Creștinii ortodocși au prăznuit, astăzi, 6 ianuarie 2013, Botezul Domnului. Numită şi „Boboteaza”, „Arătarea Domnului“, „Epifania“ sau „Teofania“, sărbătoarea aminteşte de momentul când Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat de Sfântul Proroc Ioan în apele Iordanului.
Sute de bucureşteni au participat la Sfânta Liturghie de la Catedrala patriarhală oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.
În cuvântul de învăţătură rostit după citirea Pericopei Evanghelice, Preafericirea Sa a evidenţiat importanţa Botezului Domnului ca temelie pentru Botezul creştin: „Botezul se săvârşeşte în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh tocmai pentru că la Botezul Domnului în Iordan a fost prezent nu numai Fiul, ci şi Tatăl şi Duhul Sfânt. Mântuitorul a venit să se boteze cu botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor, botezul lui Ioan, care era doar o pregătire pentru Botezul creştin, o conştientizare a nevoii de iertare a păcatelor. Sfântul Vasile cel Mare spune că botezul lui Ioan era începutul Botezului creştin, iar Botezul creştin este desăvârşirea botezului pocăinţei pe care l-a practicat Sfântul Ioan Botezătorul. Deci, harul nu se dădea prin botezul lui Ioan, ci doar începutul iertării păcatelor ca o conştientizare a nevoii iertării păcatelor. Harul s-a dat prin Hristos şi de aceea după Învierea Sa din morţi Hristos dăruieşte Apostolilor Duh Sfânt ca să ierte păcatele şi nu se săvârşeşte botezul decât numai după Pogorârea Duhului Sfânt peste Sfinţii Apostoli la Cincizecime. Cu alte cuvinte, Botezul Mântuitorului Iisus Hristos nu este simplu botez în apă, ci este Botez cu apă şi cu Duh Sfânt. Apa arată nevoia de curăţire a sufletului şi a trupului, dar aceasta se face în mod nevăzut prin lucrarea Duhului Sfânt. Avem în Botez taina iubirii Preasfintei Treimi pentru noi. Devenim creştini când suntem botezaţi în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh pentru că Hristos Domnul, Dumnezeul şi Mântuitorul nostru, este Unul din Sfânta Treime”.
Sărbătoarea de astăzi, după Sfânta Liturghie, se continuă cu Sfinţirea cea Mare a Apei sau Agheasma Mare care se sfinţeşte doar în Ajunul Botezului Domnului şi în ziua Botezului Domnului, a spus Preafericitul Părinte Daniel, arătând că: „Sfinţirea cea Mare a Apei ne reaminteşte Botezul nostru creştin. Când ne-am botezat eram copii, a mărturisit pentru noi naşul şi am fost crescuţi în Biserică pentru că prin Botez devenim creştini, purtăm numele lui Hristos şi primim imediat după Botez mirungerea, adică pecetea darurilor Duhului Sfânt. Îndată ce Mântuitorul Iisus Hristos a ieşit din apă a venit Duhul Sfânt peste El. Tot aşa şi noi, îndată ce am scos copilul din apa botezului îl mirungem. De asemenea, în aceeaşi oră îi dăm Sfânta Împărtăşanie, Trupul şi Sângele Domnului, pentru a arăta că el este membru deplin al Bisericii, Trupul Tainic al lui Hristos. Deci, Biserica Ortodoxă nu amână Botezul, Mirungerea şi Împărtăşania pentru o anumită vârstă a copiilor sub pretextul că ei nu înţeleg cum se săvârşesc aceste taine. Nici când avem 100 de ani nu înţelegem deplin cum se transformă pâinea şi vinul în Trupul şi Sângele Domnului, dar ştim că lucrările acestea sunt sfinte, arată iubirea lui Dumnezeu pentru noi şi sunt arvuna vieţii veşnice dăruită nouă în Biserică încă din lumea aceasta. Aşadar, botezăm copiii la 40 de zile, îi mirungem cu Sfântul şi Marele Mir şi împărtăşim copiii cu iubirea veşnică a lui Hristos arătată în Taina Crucii şi a Învierii”.
Patriarhul României a mai subliniat importanţa Botezului ca început al vieţii de creştin: „Când ne botezăm intrăm în iubirea veşnică a Preasfintei Treimi. Viaţa veşnică nu este viaţa de după moarte, ci viaţa trăită în comuniune vie şi permanentă cu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. A boteza înseamnă a afunda. Deci, Botezul nu înseamnă stropire cu apă, ci afundare pentru că înseamnă moarte a păcatului şi înviere pentru viaţă sfântă. După cum Hristos S-a înmormântat şi a Înviat noi prin Botez înmormântăm omul cel vechi al păcatului şi se naşte prin Botez omul cel nou după chipul lui Hristos. Această afundare în iubirea Preasfintei Treimi este începutul vieţii creştine. Prin Sfântul Botez noi primim iertarea păcatelor, mai întâi a păcatului strămoşesc, a păcatelor personale dacă cel care se botează este adult, primim harul învierii duhovniceşti şi al pregătirii pentru învierea de obşte şi harul înfierii. Adică, prin Botez devenim fii şi fiice ale lui Dumnezeu după har”.
„Creştinul este cel care se simte iubit de către Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt şi răspunde acestei iubiri prin rugăciune, prin împărtăşirea cu Sfintele Taine şi prin fapte bune. În felul acesta omul creşte în iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni în Biserica lui Hristos care este arvuna Împărăţiei Cerurilor”, a mai spus Preafericirea Sa.
Patriarhul României a oficiat, după Sfânta Liturghie, Sfinţirea cea Mare a Apei, în faţa Reşedinţei Patriarhale, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi şi în prezenţa a mii de credincioşi.
Sfinţirea cea Mare a apei sau Agheasma Mare, a spus Patriarhul României în cuvântul de învățătură, este una dintre cele mai frumoase slujbe ale Ortodoxiei.
„Această slujbă se săvârşeşte doar de două ori pe an, în Ajunul Bobotezei şi în ziua de Bobotează. Această sfinţire a apei este deosebit de bogată în înţelesuri duhovniceşti, dar şi în frumuseţea rugăciunilor, mai ales Rugăciunea cea Mare alcătuită de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului. Slujba aceasta împrospătează în noi bucuria de a fi creştini, de a fi botezaţi, de a fi afundaţi în iubirea Tatălui, a Fiului şi a Sfântului Duh”, a spus Preafericirea Sa după cum informează TRINITAS TV.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a amintit credincioşilor cum şi când se ia Agheasma Mare: „Agheasma Mare se ia opt zile la rând, dimineaţa pe nemâncate, înainte de anafură. În general se ia anafură şi apoi Agheasma Mică. Acum însă se ia în fiecare zi, începând cu astăzi, mai întâi Agheasma Mare înainte de anafură. De ce opt zile şi nu şapte ? Pentru că prin Botez noi suntem îndreptaţi spre viaţa veşnică în iubirea, lumina, binecuvântarea şi pacea Preasfintei Treimi. Opt este cifra veşniciei în înţelesul duhovnicesc al Părinţilor Bisericii. Este cifra veşniciei şi a infinitului. Aceasta înseamnă că binecuvântarea primită prin Botez şi prin Agheasma Mare este o binecuvântare care nu priveşte doar viaţa pământească, să ne fie bine aici pe pământ, ci este o binecuvântare ca arvună a bucuriei din Împărăţiei Tatălui, a Fiului şi a Sfântului Duh”.
Preafericirea Sa a mai arătat că rugăciunile din cadrul slujbei de sfinţire a apei ne arată darurile şi binecuvântările Aghesmei: „Agheasma Mare săvârşeşte trei lucrări şi aduce trei daruri mari şi anume: sfinţirea sufletului şi a trupului, precum şi a spaţiului în care locuim şi lucrăm; aduce vindecare de boli sufleteşti şi trupeşti, deoarece Agheasma ne pune în legătură cu Dumnezeu, legătură de rugăciune şi mulţumire adusă lui Dumnezeu. De asemenea, se vindecă şi trupul pentru că foarte adesea multe dintre bolile trupeşti sunt urmarea bolilor sufleteşti. În al treilea rând, Agheasma Mare ne aduce apărare faţă de duhurile rele şi de patimile pe care duhurile rele le susţin şi le multiplică în oameni”.
Sărbătoarea Botezului Domnului, a mai arătat Preafericirea Sa, este pentru noi, românii, prilej de a ne aduce aminte de Botezul poporului nostru: „Noi nu avem un an al creştinării noastre oficiale pentru că nu am fost creştinaţi la comandă, prin porunca împăratului sau cneazului, ci creştinarea noastră a început cu lucrarea Sfântului Apostol Andrei şi s-a desfăşurat timp de câteva secole pe când se forma poporul român ca popor nou în istorie din daci şi romani. Popoare necreştine migratoare precum goţii, gepizii, hunii, avarii, pecenegii, humanii, turcii şi tătarii au trecut peste teritoriul ţării noastre nu au reuşit să dezrădăcineze Taina Botezului, a Crucii şi Învierii lui Hristos din viaţa poporului român”.
Ca în fiecare an, în curtea Catedralei Patriarhale a fost înălţată o cruce din gheaţă împodobită cu cetină de brad, flori şi busuioc. Anul acesta au fost pregătite 24 de vase cu o capacitate de peste 12.000 de litri de apă care, după sfinţire, a fost oferită credincioşilor prezenţi la Catedrala Patriarhală cu prilejul sărbătorii Botezului Domnului.