5 aprilie/3 august: CUVIOASA TEODORA DIN TESALONIC

Cuvioasa Teodora din Tesalonic

(3 august şi 5 aprilie)

Manastirea Sfintei Teodora este in centru orasului Salonic, in spatele pietei Aristotel, pe strada ce duce in Plateia Aghia Sofia. Tot in aceeasi biserica se afla si moastele Cuviosului David al Tesalonicului. In curte, este aghiasma Sfintei Teodora. 

Antonie, fiind protopresbiter al bisericii din Eghina si sotia sa Hrisanti au adus pe lume trei copii: Evloghia, Stefan si Agapi (viitoarea monahieTeodora). Primii doi copii au murit de tineri, Evloghia fiind monahie iar Stefan fiind diacon.

Agapi s-a nascut in anul 812 cand Biserica era chinuita de lupta impotriva icoanelor. Agapi nu si-a cunoscut mama. Cinstita preoteasa a trecut la Domnul imediat dupa ce o nascuse. In ziua in care mama a murit, tatal, Antonie s-a dus la manastire si a lasat copila in ingrijirea unei bune prietene de familie, pe nume Teopisti. Teopisti era vaduva si a acceptat cu mare bucurie misiunea de a creste copila.

Crescand fata si fiind frumoasa si evlavioasa , mama sa adoptive, cu consimtamantul tatalui ei monahul Antonie, a promis-o ca mireasa unui tanar dintr-o familie de buni crestini, cea a guvernatorului insulei.

Desi Agapi isi dorea o viata de manastire, avand ca exemplu pe fratii ei, dar a acceptat supusa sa se casatoreasca, urmand exemplul Maicii Domnului, la Bunavestire.

Maica sa adoptive, Teopisti a murit si dupa scurt timp toata familia guvernatorului, in urma unei invazii a sarazinilor, a plecat laTesalonic, unde episcope era Antonie, care suferise mari prigoane de pe urma luptatorilor impotriva icoanelor. Impreuna cu familia guvernatorului, a plecat la Tesalonic si tatal lui Agapi, monahul Antonie.

Agapi, casatorita fiind a avut trei copii. Prima, o fata pe care a numit-o Teopisti, in cinstea mamei sale adoptive si doi gemeni, baieti.

Dar, alaturi de binecuvantari, au venit si incercarile in familia lui Agapi. In urma unei epidemii au murit cei doi baieti, impreuna cu socrii. A suferit enorm in urma pierderii copiilor, de aceea a hotarat sa aduca ofranda lui Dumnezeu pe fiica sa Teopisti. Micuta a fost dusa la sase ani la seminarul Sfantului Luca din Tesalonic.

Imediat dupa aceasta, Agapi si Ioan, sotul ei, au trait in curatie, in post si asceza. Agapi si-a gasit alinare in Manastirea Sfantului Intai Mare Mucenic Stefan, de acolo tragandu-si taria duhovniceasca.

Ioan, sotul nu a mai supravietuit mult si la scurt timp dup ace incredintasera pe fiica lor la asezamantul Sfantului Luca, a parasit aceasta lume. Continuă să citești 5 aprilie/3 august: CUVIOASA TEODORA DIN TESALONIC

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. TEODOSIA (Gr, Ro, En) – 29 mai

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. TEODOSIA  

29 mai

Pomenirea sfintei muceniţe Teodosia fecioara, cea din Cezareea (aducerea moaştelor).

teodosia din Tir, care a marturisit in Cezareea

Despre Sfînta Teodosia, fecioara cea din Tir, Evsevie, episcopul Cezareei Palestinei, martorul ocular, a scris astfel:

 

„Întinzîndu-se asupra noastră pînă la cinci ani prigoana de la păgînii închinători la idoli, în două zile ale lunii aprilie, chiar la praznicul Învierii Domnului, în cetatea Cezareea Palestinei o fecioară credincioasă şi cinstită de neam din Tir, care nu avea încă optsprezece ani, s-a apropiat de cei care erau închişi în temniţă, legaţi pentru Hristos, şi le spunea cu îndrăzneală despre împărăţia lui Dumnezeu.

 

Ea le-a urat de bine, rugîndu-i s-o pomenească înaintea Domnului cînd vor sta înaintea Lui, după sfîrşitul nevoinţei lor cei muceniceşti. Văzînd ostaşii pe fecioară că vorbeşte cu cei legaţi pentru Hristos, au răpit-o ca şi cum făcuse un mare rău şi au adus-o la ighemonul Urban spre cercetare. Ighemonul, fiind plin de mînie şi de sălbăticie cumplită de fiară, a muncit-o cu cumplite munci, strujindu-i pînă la oase coastele şi sînii cu unghii de fier; dar ea, fiind cu faţa luminoasă, pe toate le răbda cu curaj. Deci, a poruncit s-o înece în adîncul mării”.

  Continuă să citești TROPARUL ŞI VIAŢA SF. TEODOSIA (Gr, Ro, En) – 29 mai

29 mai: Sfântul Ioan cel nebun pentru Hristos din Ustiug

Sfântul Ioan cel nebun pentru Hristos din Ustiug, Rusia

(29 mai)

Sf Ioan cel Nebun pentru Hristos din Ustiug (1494) 1.1

În apropiere de străvechiul oraș Ustiug sau Ustiuga, în orașul Vnukovo, unor săteni înstăriți binecredincioși Sava și Maria li s-a născut un fiu căruia i-au dat numele Ioan. Încă din copilărie ducea o viață aspră, deosebindu-se de ceilalți tineri. În zilele de miercuri și vineri nu mânca deloc, iar în celelalte zile se mulțumea cu pâine și apă.

Când mama sa îl mustră zicându-i:

– De ce postești la anii tăi?

Tânărul Ioan îi răspunse:

– Ca să mă izbăvesc de păcate fiindcă numai Dumnezeu este fără de păcat. Să nu nutrim trupul păcătos ca să ni-l facem dușman.

Când părinții săi se mutară în orașul Orleț, la 30 de verste de Ustiug, tatăl avea să moară acolo, iar mama se călugări la Mănăstirea Sfintei Treimi din Orleț, luând numele Natalia. Adolescentul Ioan îi fu o vreme aproape, tăcea, nu scotea o vorbă, începu a se face nebun pentru Hristos, încât mama sa îl lăsă în plata Domnului.

Continuă să citești 29 mai: Sfântul Ioan cel nebun pentru Hristos din Ustiug

28 mai: Sfântul Nou Mucenic Mitros sau Dimitrie, valiul din Peloponez

Sfântul Nou Mucenic Mitros sau Dimitrie, valiul din Peloponez, Grecia

(28 mai)

Sf Nou Mc Mitros sau Dimitrie din Peloponez (1794) 1

Acesta era din Peloponez. Crescu într-o familie ortodoxă cucernică, însă la 11 ani fu convertit cu sila la credința musulmană, la fel ca mulți alți creștini ortodocși din Peloponez după înăbușirea răscoalei din 1769. Odată cu convertirea primi numele Mustafa.

Mustafa era un tânăr deosebit de înțelept, pricină pentru care avansă cu repeziciune în dregătoriile stăpânirii turcești, ajungând la rangul de valiu (guvernator al unei provincii turcești, în sec. XVIII), fapt ce îi aduse multă bogăție. Însă Mustafa nu uită niciodată faptul că se născuse creștin. Pentru aceea, dorința sa de a se întoarce la credința strămoșească se făcea tot mai puternică odată cu trecerea timpului. El hotărî să meargă la un duhovnic, după care începu să ducă viața unui creștin ortodox.

Continuă să citești 28 mai: Sfântul Nou Mucenic Mitros sau Dimitrie, valiul din Peloponez

28 mai: TROPARUL ŞI VIAŢA SFÂNTULUI EUTIHIE (Gr, En)

Απολυτίκιο του Αγ. Ευτυχούς – 28 ΜΑΙΟΥ

 

 

The Hieromartyr Eutychius, Bishop of Melitene, was a co-worker with the Holy Apostles, and he suffered for Christ in the city of Melitene during the first century.

Εἶναι ἄγνωστο ἀπὸ ποῦ καταγόταν καὶ πότε ἄθλησε ὁ Ἅγιος Ἱερομάρτυς Εὐτύχιος.  Ἀναδείχθηκε σὲ Ἐπίσκοπο Μελιτηνῆς, ὅμως λόγῳ τῆς Χριστιανικῆς δράσεώς του συνελήφθη, ἀρνήθηκε δὲ νὰ θυσιάσει στὰ εἴδωλα, καὶ μετὰ ἀπὸ πολλὰ βασανιστήρια ρίχθηκε στὸ νερό, ὅπου βρῆκε μαρτυρικὸ θάνατο.

Continuă să citești 28 mai: TROPARUL ŞI VIAŢA SFÂNTULUI EUTIHIE (Gr, En)

27 MAI: Pomenirea sfântului Ioan Rusul, mărturisitorul şi făcătorul-de-minuni (VIAŢA, PARACLISUL)

Pomenirea sfântului Ioan Rusul, marturisitorul si facatorul-de-minuni

(+ 1730)

27 MAI

Legături:

Sfântul Mărturisitor Ioan Rusul s-a născut în Mica Rusie în jurul anului 1690, fiind crescut în evlavie şi dragoste pentru Biserica Domnului. La maturitate a fost chemat în armată unde a fost simplu soldat în armata lui Petru I şi a luat parte la războiul ruso-turc. În timpul Campaniei din Prutsk în 1711 el împreună cu alţi soldaţi au fost capturaţi de tătari şi au fost predaţi comandantului cavaleriei turceşti. Acesta i-a dus pe prizonierii ruşi în Asia Mică, în satul Prokopion.

Turcii au încercat să-i convertească pe soldaţii creştini la credinţa musulmană prin flatări şi ameninţări iar cei care nu au primit au fost bătuţi şi torturaţi. Alţii, însă au renunţat la Hristos şi au devenit musulmani, în speranţa că-şi vor îmbunătăţi soarta. Sf. Ioan nu a fost cucerit de promisiunile bunătăţilor lumeşti, suferind cu curaj umilinţele şi bătăile. Continuă să citești 27 MAI: Pomenirea sfântului Ioan Rusul, mărturisitorul şi făcătorul-de-minuni (VIAŢA, PARACLISUL)

27 MAI: Pomenirea sfântului sfinţitului Beda Venerabilul (Anglia, + 735)

Pomenirea sfântului sfinţitului Beda Venerabilul (Anglia, + 735)

27 MAI

Beda VenerabilulSf. Beda a fost istoric bisericesc şi a consemnat istoria creştinismului din Anglia până în zilele sale. Anul probabil al naşterii sale este 673, iar locul, Northumbria, undeva lângă localitatea Jarrow.

La vârsta de 7 ani, Beda a fost trimis la Mănăstirea Sf. Petru din Wearmouth pentru ca să fie îndrumat şi educat de Sf. Benedict Biscop (prăznuit în 12 ianuarie). Apoi a fost dus la mănăstirea cea nouă Sf. Petru, înfiinţată în Jarrow în 682, unde a rămas până la moartea sa. Acolo l-a luat sub aripa sa Sf. Ceolfrith stareţul (prăznuit în 25 septembrie), care l-a urmat pe Sf. Benedict în 690, conducînd ambele mănăstiri, Wearmouth şi Jarrow.

În Viaţa lui Ceolfrith scrisă anonim, există povestea unui incident legat, probabil, de tânărul Beda. Ciuma din 686 a năpădit mănăstirea lui Ceolfrith, răpind majoritatea monahilor cântăreţi din corul bisericii, rămânînd în viaţă doar stareţul şi un băiat pe care îl avea ca ucenic. Acest tânăr „este acum preot la aceeaşi mănăstire şi laudă faptele minunate ale stareţului atât verbal cât şi în scris, faţă de toţi cei care vor să le afle”.

Îndurerat din cauza catastrofei, Ceolfrith a hotărât că ar fi bine să cânte Psalmii fără antifoni, cu excepţia slujbelor de Utrenie şi Vecernie. După o săptămână de cântat, s-a întors iar la varianta cu antifonii cântaţi acolo unde le era rândul. Cu ajutorul băiatului şi al fraţilor rămaşi în viaţă, slujbele se făceau foarte greu până când au fost aduşi alţi călugări care au fost învăţaţi să cânte. Continuă să citești 27 MAI: Pomenirea sfântului sfinţitului Beda Venerabilul (Anglia, + 735)

26 mai: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. AP. CARP (Gr, Ro, En)

Troparul şi viaţa sfântului apostol Carp

În această lună în ziua a douăzeci şi şasea, pomenirea sfântului şi măritului apostol Carp, unul din cei şaptezeci de apostoli.

Sf. apostol CarpAcest mare apostol al Domnului, fiind pus la număr cu cei şaptezeci de apostoli şi ucenici, şi slujind marelui Pavel la propovăduire şi purtând duinnezeieştile Iui epistole către cei cărora erau trimise, a învăţat pe mulţi dintre păgâni a se închina şi a cinsti Sfânta Treime. După aceea, luminându-i-se mintea prin dumnezeiască strălucire a Mângâietorului, pornind de la Răsărit ca o stea luminoasă, a luminat toată lumea cu dumnezeieştile învăţături, făcând în toate zilele multe şi mari minuni. Şi multe cetăţi şi popoare venind la credinţa în Hristos, şi despărţind cu botezul pe cei credincioşi din cei necredincioşi, a suferit din această pricină multe prigoniri şi scârbe, căci mergea cu bărbăţie şi cu osârdie spre cele cu osteneală nevoinţe ale luptei, neînfricoşîndu-se de mânia dregătorilor. Drept aceea, precum el a slăvit pe Dumnezeu în mădularele lui, aşa şi el a fost mărit de Dumnezeu. Deci adormind somnul cel dulce, cu moaştele sale, face minuni în toate zilele, curăţind tot felul de boli şi gonind duhurile necurate. Continuă să citești 26 mai: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. AP. CARP (Gr, Ro, En)

26 mai: UN SFÂNT ROMÂN ANONIM din Mănăstirea Neamţ (secolul al XIV-lea)

UN SFÂNT ROMÂN ANONIM

din Mănăstirea Neamţ

 

(secolul al XIV-lea)

Primele semne miraculoase de ridicare a pavajului s-au observat sâmbătă, 24 mai 1986. Ele s-au repetat până luni, 26 mai, când s-a hotărât de stareţul Mănăstirii Neamţ, arhim. Efrem Chişcariu, să se sape sub pavaj. După depunerea moaştelor în biserică s-a întocmit un act oficial în legătură cu această minune, care se păstrează în arhiva mănăstirii. După două zile, autorităţile locale au oprit pelerinajul de la Neamţ şi au turnat beton peste mormântul sfântului necunoscut.

Prima închegare de viaţă monahală organizată în vatra Mănăstirii Neamţ a avut loc la începutul secolului al XIV-lea, datorită întâiului egumen cunoscut al lavrei, anume ieroschimonahul Gherman (1320-1362), care adună pe sihastrii nevoitori aici într-o obşte de sine-stătătoare. Înainte de el, sihaştrii nemţeni duceau viaţă pustnicească idioritmică, despre care se ştie foarte puţin. Continuă să citești 26 mai: UN SFÂNT ROMÂN ANONIM din Mănăstirea Neamţ (secolul al XIV-lea)

25 mai: TROPARUL CELEI DE A TREIA AFLĂRI A CINSTITULUI CAP AL SF. PR. IOAN BOTEZĂTORUL (Gr, Ro, En)

TROPARUL CELEI DE A TREIA AFLĂRI A CINSTITULUI CAP AL SF. PR. IOAN BOTEZĂTORUL

25 mai

În această lună, în ziua a douăzeci şi cincea, pomenirea celei de a treia aflări a cinstitului cap al sfântului, măritului Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorulprooroc şi Înaintemergător şi botezător Ioan.

Acest cinstit şi sfânt cap fiind ascuns multă vreme, acum a izbucnit din sânurile pământului, ca aurul din baie, nu închis în vas de lut ca mai înainte, ci la loc sfânt, în vas de argint. Şi fiind vestit acest lucru de un preot şi fiind adus din Comane, a fost primit de strălucita cetate a cetăţilor, împreună cu credinciosul împărat şi credinciosul popor, cu toată bucuria. Şi cu credinţă închinându-se cinstitului şi sfântului cap, acesta a fost pus la loc sfânt. Continuă să citești 25 mai: TROPARUL CELEI DE A TREIA AFLĂRI A CINSTITULUI CAP AL SF. PR. IOAN BOTEZĂTORUL (Gr, Ro, En)

25 mai: SOBORUL SFINŢILOR POLONEZI

NOII SFINTI MUCENICI POLONEZI CARE AU PRIMIT MARTIRIUL DIN PARTEA CATOLICILOR

kholm_pidlyashya.jpg

CANONIZAREA NOILOR MUCENICI DIN POLONIA – 8 IUNIE 2003

ACTUL SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE POLONEZE REFERITOR LA AŞEZAREA ÎN CEATA SFINŢILOR A MARTIRILOR DIN SECOLUL XX  DIN EPARHIA DE HELM ŞI PONTLASKIA:

“ÎN NUMELE TATĂLUI ŞI AL FIULUI ŞI AL SFÂNTULUI DUH.

 La începuturile celui de-al treilea mileniu al bunătăţii Domnului, Biserica Ortodoxă din Polonia seceră roadele seminţei celei dumnezeieşti, roade care s-ai copt prin mărturisirea credinţei ortodoxe şi sfârşitul mucenicesc al poporului credincios din Eparhia  de Helm şi Pontlaskia.

Regiunea Helm şi Pontlaskia (actualmente în Polonia sud-estică), care cu mai bine de 1000 de ani în urmă a primit credinţa ortodoxă, a suferit de multe ori grele încercări şi prigoane din partea celor de alte credinţe. Cu toate acestea, întotdeauna a păzit ataşamentul faţă de Hristos şi faţă de Sfânta Biserică, prin mijlocirile Născătoarei de Dumnezeu, care a dăruit eparhiei de Helm icoana ei făcătoare de minuni. Continuă să citești 25 mai: SOBORUL SFINŢILOR POLONEZI

25 mai: Sfântul Ierarh Inochentie, arhiepiscopul Odessei

25 mai: Sfântul Ierarh Inochentie, arhiepiscopul Odessei 

Sf Ier Inochentie, arhiepiscopul Odessei (1857) 1.1


Acesta s-a născut la 15 decembrie 1800, în privincia Orel, orașul Eltz. Tatăl său a fost preotul Alexei Borisov care a slujit la Biserica Adormirii Maicii Domnului.

În 1819 absolvi cu rezultate excepționale seminarul și intră la Academia Teologică din Kiev. Acolo se dărui studiului cu atâta râvnă, încât adesea își petrecea nopțile cufundat în cărțile sale. Urmând unei chemări lăuntrice, acordă mai multă vreme omileticii, adică alcătuirii și desăvârșirii predicilor, mai mult decât oricărei alte materii.

Continuă să citești 25 mai: Sfântul Ierarh Inochentie, arhiepiscopul Odessei

24 mai: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. SIMEON DIN MUNTELE CEL MINUNAT (Gr, Ro, En)

TROPARUL ŞI VIAŢA SF. SIMEON DIN MUNTELE CEL MINUNAT

24 MAI

În această lună, în ziua a douăzeci şi patra, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Simeon din Muntele cel minunat.

Simeon StilitulAcest cuvios a trăit în zilele bătrânului Iustin, şi a fost născut în Antiohia Siriei, din tatăl Ioan, care era din Edesa, şi din maica Marta, fiind crescut în aceeaşi cetate a Antiohiei. Iar cele de aci înainte toate lucrurile minunate se spune că unele s-au întâmplat, iar altele au fost făcute de el, mai presus de om.

Zămislirea lui din pântece s-a făcut prin rugăciune. Şi făcându-se de şase ani, el a defăimat toate cele de jos, s-a suit la munte şi îndată s-a obişnuit şi s-a deprins cu petrecerea cea grea şi cu răbdarea. Şi avea adesea dumnezeieşti vedenii şi îngereşti arătări, care-I îndreptau spre cele ce trebuia a face, îl învăţau cu deosebirea între cele bune şi intre cele rele, adică cele bune să aleagă şi de cele rele să fugă. Şi înfrângând cele ale trupului şi hrănindu-se nu cu omenească hrană, ci cu nemuritoare ce i se da de la cer, aşa a petrecut până la ieşirea din trup. Continuă să citești 24 mai: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. SIMEON DIN MUNTELE CEL MINUNAT (Gr, Ro, En)

24 mai: Sfântul Cuvios Simeon cel din Muntele Minunat, un mare nevoitor de la şase ani

Sfântul Cuvios Simeon cel din Muntele Minunat

(24 Mai), un mare nevoitor de la şase ani

  

Iar împlinirea bunei plăceri să-ți fie rugăciunea cu vărsarea lacrimilor și psalmodia să aibă străpungere. Cuvintele și fapta, ca și cum ar fi ale îngerilor care stau de față, să se acorde într-o singură voie de a plăcea lui Dumnezeu.

  
Icoana Sfântului Cuvios Simeon cel din Muntele Minunat aflată în Mănăstirea Neamţ

Într-una din zile a cerut copilul de la unul dintre cei care veniseră la el să-i aducă lui funie groasă care i-a și fost adusă, și luând-o și-a înfășurat-o strâns pe tot trupul. Trecu astfel o vreme încât carnea a fost cheltuită până la coaste din pricina strânsorii și a durității funiei și sângele curgea șiroaie și-l făcea să se lipească de stiharul său de păr. Răbda însă cu râvnă, disprețuind asemenea dureri. Miros greu ajungea până la bătrân și la frații care se apropiau, și se întrebau pe bună dreptate de unde este o asemenea duhoare, și îl întrebau și pe el despre aceasta. Continuă să citești 24 mai: Sfântul Cuvios Simeon cel din Muntele Minunat, un mare nevoitor de la şase ani

Acatistul Sfântului necunoscut de la Mănăstirea Neamț (24 mai 1986)

Acatistul Sfântului necunoscut de la Mănăstirea Neamț

(24 mai 1986)
în timp de grea încercare sufletească
 
Acatist – Orice astfel de rugăciune specială, poartă numele de Acatist. Prin numele de ACATIST se înţelege „Rugăciune citită în picioare”, deci este o rugăciune care se citeşte obligatoriu în picioare sau stând în genunchi, dar numai după rostirea rugăciunilor începătoare! (indiferent de numele Sfinţilor cărora se adresează!)

23 mai: Sfânta Cuvioasă Eufrosina, stareța Mănăstirii din Poloțk, Belarus

Sfânta Cuvioasă Eufrosina, stareța Mănăstirii din Poloțk, Belarus

(23 mai)

Sf Cuv Eufrosina, stareta Man Polotk (1164) 5.1

Aceasta primit la botez numele Predslava, fiind fiica cneazului Gheorghe Vseslavici. Încă din copilărie arătă o aplecare deosebită către rugăciune și citirea cărților. După ce respinse o cerere în căsătorie, Predslava îmbrăcă haina monahală cu numele Eufrosina. Cu binecuvântarea episcopului Ilie al Poloțkului, începu a se nevoi lângă catedrala Sofia, îndeletnicindu-se cu copierea cărților.

În preajmam anului 1128, episcopul Ilie îi încredință monahiei Eufrosina ocârmuirea unei Mănăstirii Schimbarea la Față unde sfânta Eufrosina le îndrumă pe maici în copierea de cărți, cântare, cusut și alte chipuri ale lucrului de mână. Eu însă compuse unele cântări.

Continuă să citești 23 mai: Sfânta Cuvioasă Eufrosina, stareța Mănăstirii din Poloțk, Belarus

23 mai: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. MIHAIL, EPISCOPUL SINADELOR (Gr, Ro, En)

Troparul şi viaţa Sf. Mihail Mărturisitorul, Episcopul Sinadelor

23 mai

În această lună, în ziua a douăzeci şi treia, pomenirea Preacuviosului părintelui nostru Mihail Mărturisitorul, episcopul Sinadelor.

Mihail marturisitorulAcest sfânt ce poartă numele îngeresc Mihail, fiind dăruit lui Dumnezeu din braţele mamei sale, şi curăţindu-se pe sine cu întregimea vieţii, s-a făcut preot lui Dumnezeu celui preaînalt, şi fiind întărit de Dumnezeu, a stins şi a potolit toată bârfirea şi deşertăciunea hulitorilor de Dumnezeu, astupând gurile cele fără de Dumnezeu ale ereticilor, ce se deschideau împotriva sfintelor icoane. Şi neputând suferi fiara cea cumplită, adică tiranul Leon Armeanul, dumnezeieştile cuvinte ale grăirii sale, deoarece sfântul nu s-a spăimântat de înfricoşările lui nici s-a muiat cu mintea de acelea, ci cu glas slobod striga: „Eu mă închin şi cinstesc dumnezeiasca şi cinstita icoană a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, şi a sfintei Maicii Sale, iar dogma şi porunca ta o scuip şi nu o bag în seamă”.

După aceea, ruşinându-se tiranul şi aprinzându-se de mânie, l-a osândit cu o depărtată izgonire, iar sfântul păzind chipul lui Dumnezeu curat şi neîntinat a fost gonit din loc în loc. Şi aşa săvârşind alegerea cea bună şi împodobindu-se cu îndoite cununi, s-a adăugat către arhierei ca un arhiereu, şi către mucenici ca un mucenic. Continuă să citești 23 mai: TROPARUL ŞI VIAŢA SF. MIHAIL, EPISCOPUL SINADELOR (Gr, Ro, En)

22 mai: Sfântul Nou Mucenic Zaharia ieromonahul din Prusa

Sfântul Nou Mucenic Zaharia ieromonahul din Prusa, Turcia

(22 mai)

Chip al scriitorului de odinioara Sf Nicodim Aghioritul3Într-o zi din anul 1801, un ieromonah din Prusa (Brusa), Asia Mică, cu mintea amețită de băutură se lepădă de Iisus Hristos și se făcu musulman. Când se trezi, sfântul Zaharia își dădu seama ce făcuse. Deci se duse la cadiu, își aruncă turbanul de musulman și mărturisi credința în Iisus Hristos.

Continuă să citești 22 mai: Sfântul Nou Mucenic Zaharia ieromonahul din Prusa

22 mai: Sfântul Nou Mucenic Pavel din Peloponez (†1818)

Sfântul Nou Mucenic Pavel din Peloponez (†1818)

22 mai

pavel p in 0 leftNoul Mucenic Pavel era originar din satul Sopotó sau Aroanía din provincia Kalávryta. Părinții săi era săraci, însă deosebit de evlavioși. La botez a primit numele Panaghiótis. De la o vârstă fragedă, și-a părăsit satul natal și a plecat în Patra, unde a învățat meseria de cizmar. După paisprezece ani petrecuți în acest oraș, s-a întors în locurile natale, stabilindu-se în Kalávryta. Aici și-a închiriat un atelier în care a început să practice meseria pe care o deprinsese încă din anii copilăriei. La un moment dat, întrucât a refuzat să plătească mărirea de chirie pe care i-o ceruseră proprietarii, a fost închis în temniță. Atât de hotărât era să nu plătească mai mult decât căzuseră de acord de la bun început, încât le-a zis: «Nici dacă mă fac turc nu vă plătesc mai mult». Într-un târziu, a cedat amenințărilor proprietarilor și a plătit suma pe care i-o ceruseră.

După această întâmplare, a plecat în Trípoli, unde, împreună cu doi prieteni, cutreierau satele zicând că sunt turci, fiindcă în felul acesta mâncau și beau gratis. Dându-și seama la un moment dat de decăderea spirituală în care căzuse, s-a dus și s-a spovedit de mai multe ori la doi duhovnici, semn că nu-și putea găsi liniștea. După ce l-au consolat și mângâiat, duhovnicii l-au îndemnat să nu deznădăjduiască, ci să-și pună nădejdea în mila și milostivirea lui Dumnezeu. Cu toate acestea, Panaghiótis nu-și putea găsi liniștea, fapt pentru care a plecat în Sfântul Munte, la mănăstirea Marea Lavră. Acolo l-a întâlnit pe monahul Timotei, originar din părțile lui, care l-a luat cu el, ca să-i fie ajutor la bucătărie. Continuă să citești 22 mai: Sfântul Nou Mucenic Pavel din Peloponez (†1818)