Arhive categorii: ASCEȚI

Un praznic împărătesc mai puţin cunoscut: ÎNJUMĂTĂŢIREA CINCIZECIMII – O TEOLOGHISIRE PATRISTICĂ A MITROPOLITULUI IEROTEI DE NAVPAKTOS

UN PRAZNIC ÎMPĂRĂTESC MAI PUŢIN CUNOSCUT:

ÎNJUMĂTĂŢIREA CINCIZECIMII

 O TEOLOGHISIRE PATRISTICĂ

 A MITROPOLITULUI IEROTEI DE NAVPAKTOS 

Unul dintre praznicele împărăteşti este şi Înjumătăţirea Cincizecimii. Ea este sărbătorită de Biserică la jumătatea perioadei dintre Paşte şi Cincizecime, adică în miercurea de dinainte de duminica Samarinencii (a cincea duminică de după Paşte). Deşi necunoscută de lume, ea este o sărbătoare împărătească importantă, care se referă la Împăratul Hristos. 

Sărbătoarea Înjumătăţirii Cincizecimii nu este socotită între cele douăsprezece praznice împărăteşti, dar datorită marii sale importanţe, am integrat-o între acestea, după ce am pus laolaltă sărbătoarea învierii lui Lazăr şi cea a intrării lui Hristos în Ierusalim, ca două sărbători ce prezintă trăsături comune. 

Atunci când am făcut împărţirea praznicelor şi când am plasat Înjumătăţirea Cincizecimii între cele douăsprezece, am pornit de la considerentul că sărbătoarea aceasta ne dă posibilitatea de a urmări lucrarea lui Hristos de la Botezul Său în râul Iordan şi până la Schimbarea la Faţă şi la Patimi. Ştim foarte bine că sfintele Evanghelii descriu ceea ce Hristos a spus, a făcut şi a pătimit pentru mântuirea neamului omenesc, iar sărbătoarea înjumătăţirii Cincizecimii ne dă posibilitatea să analizăm latura aceasta (adică ce a spus şi ce a făcut), care este destul de importantă. Cu alte cuvinte, această sărbătoare acoperă toate evenimentele hristologice de la Botezul lui Hristos şi până la Schimbarea Sa la Faţă. Continuă să citești →

SFÂNTA OLIMPIA DIN LESVOS (11 mai)

În secolul al XIII-lea, cu două sute de ani înaintea martiriului Sfinților Mucenici Rafail, Nicolae și Irina din Lesvos, a existat pe Colina Karyes, pe dealul din satul Thermi, o mănăstire de călugărițe.

Mănăstirea la acea vreme era un aşezământ mare, construit în secolul al VIII-lea, probabil de împărăteasa Irina (792-802), care a fost exilată pe Insula Lesvos. Originea imperială a mănăstirii i-a fost dezvăluită într-o viziune din 1961 lui Kostas Kanellos din Mitilini, care i-a văzut pe sfinții din Thermi cu un ofițer militar. Ofițerul a spus că a venit din Kalloni, unde locuia într-o mănăstire și a explicat cum o împărăteasă a construit mănăstirea din Karyes.

În 1235, mănăstirea a fost atacată, demolată și incendiată de către turci. Multe călugărițe au fost ucise. Stareța din acea vreme, Olimpia, era o călugăriță înzestrată cu multe virtuți. Mama Sfintei Olimpia se trăgea din Constantinopol și provenea dintr-o familie de preot, cu patru fete și un băiat. Acesta din urmă a devenit arhimandrit, trei dintre surori s-au căsătorit și una dintre fete, Dorothea a devenit stareță la Mănăstirea Karyes din Lesvos.

Mama Sfintei Olimpia s-a căsătorit cu un preot din Peloponez. Acolo s-a născut și a crescut Olimpia în evlavia credinței ortodoxe. Când Olimpia avea zece ani, ambii părinți au murit și, prin urmare, a fost trimisă la Karyes în Mitilini la mătușa ei, stareța Dorothea. Acolo a hotărât să-și dedice întreaga sa viața Domnului, iar la 19 ani a fost tunsă în monahism. După adormirea mătușii sale, la vârsta de 20 de ani, devine stareța Mănăstirii de pe Colina Karyes, îndrumând duhovnicește 30 de călugărițe.

Pe 11 mai, în anul 1235, pirații au atacat mănăstirea și au încercat la început să pângărească călugărițele. Unele au scăpat și au fugit în munți, dar multe au fost măcelărite de turci. Una dintre călugărițele în vârstă, maica Eufrosina, care era bolnavă și nu putea să meargă și să se ascundă, a fost chinuită de atacatori. A fost suspendată de un copac și arsă de vie. Tot ce a rămas din ea a fost doar cenuşă.

Stareța Olimpia a ales și ea să îndure chinurile îngrozitoare. Pirații i-au ars carnea, apoi au pregătit o tijă de fier încinsă și i-au bătut-o în ureche, forțând-o să iasă de cealaltă parte. De asemenea, a fost torturată cu flăcări de lumânări. Apoi au dezbrăcat-o și au întins-o pe o ușă de fier și au lipit-o acolo de o scândură de lemn folosind douăzeci de cuie mari. Pirații au luat apoi trei cuie mai mari decât celelalte și i le-au bătut în cap. Două dintre cuie au fost bătute în fiecare ureche. Al treilea cui i-a pătruns prin craniu. La sfârșit, pirații au dat foc mănăstirii. A fost îngropată cu tot cu ușa pe care a fost țintuită cu cuie.

Din mănăstire au mai rămas doar niște ruine timp de aproximativ 150 de ani, până când o femeie evlavioasă și bogată pe nume Melpomene s-a angajat să o reconstruiască, deși de data aceasta avea să fie o mănăstire pentru călugări. În această mănăstire, Sfinții Rafail, Nicolae și Irina aveau să sufere martiriul din mâna turcilor în anul 1463.

A fost voia Domnului ca sfintele moaște să fie aflate după aproape 500 de ani, iar descoperirea lor să se facă chiar sub îndrumarea sfinților mucenici. Ei s-au arătat în vise sau vedenii unor oameni credincioși cărora le-au descoperit mucenicia lor, dar și unde trebuiau să sape ca să găsească urme ale sfintei mănăstiri.

Când s-a găsit mormântul Sfintei Olimpia, au fost găsite și cuiele cu care a fost pironită. Unul dintre aceste cuie a fost luat de o femeie evlavioasă și păstrat cu multă grijă. Acest obiect, care fusese cândva unealtă a crimei, era acum acoperit de mir binemirositor care niciodată nu se termina. Un monah a aflat aceasta și l-a cerut spunând: „Dă-mi cuiul să însemnez cu el în chipul crucii ochii surorii mele care este în primejdie să orbească și se află la spital pentru operație”. Minunea s-a săvârșit: ochii bolnavei s-au vindecat. S-au mai deschis și ochii duhovnicești ai multora din cei care, privind, nu vedeau.

Pomenirea Sfintelor Cuvioase Noi Mucenița Olimpia egumena și Eufrosina monahia se face pe 11 mai. Ele sunt cinstite însă și în Marțea Luminată alături de Sfinții Rafail, Nicolae, Irina fecioara și cei împreună cu ei pătimitori, în același loc, în secolul 15.

O părticică din moaștele Sfintei Olimpia poate fi venerată în Mănăstirea Cloșca din județul Constanța.

 

Gheron Iosif Vatopedinul despre Mitropolitul Augustin de Florina: COPILUL MEU, ACESTA ÎN OCHII LUI DUMNEZEU ESTE UN MARE SFÂNT și nu are nevoie de rugăciunile noastre!

Mitropolitul Florinei, părintele Augustin Kandiotis:

CU LACRIMI ŞI DURERE VĂ ROG

aaa 

 

RUGAŢI-VĂ PENTRU BISERICĂ, PENTRU SLUJITORII EI ŞI – DACĂ EXISTĂ VREUN RĂGAZ, RUGAŢI-VĂ ŞI PENTRU BĂTRÂNUL EPISCOP AUGUSTIN 

Să vă rugaţi, să vă rugaţi pentru toţi. În încheiere, vreau să vă fac o fierbinte recomandare, cu lacrimi şi cu mare durere: Să vă rugaţi pentru Sfânta noastră Biserică şi pentru slujitorii ei şi – dacă există vreun răgaz, faceţi rugăciune şi pentru bătrânul vostru episcop, care este încovoiat de povara celor 85 de ani. 

 Γεροντες π. Αυγ. & Ιωσηφ Βατ

Să vă spun adevărul? Dacă voi vă rugaţi, eu voi fi puternic. Un Apostol Pavel, care s-a suit până la al treilea cer şi a văzut minuni mari şi predica, cerea rugăciunile creştinilor. Şi dacă acela cerea rugăciuni, cu cât mai mult noi toţi, preoţi, episcopi, predicatori şi teologi, care dacă vom fi storși bine nu facem nici cât unghiuţa lui Pavel?!

Dacă un Pavel simțea nevoia şi-i ruga pe creştini să se roage pentru el, cu cât mai mult eu, păcătosul şi nevrednicul rob al Domnului, am nevoie de rugăciunile voastre, ca să am un sfârşit creştinesc? (Florina, aprilie 1991, la o priveghere).

 

Îndemnul bătrânului episcop Augustin l-a auzit o soră din Australia, S. Mylonopoulos, de aceea de fiecare dată când dădea spre pomenire numele membrilor familiei ei la preot, mai întâi scria numele Mitropolitului de Florina, părintele Augustin.

Acest lucru l-a făcut şi în comunicarea telefonică pe care a avut-o cu Gheronda Iosif Vatopedinul. Urmăriţi conversaţia pe care a avut-o, aşa cum o istoriseşte ea însăşi.

 

??????????

Înainte de cuvioasa adormire a vrednicului de pomenire Stareț Iosif Vatopedinul, într-o conversaţie telefonică pe care am avut-o cu el,  i-am cerut să se roage mai întâi pentru Gheronda al nostru, părintele Augustin, şi după aceea pentru mine, păcătoasa.

Însă am rămas mută de uimire când l-am auzit spunând: Nu pentru acesta, copilul meu. Am fost nedumerită. I-am cerut explicaţii. „Dar de ce, Gheronda?”

Acesta nu are nevoie de rugăciunea noastră, mi-a răspuns.

Atunci, Gheronda, i-am spus, de ce ne cere să ne rugăm pentru el?

Din marea lui smerenie, mi-a răspuns, adăugând: Acesta, copilul meu, în ochii lui Dumnezeu este un Mare Sfânt.

 

Răspunsul lui m-a cutremurat… Într-adevăr, părintele Augustin a fost un mare sfânt, tăcut și smerit, făcător de minuni şi profet! A fost un mare și prolific părinte bisericesc şi un extraordinar predicator al cuvântului dumnezeiesc, un apărător şi mărturisitor la Ortodoxiei noastre!

Kandiotis va mărturisi pentru Hristos, a spus Sfântul Cuvios Gheorghe Karslidis.

georgios_karslidis_roumania_3

Cine poate spune că prin intermediul Starețului nostru, Domnul nostru nu a săvârşit şi nu săvârşeşte minuni?! Nu doar a făcut minuni, ci a şi profeţit cele groaznice ce vor veni asupra noastră, dacă nu ne vom pocăi… (Melbourne, 12-6-2014).

traducere www.acvila30.ro, sursa http://www.augoustinos-kantiotis.gr/?p=41844

Sfântul Nicolae Velimirovici: Cuvinte de folos pentru săptămâna a VI-a Postului Mare


Sf. Nicolae Velimirovici: Cuvinte de folos pentru săptămâna a șasea a Postului Mare

Fericiţi cei curaţi cu inima că aceia vor vedea pre Dumnezeu” (Mat. 5:8)

1. Ochiul curat vede lumea şi tot ce este în lume; iar ochiul în care a intrat un pai nu poate nici să se uite, nici să vadă. Aşa este şi cu inima omului. Dumnezeu a dăruit inima omenească cu osebită vedere. Când inima e acoperită cu paiele păcatului, ea orbeşte şi nu poate vedea nimic. Când inima se curăţeşte deplin, ea vede lumea nevăzută în lumea văzută; vede lumea nevăzută aşa cum e ea; vede pe Cel ce e Inima lumii nevăzute, Îl vede pe Dumnezeu. Continuă să citești →

Sfântul Ioan Scărarul: Multa-cuvântare și tăcere

Multa-cuvântare și tăcere

1. Spus-am în scurt întru cuvintele cele de mai -nainte cum că foarte cu primejdie este a judeca (lucru care şi întru înşişi cei ce par buni se furişează!), iar mai vârtos din pricina limbii a fi judecat şi pedepsit.1 Iar acum pricina [acestei patimi] şi uşa prin carea intră şi iese, după rânduială şi întru puţine cuvinte se cuvine a o spune şi a o aşeza.

2. Multa-cuvântare este scaunul pe care slava deşartă are fire a se arăta şi a se împublica. Multa-cuvântare este semn al necunoaşterii, uşă a clevetirii, ducătoare de mână a glumirii şi a şeguirii, slujitoare a minciunii, risipire a umilinţei, făuritoare sau chemătoare a negrijaniei, înainte-mergătoare a somnului, răspândire a minţii celei adunate, pierzătoare a păzirii, răcitoare a fierbinţelii, întunecare a rugăciunii.

Continuă să citești →

SFÂNTUL ȘTEFAN DE LA DECIANI

VIAȚA PE SCURT A SFÂNTULUI ȘTEFAN DE LA DECIANI

Sfântul Ștefan de la Deciani a fost fiul Regelui Milutin şi tatăl Ţarului Duşan. La porunca tatălui lui înaintea căruia fusese clevetit pe nedrept, el a fost orbit, iar la porunca nestatornicului său fiu, Duşan, el a fost sugrumat, pe când era deja mai vârstnic. Când l-au orbit, s-a arătat înaintea lui Sfântul Nicolae, în biserica de la Ovce Pliie (Câmpul Oilor), şi arătând către ochii lui, i-a zis: „Ştefane, nu te teme, iată ochii tăi se află în palma mea. La vremea cuvenită, îi vei căpăta înapoi.” Ştefan a petrecut timp de cinci ani ca prizonier la Constantinopol, în Sfânta Mănăstire Pantocrator. Fiind bărbat plin de înţelepciune, el s-a înarmat cu rugăciunea, cu răbdarea, cu cele mai aspre nevoinţe călugăreşti, cu blândeţea şi cu evlavia. Astfel, el i-a întrecut în bunătăţi nu doar pe monahii de la Pantocrator, ci şi pe toţi monahii constantinopolitani.

Încheindu-se cei cinci ani, Sfântul Mare Ierarh Nicolae Făcătorul de Minuni iar s-a arătat înaintea multpătimitorului Ştefan şi i-a zis: „Am venit să împlinesc făgăduinţa ce ţi-am făcut.” Sfântul Nicolae a însemnat atunci cu semnul Sfintei Cruci faţa lui Ştefan, iar Ştefan şi-a recăpătat vederea, desăvârşit. Spre mulţumită şi slavă lui Dumnezeu, el a ctitorit Biserica de la Decani, una dintre cele mai frumoase biserici ale creştinătăţii şi evlaviei sârbe, zidite în vechiul şi somptuosul stil bizantin.

Sfântul Rege Ştefan, împreună cu Sfântul Sava al Sârbilor şi cu Sfântul Principe Lazăr, constituie ceva mai slăvită treime a sfinţeniei, nobleţei şi jertfei de sine, şi un dar nepreţuit adus de Dumnezeu poporului sârb. Sfântul Ştefan a trăit ca un mucenic toată viaţa lui, şi mucenic s-a înălţat la ceruri la anul 1336, primind de la Atotputernicul Dumnezeu pe Care cu credinţă L-a slujit cununa nepieritoare a veşnicei slave.

(Sfântul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida, vol. II iulie-decembrie, traducere Mihaela Grosu, Editura Egumeniţa, 2005, pp. 627-628)

PELERINAJ ÎN SERBIA

26 MARTIE – 2 APRILIE 2024

Ziua I, MARȚI, 26 martie:

Plecare din Gara Timișoara, la orele 22. Trecerea frontierei în Serbia pe la Stara Moravița. Cazare la hotel în Vârșeț sau Belgrad.

Ziua a II-a, MIERCURI, 27 martie, BELGRAD:

Vizităm Catedrala Sfântului Arhanghel Mihail, unde venerăm moaștele întregi ale Sfântului Cneaz Ștefan Stilianovici. Catedrala Sfântul Sava – cea mai mare biserică ortodoxă din lume. Mănăstirea Racovița cu pelerinaj la mormântul Patriarhului Pavle. Cazare la hotel în Belgrad.

Ziua a III-a, JOI, 28 martie:

Mănăstirea Celie (moaștele Sf. Cuvios Iustin Popovici). Mănăstirea Lelici (moaștele Sf. Nicolae Velimirovici) Mănăstirea Mileșevo (mâna Sf. Sava, primul Arhiepiscop al Serbiei și moaștele Sf. Cneaz Vladislav). Cazare la pensiune.

Ziua a IV-a, VINERI, 29 martie:

Mănăstirea Ravanița (moaștele întregi ale Sf. Cneaz Mucenic Lazăr al Serbiei, moaștele Sf. Cuvios Romil, moaștele Sfintei Cuvioase Eufimia), Mănăstirea Manasia (moaștele Sf. Cneaz Ștefan cel Înalt), Mănăstirea Liubostinia (moaștele Sfintei Cuvioase Evghenia, fosta cneaghină Milița), Mănăstirea Zicea (moaștele Sf. Ierarh Evstatie), Mănăstirea Râul Negru (moaștele Sf. Cuvios Petru). Cazare la pensiune.

Ziua a V-a, SÂMBĂTĂ, 30 martie:

Mănăstirea Studenița (moaștele Sfinților Cuvioși Simeon Izvorâtorul de mir, Anastasia și Simon), Mănăstirea Vitovnița (mormântul Părintelui Tadei), Mănăstirea Gorniak (moaștele Sf. Cuvios Grigorie, ctitorul Mănăstirii Grigoriu din Muntele Athos). Cazare la pensiune.

Ziua a VI-a, DUMINICĂ, 31 martie:

Mănăstirea Sisoievaț (moaștele Sf. Cuvios Sisoie Sinaitul), Mănăstirea Tuman (moaștele Sfinților Cuvioși Zosima sinaitul și Iacov), Mănăstirea Kovil. Cazare la pensiune.

Ziua a VII-a, LUNI, 1 aprilie:

Mănăstirea Hapovo (moaștele întregi ale Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron), Mănăstirea Grgheteg (icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „cu trei mâini”), Mănăstirea Kruședol (moaștele Sfinților Brancovici: Ștefan cel Orb, Anghelina, Maxim – mitropolitul Țării Românești și Ioan, fratele său). Mănăstirea Jazak (moaștele Sf. Ștefan Uroș al V-lea, regele Serbiei). Cazare la pensiune.

Ziua a VIII, MARȚI, 2 aprilie: Drum spre România (Timișioara).

Preț: 600 euro.

Pentru detalii și înscrieri: teostirict@yahoo.com.

SERVICII INCLUSE:

– Transport cu microbuz clasificat

– 7 nopţi cazare cu demipensiune în hoteluri 3* în camere duble (clasificare locală), cina este menu fix (de post in zilele de post)

– Însoţitor de grup preot/ teolog

SERVICII NEINCLUSE:

– Intrările la obiectivele turistice

– Asigurarea medicală

ACTE NECESARE: carte de identitate valabilă sau paşaport valabil 6 luni de la data întoarcerii în ţară.

Programul pelerinajului poate fi modificat de către conducătorul de grup, ca ordine de desfăşurare sau se pot înlocui unele obiective sau hoteluri in functie de anumite situatii speciale.

ÎN LUNEA CEA CURATĂ SEARA SLUJBA PAVECERNIŢEI MARI CU CANONUL CEL MARE

34

ÎN LUNEA CEA CURATĂ SEARA

SLUJBA PAVECERNIŢEI MARI

CU CANONUL CEL MARE 

 Preotul zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru… iar de nu este preot, se zice: Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri… Şi cântăreţul cel rânduit începe aşa:

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi. Continuă să citești →

SFÂNTUL GAVRIIL GEORGIANUL ȘI SMERENIA EPISCOPULUI

Coperta_Gavriil-Georgianul111

ORNAM1

Vedeţi şi:

ORNAM1

Într-o zi, a venit la mănăstirea Samtavro Episcopul Daniel Datuașvili, ca să slujească Sfânta Liturghie. Părintele Gavriil a intrat în biserică şi a început să-l ocărască! Apoi a început a se certa şi cu maicile. Episcopul, cu toate acestea, a continuat Dumnezeiasca Liturghie. Părintele Gavriil însă, nu înceta. Îl jignea şi continuu îi făcea observaţii. La un moment dat, s-a instaurat o linişte totală. În acel moment, cineva a râs. Ca şi cum ar fi căzut un trăsnet, Părintele Gavriil izbucni din nou şi-i strigă episcopului:

– Nu vezi în ce stare sunt?! De ce nu mă înţelegeţi?

Şi iarăşi îl atacă verbal. Deodată,

Continuă să citești →

19 ianuarie: SFÂNTUL CUVIOS MACARIE DIACONUL, făcătorul de minuni din Lavra PECERSKA din Kiev

(Sursă: http://ocafs.oca.org/FeastSaintsViewer.asp?SID=4&ID=1&FSID=100230)

Acesta a vieţuit la cumpăna dintre veacurile XIII şi XIV în Peşterile Depărtate şi este pomenit în ziua de 19 ianuarie pentru numele său. A strălucit prin dărnicia sa şi evlavie pe care o avea pentru sfintele lăcaşuri. Stăruia în citirea Sfintei Scripturi şi în postire.

Se spune că în copilărie avea o fire bolnăvicioasă, iar părinţii săi făgăduiră să îl încredinţeze Lavrei Peşterilor dacă se va însănătoşi, ceea ce se şi întâmplă. Prin blândeţea şi smerenia sa dobândi preţuirea obştii care îl învăţă să scrie şi să citească. Pentru marea sa evlavie fu numit diacon. Sfântul părinte primi de la Dumnezeu darul facerii de minuni. Continuă să citești →

EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL(+2004): „Astăzi am fost destul de mâhnit, fiindcă nu s-a procurat icoana Sf. Filofteia!”

vladica-gherasim-putneanul

Marţi, 7 decembrie 1999

 

    Astăzi, 7 dec., pe lângă Sf. Ambrozie, ce-l serbăm astăzi, mai serbăm pe Sf. Mc. Filofteia şi am avut bucuria, ca să săvârşesc Sf. Liturghie în M-rea Bogdana în care am hirotonit în diacon pe monahul Gabriel călugărit cu două săptămâni în urmă. Nădăjduiesc că va fi un călugăr ales, fiindcă a venit la mănăstire mânat de Duhul Sfânt. Deşi e avocat şi în familie n-a avut parte de o educaţie religioasă, dar Dumnezeu l-a ales ca pe Pavel odinioară.

   Astăzi am fost destul de mâhnit, fiindcă nu s-a procurat icoana Sf. Filofteia. Le-am spus tuturor părinţilor, de ani de zile, ca să procure icoanele Sfinţilor cu Polieleu şi ei s-au dus al Stareţ – păr. Iustin, şi i-au spus şi el a amânat procurarea icoanelor, că nu-s bani. Dar pentru atâtea lucruri ce s-au procurat s-au găsit bani şi pentru icoanele necesare nu s-au găsit. Aici este supărarea şi Dumnezeu îi va cere socoteală. De aceea a şi îngăduit să se fure bani şi icoane scumpe de la pangar. Eu poate nu voi mai fi şi cel ce va citi aici să-i spună că am fost foarte mâhnit şi de nu se va îndrepta va suferi şi alte necazuri în viaţă.

SURSA: JURNALUL manuscris

Arhimandritul Ioil Konstantaros: „A păzi unitatea Duhului, întru legătura păcii” (Lectura apostolică din Duminica a XXX-a după Rusalii)

Arhimandritul Ioil Konstantaros, Predicator

al Sfintei Mitropolii de Driinupole, Pogoniani şi Koniţa:

Lectura apostolică din Duminica a XXX-a după Rusalii
(Efeseni 4,1-7)

Epistola către Efeseni este şi ea o epistolă a captivităţii. Adică este o epistolă de Dumnezeu insuflată pe care predicatorul lumii a scris-o fiind închis în temniţa din Roma pentru iubirea şi slava Domnului Iisus. Ca un adevărat apostol şi autentic lucrător al Sfintei Evanghelii, se nelinişteşte ca nu cumva credincioşii, cărora le-a propovăduit şi L-a predat pe Hristos, să îngăduie să existe între ei tulburări şi schisme, ci „să se nevoiască a păzi unitatea Duhului, întru legătura păcii” (Efeseni 4, 3).

Aceasta este cea mai mare prioritate: unitatea Duhului. Toate harismele slujesc acestui scop principal, când desigur funcţionează corect şi nu „antagonist”. Când funcţionează spre zidirea Trupului Bisericii, iar nu egoist. Deoarece într-adevăr toţi constituim, trebuie să constituim, „un singur trup”. Un singur „Duh” să dăruiască viaţă şi să conserve acest trup duhovnicesc. „O singură nădejde” să avem toţi cei care am fost chemaţi de Dumnezeu. Nădejdea cuceririi Împărăţiei Lui, care nu este alta decât Biserica Lui Triumfătoare. Şi, fireşte, nimeni nu poate să devină membru al Bisericii Triumfătoare în cealaltă viaţă, dacă mai întâi nu este un adevărat şi conştient membru al Bisericii noastre Luptătoare în această viaţă. Continuă să citești →

Sfântul Cuvios Teodor Studitul -Cuvinte duhovniceşti – O viață avem, o viață să luptăm pentru curățirea de patimi și unirea cu Hristos!

O viață avem, o viață să luptăm pentru curățirea de patimi și unirea cu Hristos!

Gândurile rele mușcă precum niște șerpi, vărsând venin în suflet, pe care trebuie să îl scoatem afară cu toată sârguința, atunci când se întâmplă, pentru ca nu cumva amânarea să facă mai cumplită rana. Să privim cu măsură, așadar, la hrană, la băutură, la somn sau la orice altceva, dar nu ca să asuprim sufletul, ci să purtăm biruința asupra trupului. Dacă nu vom avea întreaga noastră viață în luptă, nu vom scăpa de cursele diavolului, nu vom lua cununa biruinței.

Despre faptul că trebuie să ne petrecem întreaga noastră viață în nevoință

Frați și părinți, fiindcă am fost învredniciți, cu harul lui Hriqstos, să săvârșim Sfintele Paști, iarăși ne întoarcem la lucrările noastre, când muncind, când amintindu-ne de Patimile cele de viață făcătoare ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Dar că Paștele a trecut nu înseamnă că a trecut de la noi și amintirea lui, ci noi să avem pururea sub priviri mântuitoarele Patimi, răstignirea, îngroparea, învierea, pentru ca, prin ocuparea cu acestea, să nu fim cheltuiți de patimi. Iar dacă vreodată, din nebăgare de seamă, suntem prinși, repede să privim din nou la Răstignitul Iisus, Domnul slavei, și îndată va răsări tămăduire sufletelor noastre. Fiindcă și odinioară Israel, când era mușcat de șerpi, privind la șarpele de aramă, se tămăduia. Căci știți că gândurile rele mușcă precum niște șerpi, vărsând venin în suflet, pe care trebuie să îl scoatem afară cu toată sârguința, atunci când se întâmplă, pentru ca nu cumva amânarea să facă mai cumplită rana. Vedeți că primăvara este producătoare/ ațâțătoare de sânge: Trupul poftește împotriva duhului, și duhul împotriva trupului, și sporirea unuia devine pierzania celuilalt. Să privim cu măsură, așadar, la hrană, la băutură, la somn sau la orice altceva, dar nu ca să asuprim sufletul, ci să purtăm biruința asupra trupului. Căci cel ce aleargă în stadion nu este proclamat biruitor dacă aleargă o cursă sau două, ci dacă săvârșește cele două îndoite curse. Și noi, așadar, să nu ne mulțumim că ne-am nevoit în Postul Mare sau la Cincizecime, ci dacă nu vom avea întreaga noastră viață în luptă, nu vom scăpa de cursele diavolului, nu vom lua cununa biruinței.

Continuă să citești →

SFÂNTUL GAVRIIL GEORGIANUL DESPRE ZILELE DE PE URMĂ (NEW)

GAVRIIIL

ZILELE DE PE URMĂ

„Acum sunt zilele de pe urmă. Şi după cum mâncarea pregătită are nevoie doar de puţin timp, ca s-o încălzeşti, aşa şi acestea, sunt atât de aproape. Antihrist este ca un nou-născut, care creşte şi căruia unii i se vor închina. Şi ce nu am făcut, dar cu nimic nu am putut afla numele lui. Cu ajutorul lui Dumnezeu mi s-a arătat îngerul Domnului şi mi-a comunicat: „Niciun om nu poate să rezolve această taină. Vino, Gavriil, să-ţi scriu eu numele lui”. Şi astfel mi l-a descoperit. Însă aceasta nu vă priveşte. Pentru oameni rămâne încă ascuns.

Vine pentru cei care-l aşteaptă. Ca să primească un număr nu va fi nevoie să fie folosite forţele. Toate se vor face de bună voie. Şi Spovedania nu va ajuta. Fiţi atenţi. Vin zile în care veţi mânca pământ. Luptele sfinţilor profeţi Enoh şi Ilie cu Antihrist se vor transmite la televizor. Din cauza păcatelor noastre vor fi cutremure înfricoşătoare. În Georgia vor intra mai întâi tancurile ruşilor, ca să ne trezească. Vor fi vândute şi se vor pierde regiuni din Georgia. Maica Domnului nu va ierta asta. Toţi vor fi pedepsiţi.

Deasupra oraşului Tbilisi am văzut umblând de jur împrejur două păsări cenuşii. Nu vă apropiaţi de Bulevardul Central (Bulevardul Rustaveli). Va fi un mare dezastru. Pe colina Funiculior în restaurant au fost folosite pietre luate din biserică; acolo unde acum se află clădirea Parlamentului. Dacă  nu se vor întoarce aceste pietre la locul lor, lucrurile nu se vor linişti, şi vor fi întotdeauna tulburări și evenimente neplăcute. Celor care vor fi surprinși în acest haos de război le va fi spre bine. Îşi vor mântui sufletele.

Nu vă neliniştiţi! Dumnezeu este pretutindeni. Să vă curăţiţi inimile voastre şi să vă rugaţi. Domnul vă va ocroti. Pe cei slabi însă îi va lua devreme. Pe cei puternici îi va lăsa, ca să lupte în zilele de pe urmă cu cursele lui Antihrist. Şi când vor spune că Georgia nu mai există, atunci Maica Domnului va milui ţara noastră şi se va întâmpla o minune atât de mare, încât foarte repede Georgia se va extinde de la Nikopsia până la Daruband. Iar Maica Domnului va părăsi Sfântul Munte Athos, vor bate clopotele. Gavriil va învia. Bisericile se vor înclina, ca să salute icoana Maicii Domnului. Se vor închina Împărătesei cerului şi a pământului. Şi toate acestea se vor transmite la televizor. Aceasta va fi mila lui Dumnezeu pentru sufletele, care trebuie să se mântuiască şi să vină în Georgia!” 

Traducere: https://acvila30.ro/ ; sursa: fragment din cartea – Μαλχάζι Τζινόρια “Ο Άγιος Γαβριήλ ο διά Χριστόν σαλός και Ομολογητής!”
Copyright
Această traducere ne aparţine şi este protejată de Legea Drepturilor de Autor, legea nr. 8/1996. Ea poate fi citată parţial [fragmentar] pe alte bloguri sau site-uri cu precizarea sursei sau link către pagina de unde provine [ https://acvila30.ro ], dar nu poate fi preluată de mass-media fără un acord scris.
Nu aveţi voie să copiaţi această traducere fără voia sau ştirea https://acvila30.ro.
Dacă aveţi nevoie sau vreţi să folosiţi în scopuri proprii această traducere, vă rugăm să ne contactaţi şi vom stabili atunci condiţiile.

MITROPOLITUL MARCU DE BERLIN A COMPARAT AUTORITĂȚILE UCRAINENE CU LENIN ȘI STALIN

Ierarhul berlinez a spus că astăzi în Ucraina „se repetă Uniunea Sovietică, dar sub alt semn”.

Pe 20 octombrie 2023, mitropolitul Marcu al Berlinului și Germaniei a comparat conducerea actuală a Ucrainei cu stăpânirea lui Lenin, Troțki și Stalin, relatează canalul de Telegram „Herald of the German Diocese”.

Mitropolitul Marcu a comentat votul deputaților Radei Supreme în favoarea proiectului de lege nr. 8371, care a fost adoptat în primă lectură.

Potrivit mitropolitului, „guvernul de la Kiev și Rada Supremă duc împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice exact același joc cu „loialitatea” și „preoții loiali” ca și Troțki și Lenin în martie 1922, și cum a procedat apoi Stalin prin intermediul „Declarației de loialitate ” (1927) a mitropolitului Serghie (Stragorodski)”.

Mitropolitul Marcu consideră că „acum Patriarhul Bartolomeu îi acuză pe ierarhii Bisericii Ortodoxe Ucrainene și susține că cei persecutați (exact așa cum a făcut atunci Mitropolitul Serghie) sunt într-adevăr infractori și sunt persecutați pe drept”.

„La fel, în acele vremuri, Constantinopolul i-a susținut activ pe „renovaționiști”, în favoarea lui Lenin și a lui Stalin, care au dus o politică pro-sovietică favorizată de autoritățile vremii. Tabloul de acum un secol se repetă”, a declarat arhiereul.

Potrivit acestuia, în ceea ce privește libertatea mărturisirii de credință și de confesiune în Ucraina „domnește doar disprețul și încălcarea gravă a drepturilor elementare”. „Uniunea Sovietică se repetă, dar sub un alt semn”, a subliniat ierarhul.

El a făcut apel „la conștiința tuturor celor care pot influența direct cursul evenimentelor” și i-a îndemnat „să evite persecuțiile împotriva Bisericii din țara Ucrainei și să-i sprijine duhovnicește pe toți ceilalți pe calea adevărului prin rugăciune”.

UJO a informat mai devreme că mitropolitul Marcu al Berlinului a vorbit în sprijinul Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

sursa: UJO

PATRIARHUL IOAN AL ANTIOHIEI CĂTRE MITROPOLITUL ONUFRIE AL KIEVULUI ȘI AL ÎNTREGII UCRAINE: ”ÎNȚELEPCIUNEA DVS. ESTE EXACT LUCRUL DE CARE ARE NEVOIE BISERICA”

O scrisoare de felicitare către Mitropolitul Onufrie al Kievului, cu ocazia aniversării întronizării Preafericirii Sale, a fost trimisă de către Patriarhul Ioan al Antiohiei.

Patriarhul Ioan, în mesajul său, printre altele, subliniază: „Cu ocazia împlinirii a 9-a ani de la alegerea dumneavoastră ca Mitropolit al Kievului și Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Ucrainene surori, exprim Preafericirii Voastre sincerele felicitări și cele mai bune urări. Atât în ​​numele meu personal, cât și în numele fraților mei ierarhi din Sfântului Sinod al Bisericii Antiohiei și al tuturor fiilor Bisericii Antiohiene”.

Continuă să citești →