fie asemenea lui Dumnezeu. Continuă să citești
PREDICĂ LA DUMINICA SAMARINENCEI A EPISCOPULUI SEBASTIAN AL SLATINEI – Universalitatea, indispensabilitatea şi spiritualitatea creştinismului
DUMINICA A V – A DUPǍ PAŞTI
A Samarinencei – In. 4, 5 –

UNIVERSALITATEA, INDISPENSABILITATEA ŞI SPIRITUALITATEA CREŞTINISMULUI
Dreptmăritori creştini,
După învierea din morţi, Mântuitorul Hristos a mai petrecut pe pământ – după ce trăise treizeci şi trei de ani şi jumătate – încă patruzeci de zile, timp în care a încredinţat pe mulţi de realitatea Învierii Sale, a întemeiat Sfintele Taine şi a consolidat şi întărit învăţătura Sa dumnezeiască. De aceea, duminicile aflate între Paşti şi Înălţare sunt consacrate fie unor martori ai Învierii, fie altor personaje, prin care sunt promovate o serie de învăţături deosebit de importante pentru viaţa noastră. Continuă să citești
9 mai: Predica Mitropolitului Augustin de Florina la pomenirea Sfântului Hristosfor
Un praznic împărătesc mai puţin cunoscut: ÎNJUMĂTĂŢIREA CINCIZECIMII – O TEOLOGHISIRE PATRISTICĂ A MITROPOLITULUI IEROTEI DE NAVPAKTOS
UN PRAZNIC ÎMPĂRĂTESC MAI PUŢIN CUNOSCUT:
ÎNJUMĂTĂŢIREA CINCIZECIMII
O TEOLOGHISIRE PATRISTICĂ
A MITROPOLITULUI IEROTEI DE NAVPAKTOS
Unul dintre praznicele împărăteşti este şi Înjumătăţirea Cincizecimii. Ea este sărbătorită de Biserică la jumătatea perioadei dintre Paşte şi Cincizecime, adică în miercurea de dinainte de duminica Samarinencii (a cincea duminică de după Paşte). Deşi necunoscută de lume, ea este o sărbătoare împărătească importantă, care se referă la Împăratul Hristos.
Sărbătoarea Înjumătăţirii Cincizecimii nu este socotită între cele douăsprezece praznice împărăteşti, dar datorită marii sale importanţe, am integrat-o între acestea, după ce am pus laolaltă sărbătoarea învierii lui Lazăr şi cea a intrării lui Hristos în Ierusalim, ca două sărbători ce prezintă trăsături comune.
Atunci când am făcut împărţirea praznicelor şi când am plasat Înjumătăţirea Cincizecimii între cele douăsprezece, am pornit de la considerentul că sărbătoarea aceasta ne dă posibilitatea de a urmări lucrarea lui Hristos de la Botezul Său în râul Iordan şi până la Schimbarea la Faţă şi la Patimi. Ştim foarte bine că sfintele Evanghelii descriu ceea ce Hristos a spus, a făcut şi a pătimit pentru mântuirea neamului omenesc, iar sărbătoarea înjumătăţirii Cincizecimii ne dă posibilitatea să analizăm latura aceasta (adică ce a spus şi ce a făcut), care este destul de importantă. Cu alte cuvinte, această sărbătoare acoperă toate evenimentele hristologice de la Botezul lui Hristos şi până la Schimbarea Sa la Faţă. Continuă să citești
EPISCOPUL SEBASTIAN AL SLATINEI ŞI ROMANAŢILOR: Predică la Duminica a IV-a după Paşti (a Slăbănogului) – Formalism şi neputinţă de a ne bucura de binele aproapelui
DUMINCA A IV – A DUPǍ PAŞTI
(A Slăbănogului – In. 5, 1-15)
FORMALISM ŞI NEPUTINŢǍ DE A NE BUCURA DE BINELE APROAPELUI
Dreptmăritori creştini,
Astăzi Mântuitorul Iisus Hristos săvârşeşte o minune care ar fi trebuit să-i impresioneze pe toţi cei ce au fost martori la ea. Un paralizat sau ,,slăbănog”, cum îl numeşte Evanghelia, ţinuit la pat de 38 de ani, îşi redobândeşte sănătatea pe marginea scăldătorii Vitezda, prin bunăvoinţa Domnului. Şi, iată că ceea ce ar fi trebuit să ,,copleşească” s-a prefăcut într-o temă de discuţie absurdă, şi minunea vindecării a fost umbrită de formalismul bolnav şi de neputinţa iudeilor de a se bucura de binele făcut de Hristos bietului suferind de atâta amar de vreme. Continuă să citești
3 mai: POMENIREA CUVIOSULUI IRODION DE LA LAINICI. SLUJBA, ACATISTUL ŞI VIAŢA. (TEXT)
SLUJBA, ACATISTUL SI VIAŢA CU NEVOINTELE
SFANTULUI IRODION STARETUL DE LA LAINICI
(TEXT)
SLUJBA Utreniei şi Vecerniei
SFÂNTULUI CUVIOSULUI PĂRINTELUI NOSTRU
IRODION de la LAINICI
a cărui pomenire o serbăm pe 3 mai
LA VECERNIE
La DOAMNE STRIGAT-AM. Stihiri glasul întâi: Ceea ce eşti bucuria
cetelor cereşti
Sfinte Preacuvioase Irodioane, cu vrednicie stai alături de Sfântul
Ierarh Calinic în Biserica slavei şi mijlocitor adevărat în ceruri aflându-te,
ocrotire aflăm noi toţi de la tine; căci la măsura părinţilor de demult ai ajuns
preafericite. Continuă să citești
SLUJBA SFÂNTULUI ATANASIE PATELARIE, PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI (2 MAI)
Slujba Sfântului Atanasie Patelarie, Patriarhul Constantinopolului
În luna mai, în ziua a doua, pomenirea Sfântului Ierarh Atanasie Patelarie, Patriarhul Constantinopolului
Să se ştie: De va cădea sărbătoarea Sfântului Atanasie Patelarie înaintea Sfintelor Paşti, slujba sfântului se săvârşeşte la praznicul Intrării Domnului în Ierusalim sau luni, în Săptămâna Luminată.











