IARTĂ-MĂ!

NE TREC PRIN PREAJMĂ FOARTE PUŢINI OAMENI DIN MILIARDELE CARE EXISTĂ,

VEDEM PUŢINI DINTRE EI,

ÎNŢELEGEM DOAR CÂŢIVA

ŞI PENTRU APROAPE NIMENI FACEM CEVA…

ŞI TOTUŞI CRED EŞTI FRATELE MEU, APROAPELE MEU!

PENTRU CĂ NU TE-AM VĂZUT,

NU TE-AM ÎNŢELES,

N-AM PUTUT NIMIC PENTRU TINE,

TE ROG IARTĂ-MĂ !

PELERIN ORTODOX

Adrian Stolnicu- Cântările Triodului, imne liturgice și melodii psaltice

Cântările Triodului, imne liturgice și melodii psaltice

Triodul reprezintă perioada liturgică dintre Duminica Vamesului și a Fariseului și Învierea Domnului, zece săptămani de cîntari și rugăciuni specifice adunate de-a lungul timpului în cartea ce poartă același nume. Triodul reflectă scopul principal al acestei perioade, și anume, pregătirea creștinilor pentru întâmpinarea „Praznicului Praznicelor”.  De aceea, toate textele imnografice din Triod sunt astfel rânduite încat, de la Duminica Vamesului și Fariseului până în Sâmbăta cea Mare , credinciosul să fie „călăuzit” pe drumul duhovnicesc pentru a putea primi, înțelege și trăi patimile, moartea și Învierea lui Hristos.

Potrivit lui John Meyendorff, „Triodul implică înainte de toate un sistem antropologic patristic potrivit căruia omul nu este cu adevărat om decât în comuniune reală cu Dumnezeu și doar atunci este cu adevărat liber.” În acest sens, ținta principală rămâne curățirea de păcate și patimi, care întunecă vederea sufletească. Numai astfel, eliberat de robia lor, creștinul poate ajunge în comuniune cu Dumnezeu, să devină una cu Hristos.

Continuă să citești Adrian Stolnicu- Cântările Triodului, imne liturgice și melodii psaltice

Biserici şi paraclise cu părticele din cinstitele moaşte ale Sfântului Sfinţit Mucenic Haralambie

Sfinte lăcaşuri cu părticele din cinstitele moaşte ale Sfântului Sfinţit Mucenic Haralambie :

Biserici şi paraclise care sunt azi în sărbătoare

Ioan Buşagă

Sfântul Sfinţit Mucenic Haralambie este ocrotitorul a numeroase lăcaşuri de cult din ţară. Pentru evlavia credincioşilor faţă de acest sfinţit mucenic, în mai multe biserici se păstrează părticele din cinstitele sale moaşte. Vindecător al ciumei, Sfântul Haralambie este prăznuit şi la biserica spitalului leprozeriei din Tichileşti, Tulcea.

Credincioşii constănţeni au prilejul să se închine moaştelor Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, aduse din Grecia, ale Sfântului Apostol Andrei, aduse de la Mănăstirea „Sfântul Apostol Andrei”, şi ale Sfântului Sfinţit Haralambie. Cinstitele moaşte au fost aduse ieri la Biserica „Sfântul Sfinţit Haralambie” din Constanţa (foto) cu ocazia hramului. Programul liturgic a început de aseară, când un sobor de preoţi a săvârşit Vecernia şi Taina Sfântului Maslu. Astăzi, Sfânta Liturghie este oficiată de Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, potrivit Biroului de comunicare al eparhiei. Sfintele moaşte vor rămâne în Biserica „Sfântul Sfinţit Haralambie” din Constanţa până mâine. De asemenea, părticele din moaştele Sfântului Mucenic Haralambie sunt aduse astăzi spre închinare la biserica Parohiei Greci, cu hramul „Sfântul Haralambie”, din Protoieria Niculiţel, construită în anul 1877. Preasfinţitul Visarion, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, săvârşeşte Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie. Tot Preasfinţia Sa a adus şi racla cu cinstitele moaşte de la biserica Parohiei „Buna Vestire” din municipiul Tulcea. Continuă să citești Biserici şi paraclise cu părticele din cinstitele moaşte ale Sfântului Sfinţit Mucenic Haralambie

10 reguli pentru întâmpinarea Noului An

10 reguli pentru întâmpinarea Noului An

DOCUMENTAR | Anul Nou – tradiții și obiceiuri românești

 

Nu întreceţi măsura

O sărbătorire rezonabilă este permisă, dacă aduce bucurie oamenilor. Este important ca toate să fie cu măsură, după sfatul sugerat de cuviosul Ambrozie de la Optina: „Uite, Meliton, ține-te de tonalitatea de mijloc, vei lua mai ridicat, nu-ţi va fi ușor, iar dacă mai jos, poţi aluneca, iar tu, Meliton, ține tonul de mijloc.”

Nu este un păcat această sărbătoare, ci modul în care se serbează ea. Și dacă în noaptea de Anul Nou iniţial te vei ruga, vei încearca să-i ierţi pe toți și nu vei ţine minte răul pricinuit de cineva, atunci, fiind împăcat cu toţi, poţi și să urezi ​un An Nou fericit, și să bei un pahar de șampanie, și să mănânci o felie de mandarină. Văzând fețele noastre fericite, și Domnul se va bucura. Continuă să citești 10 reguli pentru întâmpinarea Noului An

URĂRI DE CRĂCIUN DE LA MITROPOLITUL FLORINEI AUGUSTIN KANDIOTIS – URĂRI LA EVENIMENTUL COSMO-ISTORIC AL NAŞTERII DOMNULUI IISUS HRISTOS ŞI LA NOUL AN 

 

 

URĂRILE APĂRĂTORULUI ORTODOXIEI,

PĂRINTELE AUGUSTIN KANDIOTIS,

CARE  SE ADRESEAZA  INIMILOR

 CREŞTINILOR ORTODOCŞI,

LE ADRESĂM ŞI NOI CITITORILOR

 SITE-ULUI PELERIN ORTODOX

 

       Pentru evenimentul cosmo-istoric al Naşterii Domnului Iisus Hristos şi pentru Noul An, mă rog din inimă Domnului, ca să ne învrednicească pe toţi a pătrunde pe cât mai mult posibil în marea taină a întrupării lui Dumnezeu şi să trăim aceasta mai intens, ca să gustăm mai viu rodul venirii Lui în lume, adevărata bucurie şi veselie.

       Domnul, Cel ce S-a făcut Prunc pentru noi, aduce în lume adevărata bucurie, deoarece oferă bucuria IZBĂVIRII. Câţi suspinăm pentru neputinţele noastre, să ne bucurăm acum şi să ne veselim pentru iertarea păcatelor noastre, mântuirea şi slava noastră.

 

† Mitropolitul Augustin de Florina, Prespe şi Eordeea

 

( „ΣΑΛΠΙΓΞ ΟΡΘΟΔΟΞΙΑΣ”, 1993)

 

       Mă rog ca toţi copiii Ortodoxiei să devină în Noul An fierbinţi vestitori ai unicităţii şi ai importanţei mântuitoare a Ortodoxiei şi vehemenţi războitori ai mişcării degenerate şi eretice a Ecumenismului.

Continuă să citești URĂRI DE CRĂCIUN DE LA MITROPOLITUL FLORINEI AUGUSTIN KANDIOTIS – URĂRI LA EVENIMENTUL COSMO-ISTORIC AL NAŞTERII DOMNULUI IISUS HRISTOS ŞI LA NOUL AN 

EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL (30 mai 1924 – 6 decembrie 2004) – FILE DE JURNAL

„14 decembrie 1994
Ca vântul trec zilele, în aşa fel că n-ai timp nici să te mai gândeşti. Astăzi e o zi închisă cu nori, dar nu-i frig. Săptămâna trecută a avut loc şedinţa Sfântului Sinod (8 şi 9 decembrie). Au fost probleme obişnuite. Mă uitasem că Vlădica Roman nu era. Ce înseamnă viaţa! Au lipsit doi ierarhi de seamă: Mitropolitul Antonie care a fost operat în SUA şi Vlădica Bartolomeu – Cluj, fiind ocupat cu un simpozion. Au mai lipsit cei doi ierarhi din diaspora: Vlădica Victorin şi Serafim. S-au făcut aprecieri asupra activităţii din eparhii, s-au reluat iar problemele cu învăţământul în şcoală – licee – apoi rangurile arhimandriţilor. Au împărţit unele eparhii calendare şi pastorale. Ceea ce este de văzut e că atât în calendarul de buzunar, cât şi în almanahul Arhiepiscopiei Bucureştilor sunt omis. De fapt mă şi obişnuisem cu asemenea lucruri. Chiar plecatul de la Arad a fost tot cam aşa ceva. N-am fost trecut în nicio revistă ca ierarh în comitetul de redacţie. Asta se întâmplă că nu sunt în smerenie.”

EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL: DOAMNE,… MI-AI DAT SĂ VĂD ŞI SFÂRŞITUL ANULUI ACESTA!

DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004)

DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (II)

DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (III)

DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (IV)

DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (V)

DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (VI)

DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (VII)

DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (VIII)

DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (IX)

DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (X)

DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (XI)

DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (XII)

DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (XIII)

DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004) (XIV)

30 mai 2012: CA ASTĂZI, ÎN 1924, SE NĂŞTEA LA BOGDĂNEŞTI-SUCEAVA EPISCOPUL-ASCET GHERASIM PUTNEANUL. VEŞNICA LUI POMENIRE! (file de jurnal)

EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL: „N-am observat nimic din obiceiurile Anului Nou, ci parcă nici n-ar fi fost şi m-am bucurat c-a fost aşa.”

EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL: „Iată că nu se poate şi lucrurile merg mai departe ca şi până acum” (fragm. din Jurnalul manuscris)

EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL: „…Mă mir că nu a putut să înţeleagă dragostea… Cel ce va citi aceste însemnări se va mira…”

UN EPISCOP ASCET: PREASFINŢITUL GHERASIM PUTNEANUL- „Este nevoie de blagoslovenie în tot ce faci. Tocmai asta lipseşte”.

EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL: „Am protestat că nu e canonic, nu sunt motive, dar n-am fost ascultat. Am consemnat aici, ca să se ştie de urmaşi” (PAGINI DE JURNAL)

CÂND MINI SAU MEGA-SINOADELE SUNT TÂLHĂREŞTI SAU CÂND PERMANENŢELE SINODALE FAC ABUZ DE AUTORITATE. MĂRTURIA UNUI EPISCOP ASCET – GHERASIM PUTNEANUL (PAGINI DE JURNAL)

13 august: Icoana Maicii Domnului „a pătimirilor” (Strastnaia)

Icoana Maicii Domnului „a pătimirilor” (Strastnaia)

+
 

 

Această Icoană a Maicii Domnului și-a primit numele „a pătimirilor”, deoarece pe fiecare parte a Maicii Domnului se află câte un înger ținând în mână uneltele pătimirilor Domnului: Crucea, sulița și buretele.

Se spune că era o femeie evlavioasă, Ecaterina, care a început să aibă accese de nebunie după căsătorie. A fugit în pădure și a avut tentative de suicid de mai multe ori.

Într-un moment de luciditate ea s-a rugat Maicii Domnului, și i-a promis că, dacă o va vindeca, va intra în mănăstire. După recuperarea sănătății, ea și-a amintit de promisiunea făcută, dar după mai mult timp. Timorată și profund tulburată, a căzut la pat. De trei ori Preasfânta Născătoare de Dumnezeu i s-a arătat poruncind bolnavei să meargă la Nijni-Novgorod și să cumpere Icoana Ei de la iconograful Grigorie. Continuă să citești 13 august: Icoana Maicii Domnului „a pătimirilor” (Strastnaia)

Mănăstirea „Sfântul Proroc Elisei” din Ierihon

Mănăstirea „Sfântul Proroc Elisei” din Ierihon

Aflată în străvechea aşezare Ierihon, în apropierea sicomorului în care a urcat Zaheu să-L vadă pe Mântuitorul Hristos (Luca 19, 1-10), mănăstirea este închinată Sfântului Proroc Elisei, deoarece Ierihon era zona principală de activitate a profetului.

14 iunie – Izvorul Prorocului Elisei din Ierihon

Izvorul Prorocului Elisei din Ierihon

Izvorul lui Elisei dăinuie şi astăzi; este captat şi asigură apa potabilă a oraşului Ierihon.

Continuă să citești 14 iunie – Izvorul Prorocului Elisei din Ierihon

Rânduiala bisericească din perioada Penticostarului

Rânduiala bisericească din perioada Penticostarului

penticostar

Miercurea şi vinerea, în perioada Penticostarului (cuprinsă între Învierea Domnului şi Duminica Tuturor Sfinţilor – prima după Rusalii), este „dezlegare la peşte“. Aceasta reprezintă o problemă liturgică de actualitate, deoarece interesează pe mulţi dintre credincioşii Bisericii noastre, în primul rând pentru faptul că această precizare liturgică a fost generalizată şi introdusă în mai toate calendarele bisericeşti. Lămuririle tipiconale indicate în „Rânduielile bisericeşti“, precum şi celelalte menţiuni (ca de pildă, „dezlegările la peşte“) din calendarul bisericesc au drept scop uniformizarea rânduielilor liturgice, menţionate de altfel în diverse tipicuri, cărţi bisericeşti sau de slujbă. Continuă să citești Rânduiala bisericească din perioada Penticostarului

Manastirea Sfantul Nicolae Velimirovici – Soko Grad

Manastirea Sfantul Nicolae Velimirovici – Soko Grad

manastirea-soko-nicolae-2

Manastirea Soko Grad, inchinata Sfantului Nicolae Velimirovici, este o manastire ortodoxa din Serbia. Soko Grad, cunoscuta si sub denumirea de Sokolac, este o localitate medievala si o fortareata asezata la o distanta de numai doi kilometri inspre est de Sokobanja, Serbia. Continuă să citești Manastirea Sfantul Nicolae Velimirovici – Soko Grad

DIN JURNALUL UNUI EPISCOP-ASCET: GHERASIM PUTNEANUL, VICAR AL ARHIEPISCOPIEI SUCEVEI ŞI RĂDĂUŢILOR (+ 2004)

Vineri, 13 martie 1992

 

            Zi de primăvară, cam rece şi secetoasă. Iată cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns la al treilea vol. jurnal în care mai însemnez câte ceva din viaţa de toate zilele. Sîntem în prima săptămînă a Marelui Post. Zilele acestea n-am plecat nicăieri, ci am stat pe lîngă biserică. Aici, la Catedrală, în Buzău, se obişnuieşte să se citească Canonul Mare de către ierarh însoţit de câte doi preoţi, unul de-a dreapta şi celălalt de-a stînga. Ierarhul citeşte o pesnă şi apoi preoţii cîte una şi aşa pînă la sfîrşit. Irmoasele şi stihurile se cîntă la strană de cîntăreţi, elevi şi credincioşi într-un anumit fel. Condacul ,,Suflete al meu” se cîntă foarte frumos, duios. Se continuă cu Pavecerniţa mare şi la cîntarea ,,Cu noi este Dumnezeu” este o plăcere să le asculţi cum se cîntă de toţi cei de la strană. După Pavecerniţă în aceste zile se rosteşte un Cuvînt de către predicatorul rînduit. Iau parte f. mulţi credincioşi şi-i bine că vin.

 

   Luni, 16 martie 1992

 

            Ieri, Duminică am liturghisit la o parohie din Vrancea – Buda Corbiţe, o biserică de lemn, pictată, dar afectată de cutremur. Preot este A. Haliciu, care nu prea era cunoscut ca un preot de ispravă. În seminar a fost cam zurbagiu, a şi rămas repetent şi a mai minţit, că aşa îi este firea. M-am dus cu strîngere de inimă că n-o să găsesc prea bine. Spre bucuria mea a fost că l-am găsit destul de bine. Biserica, deşi este afectată, dar curăţenie peste tot. Avea Sfintele Taine, Sf. şi Marele Mir. Lipsea ilitonul. Cântăreţii ştiu tipic şi Sf. Liturghie a fost cîntată de toţi oamenii din partea stîngă (spre strană). I-am vizitat casa parohială, care-i bine amplasată, cu faţa la soare, are boltă de vie şi totul era bine. Am fost cu Păr. Prof. Ioan Popa, care îl ştia pe preot de cînd era la seminar şi s-a mirat de felul cum s-a prezentat. Bănuiesc că soţia are mare rol, că l-a putut oarecum echilibra. Are două fetiţe, de 10 şi 6 ani.

 

                 Luni, 23 martie 1992

 

            În perioada de cînd am consemnat ultima dată am fost în Arhiepiscopia Sucevei ca invitat de Î.P.S. Pimen, ca să fiu de faţă la preluarea casei preoţeşti (Hotel) ce a fost luată abuziv de regimul trecut. Timpul de 15 ani, de cînd am plecat din Mănăstirea Putna, m-a îmbătrânit atît pe mine, cît şi pe cei de acolo, că nu ne-am mai cunoscut unii pe alţii (mă refer la o parte din personalul care deservea Hotelul, cînd eram la  Putna). Iată ce face bătrîneţea, te schimbă, te schimonoseşte, de nu te mai recunoşti. Ce taină mai este şi aceasta! Din om zdravăn, voinic, te vezi un ribigit, un om căruia îi lipseşte vlaga, curajul de muncă. Îi rămîn amintirile şi experienţa în viaţă, pe care poţi s-o foloseşti, dacă eşti solicitat, iar dacă nu, asişti cu neputinţă la toate scenele din activitatea cotidiană şi te miri sau enervezi cînd vezi că lucrurile nu merg deloc bine. Rămîne singura mîngîiere cînd poţi să fii în legătură cu Dumnezeu prin rugăciune, prin cititul diferitelor cărţi religioase şi în special Sf. Scriptură şi prezenţa cît mai deasă la pravilă.

SURSA: JURNAL III 

Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai

Muntele Sinai

De la Ierusalim pe drumul care trece prin Betania, satul Mariei si al Martei, surorile lui Lazar, cel mort de patru zile si inviat de Domnul ( Hanul Samarineanului milostiv ), istorisire facuta de Sf. Luca, in cap. 10, inainte de a ajunge in Ierihon, spre dreapta, se ajunge laMarea Moarta, o mare sarata in care nu exista vietati.

Tinand drumul drept la Masada, ultima fortareata a evreilor, cucerita de romani, la Arad este un popas, unde pelerinii care trec pe aici pot sa se odihneasca, sa se refaca fizic, dupa ce mai intai au avut de infruntat greutatile pustiului Iudeii. In continuare se ajunge la localitatile Sodoma si Gomora, unde a locuit Lot, nepotul lui Avraam, care a fost vestit de ingeri sa fuga din acel loc in Sigor, deoarece Dumnezeu hotarase sa piarda aceste cetati, fiindca in ele se inmultise faradelegea. Continuă să citești Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai

Suflete, ce se întâmplă cu tine de nu te poți bucura de Învierea lui Hristos?

Suflete, ce se întâmplă cu tine de nu te poți bucura de Învierea lui Hristos?

Pe cât de miraculoase şi impresionante au fost pentru mine sărbătorile Învierii în primii ani de revenire la Dumnezeu, pe atât de apăsătoare şi grea a fost noaptea sau poate chiar şi întreaga perioadă a Învierii în unul din anii care au urmat. Atât la slujba de Înviere, cât şi mai apoi de sărbătorile de Paști, nu am simţit nici o bucurie lăuntrică, nici o trăire adevărată a acestei Sfinte Sărbătoti. O senzație de anxietate, de tristeţe… Continuă să citești Suflete, ce se întâmplă cu tine de nu te poți bucura de Învierea lui Hristos?

8 martie sau Duminica Mironosiţelor?

8 martie sau Duminica Mironosiţelor?

Nicoleta Olaru

Vă oferim, în cele ce urmează, un interviu cu părintele Valentin Băltoi, pr. spiritual în cadrul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Gheorghe“ din Roman şi paroh la Icuşeşti, Neamţ, despre semnificaţia mărţişorului şi a zilei de 8 martie pentru femeile creştine.

8-martie

Preacucernice părinte, ce părere are Biserica despre mărţişor?

Mărţişorul nu este un simbol religios şi în nici un caz creştin, ci este specific credinţelor populare necreştine, fiind un element al unui ritual de înnoire a timpului şi a anului. Până la a fi exploatat economic, el avea o singură formă, cea a discului solar, era confecţionat din argint şi legat de un şnur împletit din două fire de lână colorată. Potrivit simbolisticii cromatice a anotimpurilor, şnurul era un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară, putând în acelaşi timp să semnifice unitatea contrariilor sau împletirea inseparabilă a principiilor masculin şi feminin. El avea rolul unui talisman magic solar menit să-i împrumute purtătorului frumuseţe, iubire, puritate şi să-l apere de boală şi de deochi. În funcţie de zona etnografică, era purtat până la o anumită sărbătoare a primăverii sau înflorirea unui pom. Continuă să citești 8 martie sau Duminica Mironosiţelor?

EMILIA CORBU: 24 IANUARIE 1859 – ZIUA DE NAŞTERE A STATULUI ROMÂN

24 IANUARIE 1859 – ZIUA DE NAŞTERE A STATULUI ROMÂN 

1stema-1859

Stereotip şi formal, de când mă ştiu, sărbătoarea naţională de la 24 ianuarie este omagiată drept Unirea cea Mică sau Ziua Unirii. Am crescut cu imaginile lui Cuza şi moş Ion Roată şi voi îmbătrâni tot cu hora Unirii şi rememorarea pas cu pas a evenimentului. Uităm, voit sau nu, că Unirea a fost doar o etapă a unui proces istoric care s-a concretizat prin formarea primului stat al românilor şi care poate fi numit naţional. Deci, noi serbăm amorul, în loc să ne bucurăm de copil.  Continuă să citești EMILIA CORBU: 24 IANUARIE 1859 – ZIUA DE NAŞTERE A STATULUI ROMÂN

Despre prăznuirea Crăciunului – ieri și azi

Nu mai e mult si sarbatorim Nasterea Domnului sau Craciunul. Multi vor fi plecati. Unde? La schi, in locuri unde sa doarma cat mai mult sau sa se indestuleze cu sarmale, fripturi, cu multe bucate de porc. Sarbatoarea trece doar prin trup.

Cei care raman acasa, nu vor sa rateze concertele, concursurile, premiile ce se acorda in aceasta perioada. Si asa se face ca putini din acesti oameni mai traiesc minunea nasterii tainice a Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria. Continuă să citești Despre prăznuirea Crăciunului – ieri și azi

Peștera Sfântului Grigorie Decapolitul

Peștera Sfântului Grigorie Decapolitul

Pestera Sfantului Grigorie Decapolitul

Peștera Sfântului Grigorie Decapolitul, aflată în purtarea de grijă a maicilor de la Mănăstirea Bistrița – județul Vâlcea, ocupă un loc particular printre celelalte peșteri din țara noastră. Numele acesteia nu vine de la locul de nevoință al sfântului, ci de la faptul că aici se adăposteau, în vreme de necaz, Sfintele sale Moaște.

Continuă să citești Peștera Sfântului Grigorie Decapolitul

29 mai 2013: 560 DE ANI DE LA CUCERIREA ÎMPĂRĂTESEI CETĂŢILOR (I) – BOGDAN MATECIUC: CĂDEREA CONSTANTINOPOLULUI

Căderea Constantinopolului

Bogdan Mateciuc

Legături:

 

* * *

În cei aproape 1100 de ani de existentă ai Imperiului Bizantin, Constantinopolul a fost asediat de mai multe ori. A fost cucerit numai de două ori, în timpul Cruciadei a patra din 1204 şi atunci când bizantinii l-au recucerit câteva decenii mai târziu, în 1261. În următoarele două secole, imperiul a fost redus treptat de către o nouă ameninţare, Imperiul Otoman.

 Imperiul in vremea lui Iustinian

Imperiul în vremea lui Iustinian, veacul al şaselea

După ce împăratul Iustinian reuşise, în veacul al şaselea, să recucerească teritorii pierdute şi să facă din nou din Mediterana, pentru ultima oară, un lac roman,  în 1453 „imperiul” nu era altceva decât cetatea Constantinopolului şi o porţiune din Peloponez (cu centrul în cetatea Mistra). Constantinopolul era deja înconjurat din toate părţile de otomani. Decimat de Cruciada a patra, de războiul civil din 1341-1347 urmat de ciuma bubonică, imperiul consta acum din mai multe sate înconjurate cu ziduri, separate de câmpii vaste, toate înconjurate de zidurile ridicate de împăratul Theodosius în veacul al patrulea. Administraţia provinciilor era nefuncţională, Thracia fiind controlată de nişte feudali care, în ciuda avuţiilor lor, nu-şi plăteau dările către centru.

  Continuă să citești 29 mai 2013: 560 DE ANI DE LA CUCERIREA ÎMPĂRĂTESEI CETĂŢILOR (I) – BOGDAN MATECIUC: CĂDEREA CONSTANTINOPOLULUI

La lumină dialogurile dintre Fanar şi Atena pe tema autocefaliei Bisericii din Ucraina

epitropi oik 1

La lumină dialogurile dintre Fanar şi Atena

 pe tema autocefaliei Bisericii din Ucraina

Miercuri, 16 mai 2018

Autor: Emilios Polyghenis

Patriarhia Ecumenică pare hotărâtă să meargă până la capăt în privința chestiunii acordării autocefaliei Bisericii Ucrainei.

Romfea.gr face public în exclusivitate conținutul dialogurilor pe care le-a avut delegația Patriarhiei Ecumenice cu cea Bisericii Eladei în privința temei arzătoare care amenință să dezbine Ortodoxie.

Potrivit cu cele transmise de reprezentanții Patriarhiei Ecumenice Arhiepiscopului Ieronim și membrilor Sfântului Sinod, Patriarhul Bartolomeu pare a fi hotărât să treacă la acordarea autocefaliei Ucrainei.

Continuă să citești La lumină dialogurile dintre Fanar şi Atena pe tema autocefaliei Bisericii din Ucraina