Arhive autor: Admin

MITROPOLITUL IEROTEI DE NAVPAKTOS: O TEOLOGHISIRE PATRISTICĂ LA PRAZNICUL CINCIZECIMII

CINCIZECIMEA

Înainte de a Se urca la cer, Hristos le-a poruncit ucenicilor ca, după Înălţarea Sa, aceştia să se întoarcă la Ierusalim şi să aştepte acolo până ce vor fi înveşmântaţi cu putere din cer. Aşadar, El le-a făgăduit ucenicilor că vor lua Duh Sfânt, despre Care a vorbit în timpul vieţii Sale.

Făgăduinţa lui Hristos s-a împlinit la cincizeci de zile după Paşte şi la zece zile după Înălţarea Sa la ceruri. Atunci, Biserica prăznuieşte Cincizecimea, prin care este cinstită Sfânta Treime, după care, în ziua următoare, este sărbătorit şi slăvit Duhul Sfânt. Prin urmare, praznicul Cincizecimii este o sărbătoare a Sfintei Treimi. Continuă să citești →

PREDICĂ LA POGORÂREA SFÂNTULUI DUH A SFÂNTULUI INOCHENTIE DE PENZA: DUHUL SFÂNT ZIDEŞTE TOT CE E PE PĂMÂNT

Cuvânt în ziua Pogorârii Sfântului Duh

(Duhul Sfânt zideşte tot ce e pe pământ)

Trimite-vei Duhul Tău, şi se vor zidi, şi vei în­noi faţa pământului (Ps. 103, 31). În ziua aceasta, ascultătorule, Duhul Sfânt S-a odihnit asupra Apostolilor în chipul limbilor de foc, nu numai ca ei să vorbească în felurite limbi sau pentru a aduna cele împrăştiate, ci şi ca să în­noiască faţa întregului pământ, care se învechi­se şi se strica. Focul luminează şi încălzeşte, arde şi curaţeşte, nimiceşte şi schimbă. Duhul Sfânt S-a pogorât în chipul limbilor de foc ca să-i lumi­neze pe oamenii care şedeau întru întuneric, să le încalzească inimile reci, să le ardă necurăţia şi să o cureţe, să nimicească fărădelegile de pe fa­ţa pământului şi să îl schimbe pe om la înnoirea lumii (v. Mt. 19, 28). Tocmai asta a prezis Prorocul când a vestit: „Duhul Sfânt va lămuri inimile noastre ca pe aur şi pe argint” (Mal. 3, 3). Continuă să citești →

O ALTA PREDICĂ LA POGORÂREA SFÂNTULUI DUH A SFÂNTULUI INOCHENTIE DE PENZA

Cuvânt în ziua Pogorârii Sfântului Duh

*

În această zi, după mărturia Scripturii, s-a auzit în Ierusalim un zgomot neaşteptat, asemenea unei suflări de vifor, care s-a pogorât din ceruri asupra unui foişor, în care s-a văzut foc odihnind asupra capetelor unor oameni aseme­nea nouă fără să-i ardă. Această întâmplare ne­obişnuită a atras poporul vieţuitor în Ierusalim, care, adunându-se, a auzit – ce uimire! – nişte galileeni dispreţuiţi vorbind în felurite limbi. Ce să se fi întâmplat cu ei? După aceea şi-au amintit cuvintele lui Dumnezeu care au fost grăite prin Ioil: voi vărsa din Duhul Meu peste tot trupul (Ioil 2, 28). S-au înspăimântat toţi, s-au nedume­rit, spunându-şi unul altuia: Ce va să fie aceasta?, iar unii ocărau şi, arătând spre Apostoli, ziceau: „Sunt beţi!” (v. Fapte 2,13). Continuă să citești →

SLUJBA CUVIOSULUI IOACHIM DIN ITHACA – VECERNIA (2 martie/23 mai)

agios-ioakein-papoulakis-21

ORNAM1

S L U J B A

CUVIOSULUI ŞI DE-DUMNEZEU-PURTĂTORULUI PĂRINTELUI NOSTRU
IOACHIM DIN ITHACA
F Ă C Ă T O R U L   D E   M I N U N I
A CĂRUI ADORMIRE O POMENIM LA 2 MARTIE
IAR MUTAREA MOAŞTELOR LA 23 MAI

Alcătuită în greceşte de
Dr. Haralambos Bussias, Imnograful Patriarhiei Alexandriei,
şi tălmăcită în româneşte cu acrivia podobiei,
adică în metrica bizantină,
de Diacon Cornel COMAN,
Sabin PREDA și
Preot Vicenţiu CURELARU Continuă să citești →

2 martie şi 23 mai: SFÂNTUL CUVIOS IOACHIM PAPOULAKIS

SFÂNTUL CUVIOS IOACHIM PAPOULAKIS

1

ORNAM1

ORNAM1

Sfantul Cuvios Ioachim Papoulakis s-a nascut in 1786 intr-un mic satuc numit Kalivia, vizavi de satul Stavros din Itaca. Parintii lui se numeau Anghel Patrichie si Agni fiind la randul lor crestini evlaviosi. Micul Ioan (cum se numea sfantul inainte de a deveni calugar) a petrecut o copilarie grea, deoarece mama lui a murit cand el era inca foarte mic. Tatal sau s-a recasatorit cu o femeie foarte rea, care nu pierdea nici o ocazie de a-l pedepsi si tortura pe micul Ioan. Continuă să citești →

PELERINAJ ÎN GEORGIA LA CĂMAȘA MAICII DOMNULUI – 2026 (10 – 17 iulie, 8 zile)

 10  – 17 iulie 2026:

PELERINAJ ÎN GEORGIA LA CĂMAȘA MAICII DOMNULUI

ȘI LA SFÂNTUL GAVRIIL URGHEBADZE

ZIUA I, VINERI, 10 iulie, BUCUREȘTI – TBILISI:

Întâlnirea va avea loc pe aeroportul Henry Coandă – Otopeni, cu 3 ore înainte de decolare. Zbor spre Georgia cu o escală în Istanbul. Transfer aeroport-hotel. Cazare în camere duble sau triple la hotel de 3  stele în Tbilisi.

ZIUA II, SÂMBĂTĂ, 11 iulie, TBILISI:

Biserica Metekhi cu moaștele Sfintei Suzana (Șușanica) și locul muceniciei Sf. Abo, sec. 8.

Catedrala Sioni (vechea Patriarhie) cu următoarele sfințenii: Crucea Sfintei Nina, moaștele Sf. Apostol Toma, mormântul Sf. Patriarh Ioan – „Gură de Aur al Georgiei”, mormintele Sfinților Patriarhi Ambrozie, Calistrat, Efrem al II-lea și Kirion. Venerarea icoanei cu un fragment din moaștele Sf. Cuvios Maxim Mărturisitorul, care se păstrează în Altar. Participare la Sf. Liturghie arhierească. Cei care s-au spovedit și au dezlegare de la duhovnic se pot împărtăși. Participăm la Liturghie la Sioni, în Tbilisi, pentru că în această zi se scoate spre venerare Crucea pe care a primit-o Sfânta Nina de la însăși Maica Domnului și în jurul căreia Sfânta Nina a legat o șuviță din părul ei. Această șuviță de păr constituie singurele sfinte moaște accesibile vederii, atingerii și sărutării, trupul întreg aflându-se sub piatră la Mănăstirea Bodbe din Kahetia.

Biserica Ancishati cu moaștele Sf. Patriarh și Mucenic Evdemoz, sec. 6.

Catedrala rusă Sf. Alexandru Nevsky cu fragment din moaștele acestuia, mormântul Sf. Ierarh Zenovie de la Glinsk și al minunatului și mult-iubitului părinte Vitalie, făcător de minuni și grabnic ajutător, încă necanonizat,  dar foarte cinstit de georgieni.

Noua Catedrală Patriarhală „Sfânta Treime” (Sameba), cu 13 altare și moaștele mai multor sfinți, dintre care amintim capul Sfintei Mucenițe Eugenia, fragmente din moaștele Sfinților Mucenici Gheorghe și Teodor și ale Sfinților Cuvioși Petru Athonitul și Șio Mgvime. În altar se păstrează piatra Sf. Cuvios David Garedji și părticele din moaștele Tuturor Sfinților de la Lavra Pecerska din Kiev.

Cazare: Tbilisi.

ZIUA III, DUMINICĂ, 12  iulie, TBILISI – KAHETIA – TBILISI:

Mănăstirea Sf. David Garedji. Aici vom venera moaștele Sfântului Cuvios David, unul din cei 13 Sfinți Părinți Sirieni, dar și ale sfântului său ucenic, Cuviosul Dodo.

Mănăstirea Sf. Gheorghe – Bodbe cu mormântul care adăpostește moaștele Sfintei Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminatoarea Georgiei – unul din cele mai importante locuri de pelerinaj din Georgia. Tot aici venerăm icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni și icoana făcătoare de minuni a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe de la Zografu, cu părticică din sfintele lui moaște. Ne închinăm și în biserica nouă, care adăpostește o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului – ”Grabnic-ascultătoarea” și o Icoană diptic cu părticele din sfintele moaște ale Sfinților Mari Ierarhi și făcători de minuni Nicolae al Mirelor Lichiei și Spiridon al Trimitundei.

Mănăstirea Sf. Ștefan – Khirsa. Aici vom venera mormântul care adăpostește moaștele unuia din cei 13 Sfinți Părinți sirieni, Cuviosul Ștefan.

Mănăstirea Sf. Ștefan – Khirsa

Cazare: Tbilisi

ZIUA IV, LUNI, 13 iulie, TBILISI – MTSKHETA – KUTAISI: 

Mănăstirea Jvari, sec. 6, care se află chiar pe locul unde Sfânta Nina a înfipt în pământ o mare Cruce din lemn, făcătoare de minuni și vindecătoare de boli.

Mănăstirea Șio Mgvime, sec. 6. Aici se află moaștele Sfântului Cuvios Șio, unul din cei 13 Sfinți Părinți sirieni și mormintele care adăpostesc moaștele Sfântului Sfințit Mucenic Neofit, Episcop de Urbnisi, și ale Sf. Ierarh Alexandru. Ne vom închina în ambele biserici – cea închinată Adormirii Maicii Domnului și cea închinată Sfântului Ioan Botezătorul.

Mănăstirea de maici Samtavro cu hramul Schimbarea la Față a Mântuitorului. Aici se află moaștele a 6 sfinți: primii regi creștini ai Georgiei Mirian și Nana (sec. 4); în altar, sub Sf. Masă, se află moaștele Sf. Sfințit Mucenic Aviv (Abibus), Episcop de Nekresi (unul din cei 13 Sfinți Părinți sirieni); în stânga pronaosului, moaștele Sf. Cuv. Gavriil Georgianul, cel nebun pentru Hristos (Urghebadze), iar afară mormintele Sfintelor Cuvioase Nina Amilahvari cea Bătrână și Nina Amilahvari cea Tânără. Tot aici se vizitează mormântul gol al Sfântului Gavriil Urghebadze și muzeul care adăpostește hainele și obiecte ce au aparținut Sfântului. În biserică există o raclă cu părticele din moaștele mai multor sfinți și o raclă cu un fragment din Stâlpul făcător de viață.

Mănăstirea Svetitskhoveli  (Stâlpul dătător de viață) cu hramul Soborul Sfinților Apostoli. Aici se păstrează Cămașa Mântuitorului (îngropată sub ”Stâlpul dătător de viață”, la un loc cu moaștele Sfintei Sidonia, mai exact în mâinile acesteia), cojocul Sf. Proroc Ilie, părticică din piciorul Sf. Apostol Andrei, moaștele Sf. Rege Vahtang Gorgasali, ale Sf.  Patriarh Melchisedec, iar în altar mormintele Sf. Eustatie al Mtskhetei (sec. 6) și al Sf. Rege Dimitrie (sec. 13).

Drum spre Kutaisi. Cazare: Kutaisi.

ZIUA V, MARȚI, 14 iulie, KUTAISI – ZUGDIDI:

Catedrala Bagrati (fragmente din moaștele mai multor sfinți)

Mănăstirea Ghelati (aici sunt îngropați 24 de sfinți: regi, patriarhi, ierarhi, fragmente din moaștele Sf. Cuvios Alexandru de Svir și a altor sfinți)

Mănăstirea Motsameta (moaștele Sfinților Prinți Mucenici David și Constantin)

Drum spre Zugdidi și cazare în Zugdidi.

ZIUA VI, MIERCURI, 15 iulie, ZUGDIDI – TBILISI:

 

Participare la procesiunea cu Cămașa Maicii Domnului (dinspre Biserica Maicii Domnului din Vlaherne spre Catedrala Icoanei Maicii Domnului – Portărița) și la Sfânta Liturghie cu mai mulți arhierei.

Cei pregătiți se vor putea împărtăși. Venerarea Cămășii Maicii Domnului și a sfintelor moaște ale Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Sfintei Mucenițe Marina și a Sfântului Mucenic Chiric pruncul (scoase doar o data pe an din muzeu) și a multor alte sfinte moaște și relicve, care se păstrează în Catedrala din Zugdidi.

Noua Catedrală Mitropolitană din Zugdidi

Cazare: Tbilisi.

ZIUA VII, JOI, 16 iulie, TBILISI:

Biserica din curtea casei părintești a Sfântului Gavriil Urghebadze;

Muzeul Național de Artă, în care se păstrează multe icoane făcătoare de minuni din trecutul plin de sfințenie și de Har al Bisericii Ortodoxe Apostolice a Georgiei (cu o vechime de peste 1500 de ani de autocefalie);

Mănăstirea Betania, unde vom venera sfintele moaște ale Sfinților Cuvioși Părinți Ioan și Gheorghe-Ioan, îndrumătorii duhovnicești ai Sfântului Gavriil Urghebadze și icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului;

Biserica ”Mama Daviti” de pe Muntele Sfânt, unde se păstrează peștera Sfântului Cuvios David Garedji și mormintele a trei sfinți georgieni.

Cazare: Tbilisi.

ZIUA VIII, VINERI, 17 iulie, TBILISI – BUCUREȘTI

Transfer la aeroportul din Tbilisi. Zbor spre România cu escală în Istanbul.

TARIF: 600 EURO + biletul de avion 

TARIFUL INCLUDE:

  • 7 nopți de cazare la hotel de trei sau patru stele în camere duble sau triple.
  • 6 mic dejun;
  • intrarea la Muzeul Național de Artă din Tbilisi
  • Transferuri aeroport – hotel – aeroport;
  • Transport local la obiective (autocar)
  • Ghid și preot însoțitor.

TARIFUL NU INCLUDE:

  • Asigurarea de sănătate (obligatorie);
  • Prânzul și cinele;
  • Alte cheltuieli personale.

ÎNSCRIERI ȘI DETALII: 0721045424  (mai ales pe WhatsApp)

EMAIL: teostirict@yahoo.com

Sf. Grigorie Palama: Predică la Duminica a V-a după Paşti (a Samarinencei)

Sf. Grigorie Palama:

Predică la Duminica a V-a după Paşti (a Samarinencei)

 

din „Omilii – volumul I ”, Sfantul Grigorie Palama
Editura Anastasia

Omilia 19: La istoria evanghelică despre femeia samarineancă

1.In răstimpul tuturor acestor zile care au trecut, ce sunt în număr de cincizeci, prăznuim noi învierea din morţi a Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ţinând-o noi pe aceasta mai presus de celelalte sărbători, pe temeiul însemnătăţii ei.

Numărul acesta de zile cuprinde pomenirea din fiecare an a întoarcerii Sale în cer, iar această pomenire arată deosebirea între Domnul Care a înviat din morţi şi robii care cândva vor trăi din nou.

Fiindcă toţi aceia care s-au sculat din morţi, au fost sculaţi de către alţii, iar, murind ei din nou, s-au întors în pământ; însă Hristos, când S-a sculat din morţi, moartea nu L-a stăpânit deloc şi El singur S-a sculat pe Sine după trei zile. Iar El nu S-a întors în pământ, ci S-a dus înălţându-Se în cer, făcând El ca frământătura din care suntem plămădiţi să fie aşezată pe acelaşi tron cu Tatăl şi să fie asemenea lui Dumnezeu. Continuă să citești →

PREDICĂ LA DUMINICA SAMARINENCEI A EPISCOPULUI SEBASTIAN AL SLATINEI – Universalitatea, indispensabilitatea şi spiritualitatea creştinismului

DUMINICA  A  V – A  DUPǍ  PAŞTI

A Samarinencei – In. 4, 5 –

 UNIVERSALITATEA, INDISPENSABILITATEA  ŞI SPIRITUALITATEA  CREŞTINISMULUI

                 Dreptmăritori creştini,

            După învierea din morţi, Mântuitorul Hristos a mai petrecut pe pământ – după ce trăise treizeci şi trei de ani şi jumătate – încă patruzeci de zile, timp în care a încredinţat pe mulţi de realitatea Învierii Sale, a întemeiat Sfintele Taine şi a consolidat şi întărit învăţătura Sa dumnezeiască. De aceea, duminicile aflate între Paşti şi Înălţare sunt consacrate fie unor martori ai Învierii, fie altor personaje, prin care sunt promovate o serie de învăţături deosebit de importante pentru viaţa noastră. Continuă să citești →

9 mai: Predica Mitropolitului Augustin de Florina la pomenirea Sfântului Hristosfor

Predică a Mitropolitului Augustin de Florina la
pomenirea Sfântului Hristosfor
– 9 mai –
SFÂNTUL HRISTOFOR
 
În fiecare zi Biserica noastră sărbătoreşte sfinţi, cuvioşi şi mucenici. Astăzi este sărbătorit Sfântul Mucenic Hristofor. Dar cine a fost Sfântul Hristofor?
***
A trăit în epoca lui Deciu (249-251 d.Hr.). Era originar dintr-un ţinut barbar. Strămoşii lui erau canibali, iar el era barbar cu obiceiurile. Era, cum este descris, gigant la trup, cu o putere uriaşă, iar la înfăţişare schimonosit, foarte urât. De aceea şi în icoane unii îl zugrăvesc cu cap de câine, ca şi cum ar fi fost câine. Asta nu e corect. Pentru că nu a avut cap de câine; pictorii au făcut lucrul acesta, ca să arate cât de urât  şi diform era. Continuă să citești →

Un praznic împărătesc mai puţin cunoscut: ÎNJUMĂTĂŢIREA CINCIZECIMII – O TEOLOGHISIRE PATRISTICĂ A MITROPOLITULUI IEROTEI DE NAVPAKTOS

UN PRAZNIC ÎMPĂRĂTESC MAI PUŢIN CUNOSCUT:

ÎNJUMĂTĂŢIREA CINCIZECIMII

 O TEOLOGHISIRE PATRISTICĂ

 A MITROPOLITULUI IEROTEI DE NAVPAKTOS 

Unul dintre praznicele împărăteşti este şi Înjumătăţirea Cincizecimii. Ea este sărbătorită de Biserică la jumătatea perioadei dintre Paşte şi Cincizecime, adică în miercurea de dinainte de duminica Samarinencii (a cincea duminică de după Paşte). Deşi necunoscută de lume, ea este o sărbătoare împărătească importantă, care se referă la Împăratul Hristos. 

Sărbătoarea Înjumătăţirii Cincizecimii nu este socotită între cele douăsprezece praznice împărăteşti, dar datorită marii sale importanţe, am integrat-o între acestea, după ce am pus laolaltă sărbătoarea învierii lui Lazăr şi cea a intrării lui Hristos în Ierusalim, ca două sărbători ce prezintă trăsături comune. 

Atunci când am făcut împărţirea praznicelor şi când am plasat Înjumătăţirea Cincizecimii între cele douăsprezece, am pornit de la considerentul că sărbătoarea aceasta ne dă posibilitatea de a urmări lucrarea lui Hristos de la Botezul Său în râul Iordan şi până la Schimbarea la Faţă şi la Patimi. Ştim foarte bine că sfintele Evanghelii descriu ceea ce Hristos a spus, a făcut şi a pătimit pentru mântuirea neamului omenesc, iar sărbătoarea înjumătăţirii Cincizecimii ne dă posibilitatea să analizăm latura aceasta (adică ce a spus şi ce a făcut), care este destul de importantă. Cu alte cuvinte, această sărbătoare acoperă toate evenimentele hristologice de la Botezul lui Hristos şi până la Schimbarea Sa la Faţă. Continuă să citești →

EPISCOPUL SEBASTIAN AL SLATINEI ŞI ROMANAŢILOR: Predică la Duminica a IV-a după Paşti (a Slăbănogului) – Formalism şi neputinţă de a ne bucura de binele aproapelui

DUMINCA  A IV – A  DUPǍ  PAŞTI

(A Slăbănogului – In. 5, 1-15)

 

FORMALISM ŞI NEPUTINŢǍ DE A NE BUCURA DE BINELE APROAPELUI

            Dreptmăritori creştini,

            Astăzi Mântuitorul Iisus Hristos săvârşeşte o minune care ar fi trebuit să-i impresioneze pe toţi cei ce au fost martori la ea. Un paralizat sau ,,slăbănog”, cum îl numeşte Evanghelia, ţinuit la pat de 38 de ani, îşi redobândeşte sănătatea pe marginea scăldătorii Vitezda, prin bunăvoinţa Domnului. Şi, iată că ceea  ce ar fi trebuit să ,,copleşească” s-a prefăcut într-o temă de discuţie absurdă, şi minunea vindecării a fost umbrită de formalismul bolnav şi de neputinţa iudeilor de a se bucura de binele făcut de Hristos bietului suferind de atâta amar de vreme. Continuă să citești →

3 mai: POMENIREA CUVIOSULUI IRODION DE LA LAINICI. SLUJBA, ACATISTUL ŞI VIAŢA. (TEXT)

SLUJBA, ACATISTUL SI VIAŢA CU NEVOINTELE

SFANTULUI IRODION STARETUL DE LA LAINICI

(TEXT)

Slujba Sfantului Audio

SLUJBA Utreniei şi Vecerniei
SFÂNTULUI CUVIOSULUI PĂRINTELUI NOSTRU
IRODION de la LAINICI

a cărui pomenire o serbăm pe 3 mai

LA VECERNIE

La DOAMNE STRIGAT-AM. Stihiri glasul întâi: Ceea ce eşti bucuria
cetelor cereşti

Sfinte Preacuvioase Irodioane, cu vrednicie stai alături de Sfântul
Ierarh Calinic în Biserica slavei şi mijlocitor adevărat în ceruri aflându-te,
ocrotire aflăm noi toţi de la tine; căci la măsura părinţilor de demult ai ajuns
preafericite. Continuă să citești →

SLUJBA SFÂNTULUI ATANASIE PATELARIE, PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI (2 MAI)

Slujba Sfântului Atanasie Patelarie, Patriarhul Constantinopolului

Sfinte Atanasie, roaga-te pentru noi!

În luna mai, în ziua a doua, pomenirea Sfântului Ierarh Atanasie Patelarie, Patriarhul Constantinopolului

Să se ştie: De va cădea sărbă­toa­rea Sfântului Ata­nasie Patelarie înain­tea Sfintelor Paşti, slujba sfântului se săvârşeşte la praznicul Intrării Domnu­lui în Ierusa­lim sau luni, în Săptămâna Luminată.

La Vecernia mică
La Doamne strigat‑am…, punem sti­hi­rile pe 4, glasul al 4‑lea:
Podobie: Degrab’ ne întâmpină pe noi…
Dumnezeiască râvnă ai avut către Sfânta Biserică so­bornicească, îm­potrivindu‑te ne­­credincioşilor din ce­tatea ma­re­lui Constantin şi înălţându‑ţi su­fle­tul la rugăciune, către Milosti­vul Dumnezeu. În­vred­niceşte‑ne şi pe noi să biruim săgeţile vrăjma­şului ucigaş de oa­meni, prin rugă­ciunile tale prea­pu­ternice, cerând lui Dumnezeu să miluiască sufle­tele noastre. Continuă să citești →

1 mai: POMENIREA CUVIOSULUI NEOFIT SIHASTRUL DE LA STÂNIŞOARA

CUVIOSUL NEOFIT SIHASTRUL

Sihăstria Stânişoara-Argeş

(secolul al XVII-lea)

Se spune în tradiţia locului că, la începutul secolului al XVII-lea, au plecat la linişte şase călugări din Mănăstirea Cozia. Doi dintre ei, Daniil duhovnicul şi Misail ucenicul, s-au nevoit la poala Muntelui Cozia, iar patru dintre ei s-au nevoit în peşteri, pe Muntele Stânişoara. Continuă să citești →

28 aprilie: SFINŢII MUCENICI STRĂROMÂNI CVINTILIAN, MAXIM ŞI DADA

Sf. Mucenici Cvintilian, Maxim și Dada din Ozovia
(28 Aprilie)


VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

Împărăţind Diocleţian şi Maximian, păgânii împăraţi, iar antipaţi fiind Tarcvinie şi Gavinie, în al doilea an al stăpânirii lor, s-a ridicat diavolească mânie asupra creştinilor. Pentru că, stăpânind acei împăraţi şi antipaţi toată lumea, a ieşit de la dânşii această poruncă: “Deşi ştim că toţi cei ce sunteţi sub stăpânirea noastră cinstiţi cu cucernicie pe zei, însă noi avem purtare de grijă pentru buna îndreptare a toată împărăţia. Şi pe toţi care în vremurile noastre stăpânesc părţile Romanilor, îi rugăm şi îi sfătuim, ca şi pe ceilalţi să-i aducă spre cinstirea zeilor şi spre dragostea către dânşii în toate chipurile. Iar de se va afla cineva, în orice loc, pomenind numele lui Hristos, unul ca acela va porni mânia noastră asupra sa”. Continuă să citești →